Universitatea „Cuza” din Iași, partener al Uniunii Europene în stimularea participării active în cercetare și inovare a cetățenilor, a societății civile, a comunităților și autorităților locale și regionale
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, partener în Uniunea Europeană pe zona de cercetare, inovare. Este vorba despre proiectul „Research & Innovation for Cities & Citizens” (RI4C2) care a fost depus de către alianța de Universități Europene „European Campus for City-Universities” (EC2U). Totul în cadrul apelului la candidaturi Horizon 2020 – „Science with and for Society” încheiat în luna noiembrie 2020
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, implicată alături de Uniunea Europeană (UE) în dezvoltare pe zona de cercetare, inovare. Astfel, UAIC devine membră într-un nou proiect Horizon 2020. Este vorba despre proiectul „Research & Innovation for Cities & Citizens” (RI4C2) care a fost depus de către alianța de Universități Europene „European Campus for City-Universities” (EC2U). Asta în cadrul apelului la candidaturi Horizon 2020 – „Science with and for Society” încheiat în luna noiembrie 2020. Proiectul este coordonat de Universitatea din Poitiers, Franța, și implementat de cele 7 universități membre ale alianței EC2U, extinzând activitățile acesteia spre domeniile cercetării și inovării.
Proiectul RI4C2 va primi o finanțare de 2 milioane de euro, urmând a fi demarat în primăvara acestui an
Proiectul RI4C2 va primi o finanțare de 2 milioane de euro, urmând a fi demarat în primăvara acestui an.
„Scopul proiectului este acela de a transforma alianța EC2U în principalul motor al unui ecosistem pan-european de cunoștințe prin derularea unui set de activități care să producă sinergii din educație, cercetare, inovare și serviciul adus societății de către învățământul superior. Educația incluzivă, egalitatea de gen, diversitatea și creare unor comunități de cercetare sunt printre principalele direcții promovate prin noul proiect. Rezultatele obținute în proiectul RI4C2 vor fi diseminate prin evenimente comune cu cele ale alianței EC2U întrucât cele două inițiative se vor sprijini reciproc”, arată oficialii de la „Cuza”.
În cadrul proiectului, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași va coordona unul din cele 8 pachete de lucru
În cadrul proiectului, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași va coordona unul din cele 8 pachete de lucru, „Knowledge ecosystems”, care urmărește stimularea participării active în cercetare și inovare a cetățenilor, a societății civile, a comunităților și autoritățlor locale și regionale. Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, Horizon 2020 este cel mai mare program al Uniunii Europene dedicat finanțării proiectelor de cercetare și inovare, având ca obiectiv asigurarea unui nivel competitiv al cercetării științifice în Europa prin eliminarea barierelor în inovație și facilitarea colaborării dintre sectorul public și cel privat.
Programul subordonat „Science with and for Society” urmărește dezvoltarea unei cooperări eficiente între știință și societate, stimulând interesul tinerilor pentru știință și pe cel al societății pentru inovare și activități de cercetare. Astfel, pentru învățământul superior din România, o asemenea implicare la acest nivel este o premieră absolută. În acest mod, fie că e vorba de segmentul didactic, dar mai ales al inovării, resursa umană din comunitatea UAIC are o șansă uriașă.
Publicație : Bună Ziua Iași
Ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, a vizitat UMF din Iași
Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei în România, Laurence Auer, efectuează, în aceste zile, prima vizită la Iaşi de la începerea mandatului său. Excelența Sa este însoțită de dl. Mehmet Meydan – consul al Ambasadei Franţei la Bucureşti, de dl. Radu Grădinaru – consul onorific al Franței la Iași și de d-na Muriel Augry-Merlino – directorul Institutului Francez Iași. Delegația franceză a fost primită de către rectorul UMF Iași, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, prof. univ. dr. Georgeta-Liliana Foia, prorector Relații internaționale și parteneriate academice și prof. univ. dr. Radu Iliescu, prorector Strategie instituțională și evaluare academică.
Prezența la Iași înregistează încă o premieră: UMF Iași este prima universitate de medicină și farmacie din țară pe care doamna ambasador o vizitează de la debutul mandatului.
„Mi-aş fi dorit, evident, să vizitez mai devreme Iaşul. De altfel, prima mea vizită fusese programată, iniţial, în noiembrie anul trecut, dar nu a mai avut loc din cauza condiţiilor sanitare” a declarat Laurence Auer, într-un comunicat de presă.
Delegația franceză condusă de doamna ambasador a avut mai întâi o discuție cu conducerea universității. Unul dintre cele mai discutate subiecte a fost consolidarea parteneriatelor strategice între instituții de învățământ superior medical și încurajarea creării de „universități europene”. „Doamna ambasador a precizat că Ambasada Franței promovează acest tip de parteneriat cu universitățile franțuzești. Pe această platformă de cooperare între universități se pot dezvolta proiecte de cercetare comune finanțate prin programele europene Orizont. Universitatea noastră este un model de succes în absorbția fondurilor europene și putem construi pe ceea ce avem deja.” au declarat reprezentanții UMF Iași.
Întâlnire cu studenții francezi de la UMF Iași
A doua parte vizitei a fost rezervată unei întâlniri cu studenții francezi de la UMF Iași, întâlnire care a avut loc în Aula „George Emil Palade”.
„Doamna ambasador a confirmat că studenții francezi care studiază la noi sunt mulțumiți de modul în care se desfășoară activitatea didactică, că au făcut ore live în perioada pandemiei, de predictibilitate – printr-o comunicare eficientă ei au știut permanent ce au de făcut și de faptul că nu sunt discriminați. În general, la UMF Iași, studenții francezi nu întâmpină problemele de care se plâng cei care studiază în alte centre universitare. De asemenea, doamna ambasador și-a arătat aprecierea pentru parteneriatele pe care UMF Iași le-a încheiat cu instituții de cercetare și învățământ din Franța, și în special pentru parteneriatul de anul trecut cu UNESS” au mai precizat reprezentanții.
Publicație : Bună Ziua Iași
Un profesor și medic veterinar a relatat despre intervenții medicale pe zona animalieră, munca cu studenții, cum să ai grijă corect de animalul tău, dar și despre cazurile avute în ultimele luni, în Studioul BZI LIVE
Marţi, 16 februarie 2021, începând cu ora 13.00 lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE a fost programată o nouă emisiune de utilă, interesantă şi impact alături de prof. univ. dr. Gheorghe Solcan din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, unul dintre cei mai importanţi şi valoroşi medici veterinari din România. În cadrul emisiunii, dialogul cu acesta s-a axat pe: cazurile avute în ultimele luni, proiecte, iniţiative, educaţie în vreme de pandemie, intervenţii medicale pe zona animalieră, munca cu studenţii respectiv ultimele noutăţi din domeniul pe care-l reprezintă.
Vor fi oferite sfaturi extrem de interesante şi de utile pentru toţi cei care au animale de companie sau fermieri lor
Cum ai grijă, corect, de pisica ta sau câinele tău, cele mai comune probleme cu care ne confruntăm atunci când avem animale în casă. Medicul este unul dintre profesioniştii şi pasionaţii de lumea fascinantă a animalelor crescute în ferme sau mediul rural, despre îngrijirea corectă a vacilor, porcilor, cailor sau boli ale acestora respectiv a animalelor de companie. Aşadar, toţi cei implicaţi şi interesaţi de această zonă pot urmări o producţie media utilă, actuală şi riguroasă.
Profesorul Solcan, o figură a Medicinei veterinare din România
Profesorul Gheorghe Solcan este o figură a Medicinei veterinare din România. A fost și este prodecan științific (2000-2004, 2008-2012) respectiv administrativ (2004-2008, 2012- prezent) la Facultatea de Medicină Veterinară de la USAMV Iași. A dezvoltat programul de studii universitare medical veterinare, implicat în organizarea manifestărilor științifice, monitorizarea calității în învățământ și cercetare, întocmire rapoarte evaluare ARACIS. Acesta s-a implicat şi în proiecte europene legate de dezvoltarea resursei umane respectiv de cercetare și are în coordonare zeci de doctoranzi. Pe de altă parte, acesta activează cu pasiune și profesionalism în cabinetul de Medicină veterinară a Universității de Agronomie.
Publicație : Bună Ziua Iași
CCS Iași: Peste 40 de evenimente, 8 festivaluri, 10 expoziții de fotografie, pictură, grafică și desen, ce au adunat 230.000 de viziualizări în anul 2020
În cadrul primei conferințe de presă de anul acesta, directorul Casei de Cultură a Studenților din Iași, Bogdan Crucianu, a prezentat un raport de activitate al anului 2020, concursul de selecție a studenților în Consiliul de Administrație, noua sesiune de înscrieri la cluburile artistice și evenimentele care se vor desfășura în perioada imediat următoare.
„În anul 2020, Casa de Cultură a Studenților din Iași a prezentat publicului peste 40 evenimente culturale, 8 festivaluri, 10 expoziții de fotografie, pictură, grafică și desen, peste 30 de activități în parteneriat cu ligile studențești, instituții de cultură și structuri de tineret ce au adunat peste 230.000 de vizualizări”, a declarat Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenților din Iași.
În anul 2021 v-am pregătit numeroase activități culturale care se vor desfășura în conformitate cu normele impuse de autorități pentru a preveni extinderea pandemiei de Sars-Cov-2. Astfel, vom lucra în baza a trei scenarii: evenimente cu public, care se vor desfășura în sala de spectacole sau în aer liber, fiind respectată distanțarea fizică, evenimente atât online, cât și cu prezență fizică redusă și evenimente organizate online care pot fi urmărite prin intermediul internetului.
„Ziua Brâncuși”
Pe 19 februarie 2021, de la ora 16:00, marcăm „Ziua Brâncuși” printr-un eveniment realizat de tinerii de la clubul de arte vizuale „ConceptArt”, în cadrul căruia veți putea urmări o expoziție de grup ce conține fotografii cu operele de artă ale sculptorului.
„Anul acesta, pe 19 februarie, se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Organizăm evenimentul Constantin Brâncuși – Artistul care a revoluționat sculptura”, în semn de admirație şi de recunoştință față de una dintre personalitățile remarcabile ale artei româneşti şi universale”, a precizat Bogdan Crucianu directorul Casei de Cultură Studenților Iași
Pe 26 februarie 2021, ora 16:00, puteți urmări online expoziția de fotografie de grup intitulată „Lumina în fotografie”, realizată de membrii clubului de arte vizuale „ConceptArt”.
Totodată, Casa de Cultură a Studenților din Iași a dat startul celei de-a doua sesiuni de cursuri gratuite pentru studenți din acest an universitar, care se desfășoară în perioada 15 februarie – 1 martie 2021. La aceste cursuri, workshop-uri, traininguri se pot înscrie studenți, masteranzi, doctoranzi pasionați de artă din Iași sau care au posibilitatea de a se prezenta la cursuri cel puțin o dată pe săptămână.
Timp de patru luni, cursanții vor călători prin universuri culturale, ce vor deveni sursă de inspirație în cadrul workshopurilor de creație din domeniile: dans modern și sportiv, pictură, fotografie, grafică, desen, dans popular, voluntariat, canto, street dance, teatru, chitară clasică și electrică.
Cursuri dedicate tinerilor
Cursurile dedicate tinerilor sunt coordonate de artiști cu pregătire și experiență în organizarea evenimentelor și proiectelor culturale. Înscrierile se realizează online, pe www.ccsiasi.ro.
„În luna octombrie 2020 s-au înscris la cursurile cluburilor din cadrul Casei de Cultură a Studenților din Iași peste 180 de tineri și ne dorim ca 2021 să aducă o creștere a numărul de tineri care să se implice în activitățile organizate de instituție”, a precizat Bogdan Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenților din Iași.
Pe 27 februarie am început procesul de selecție a doi membri reprezentanți ai studenților în Consiliul de Administrație al Casei de Cultură a Studenților Iași. Acest concurs își propune să implice studenții și în activitatea administrativă a instituției, ceea ce implică mai multă responsabilitate din partea acestora. Procesul de selecție s-a încheiat pe data de 15 februarie. Rezultatele ambelor probe au fost deja afisate, iar pe 17 februarie 2021 vor fi afișate și rezultatele finale ale concursului.
„Îi felicit pe toți candidații pentru interesul arătat față de Casa de Cultură a Studenților și pentru modul impecabil în care s-au prezentat la ambele probe”, a conchis Bogran Crucianu, directorul Casei de Cultură a Studenților Iași.
Publicație : Bună Ziua Iași
Top al reputaţiei academice: două universităţi din Iași, pe locurile III şi V
Două universităţi ieşene se numără între primele cinci instituţii de învăţământ superior din România în cadrul clasamentului QS World University Rankings 2021.
Astfel, Universitatea „Al.I. Cuza“ şi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ se află pe poziţia a III-a, respectiv a V-a în acest top. Totodată, conform experiţilor care au realizat acest top, Politehnica ieşeană se află pe poziţia a II-a la nivel naţional în rândul universităţilor tehnice din ţară.
Clasamentul ia în considerare mai mulţi factori cu procentaje diferite, printre cei mai importanţi fiind reputaţia academică şi felul în care este percepută universitatea de alte instituţii de profil şi membrii comunităţii academice la nivel global, reputaţia în faţa angajatorilor, numărul de cadre didactice raportat la numărul de studenţi, citări în revistele internaţionale şi nivelul de internaţionalizare a universităţii.
Politehnica ieşeană a fost inclusă în acest an pentru prima dată în clasamentul QS World University Rankings 2021, aflându-se în acest top alături de alte şase instituţii de învăţământ superior din ţară.
„Poziţia Politehnicii ieşene se păstrează constantă în rankingurile internaţionale, ba chiar am fost incluşi şi în topuri noi, în ciuda unui an complicat, marcat de pandemia COVID-19, care a afectat inclusiv o parte a cercetării ştiinţifice, fiindcă cea din zona medicală, a biochimiei, a fost mai susţinută la nivel internaţional. Sunt bune astfel de exerciţii de imagine exterioară, chiar dacă unele criterii nu vizează strict performanţa ştiinţifică şi pot avea un anumit grad de subiectivitate. În acelaşi timp, toate universităţile sunt evaluate după aceeaşi grilă şi oferă o fotografie de moment“, a declarat prof.dr. ing. Carmen Loghin, prorector responsabil cu activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare la TUIASI.
Pe prima poziţie a clasamentului în 2021 rămâne Massachusetts Institute of Technology (MIT), urmată de Stanford University şi Harvard University.
La nivel naţional, pe prima poziţie se află Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea din Bucureşti, urmată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Pe poziţia a IV-a se află Universitatea Tehnică din Cluj, iar pe poziţia a V-a Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, Universitatea Politehnică din Bucureşti aflându-se pe poziţia a VI-a.
Publicație : Ziarul de Iași
Studenţii încep să vină în Iaşi. S-au cazat deja la USAMV, urmează în Tudor
De astăzi, începe cazarea în Campusul „Tudor Vladimirescu“ din Iaşi, după un amplu proces de dezinfecţie derulat de angajaţii Direcţiei Servicii Studenţeşti din weekend, până aseară
În perioada 17 - 20 februarie începe cazarea studenţilor care vor participa la cursuri faţă în faţă în semestrul al doilea. Conform datelor colectate la nivelul Direcţiei Servicii Studenţeşti, în momentul de faţă, după finalizarea sesiunii, 1.330 de studenţi se vor decaza, iar alţii aproximativ 2.250 se vor caza în intervalul 17 - 20 februarie. În total, în campus vor fi peste 4.500 de studenţi, iar universitatea a făcut tot posibilul ca aceştia să îşi petreacă al doilea semestru în măsuri de maximă protecţie sanitară.
„Ne pregătim şi ne-am pregătit cât de bine posibil pentru ca studenţii să se poată întoarce în siguranţă în campus şi să fie în siguranţă în timpul şederii lor la Iaşi. În sensul acesta, protocolul cu măsurile de protecţie sanitară stabilit anul trecut se aplică în continuare: avem fluxuri separate în fiecare spaţiu comun, masca se poartă în toate spaţiile din campus, în băile de la capătul holurilor punem zilnic prosoape de unică folosinţă şi săpun, iar în spaţiile administrative sunt dezinfectanţi pentru mâini. Avem încredere în studenţii noştri, că putem trece peste această perioadă complicată împreună“, a declarat conf. univ. dr. ing. Lidia Gaiginschi, prorector responsabil de relaţia cu studenţii la TUIASI.
De cealaltă parte, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi a cazat studenţi în perioada 12-14 februarie, iar cursurile au început de luni, 15 februarie, pentru cel de-al doilea semestru. Cazarea la USAMV s-a desfăşurat în două etape: cei din anul I au venit pe 12 februarie, iar de pe 13 februarie au venit studenţii din anii terminali, ziua de 14 fiind rezervată celor care nu au putut ajunge în primele două zile, venind din zone îndepărtate.
Şi la TUIASI şi la USAMV studenţii vor fi cazaţi câte doi în cameră. La USAMV va mai urma o etapă de cazare în aprilie, când va avea loc „schimbul de ture“, iar la Iaşi vor veni studenţii care vor avea activitate în săptămânile 8 - 14 din anul universitar.
Publicație : Ziarul de Iași
Noile tulpini ale COVID vor putea fi depistate şi la UMF Iaşi. Pe urmele variantei din Anglia
Universitatea anunţă că achiziţionează echipamente pentru secvenţierea probelor şi depistarea tulpinilor de COVID-19. „Ne-am dat seama că secvenţierea virală va deveni o necesitate în următoarea perioadă“, spune un oficial al instituţiei.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi este în plin proces de achiziţionare a echipamentelor necesare pentru a putea realiza secvenţierea probelor prelevate de la pacienţi contaminaţi cu COVID-19, identificându-se astfel tulpina cu care au fost infectaţi. În momentul de faţă nu există astfel de echipamente la UMF fiindcă cercetarea pe secvenţierea genomului uman se desfăşoară la centrul Transcend de la Institutul Regional de Oncologie, iar laboratoarele universităţii au fost dotate cu echipamente pentru alte direcţii de cercetare.
Rectorul UMF Iaşi, prof.dr. Viorel Scripcariu, a precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că nu a existat vreun contact sau vreo solicitare de la Ministerul Sănătăţii sau al Educaţiei în sensul demarării acestor proceduri de achiziţie, ci a contat responsabilitatea universităţii faţă de comunitate.
A fost identificat deja tipul de echipament de secvenţiere pe care universitatea doreşte să îl achiziţioneze, investiţia iniţială fiind de aproximativ 20.000 de euro - echipamente şi kituri de testare. Momentan, reprezentanţii UMF Iaşi au precizat că vor un echipament care să fie specializat pentru patogeni: virusuri şi bacterii, pentru a fi utilizat doar pentru depistarea mutaţiilor deja identificate la nivel european sau mondial.
„Demersul nostru este de a dezvolta capacitatea, în cadrul centrului de cercetare CEMEX, de a putea face această secvenţiere. De ce am luat această decizie? Ne-am uitat în jur şi ne-am dat seama că secvenţierea virală va deveni o necesitate în următoarea perioadă, din articolele ştiinţifice care arată incidenţa crescută a diverselor tulpini. Mai mult, în ţările europene se fac demersuri pentru a creşte masiv capacitatea de secvenţiere, se fac investiţii foarte mari. Astfel, ne pregătim şi noi pentru momentul în care va fi realmente nevoie“, a declarat prof.dr. Radu Iliescu, prorector al UMF Iaşi.
Principalul „client“ va fi tulpina britanică
Costul de secvenţiere a unei probe ar fi de aproximativ 150 de euro. Odată cu achiziţia acestui echipament, UMF îşi dublează eforturile în lupta contra pandemiei, pe lângă laboratorul de testare RT-PCR deschis din aprilie, care are capacitatea de a realiza până la 400 de teste pe zi.
Totodată, UMF găzduieşte şi un centru de vaccinare. Prof.dr. Radu Iliescu spune că scopul în momentul de faţă pare a fi depistarea răspândirii tulpinii britanice, o activitatea desfăşurată şi la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti, dar există posibilitatea ca numărul tulpinilor răspândite în lume să crească, şi ele vor trebui identificate concret, pentru a se putea realiza cel mai bun plan de combatere a pandemiei la nivel naţional. În momentul de faţă, cercetările desfăşurate asupra tulpinii britanice la nivel mondial arată că aceasta, deşi nu este mai letală, se poate răspândi mult mai repede.
„Nu vom face cercetare aprofundată, să căutăm noi mutaţii. Când se vor identifica la nivel european, sau de către CDC, vom şti exact secvenţa genetică şi o vom compara cu rezultatele noastre; nu este scopul nostru, şi laboratorul nu este făcut pentru asta. Este un serviciu public, o investiţie pentru a contribui la gestionarea pandemiei şi o diversificare a activităţilor universităţii în acest sens, de la testarea RT-PCR la depistarea tulpinilor“, a declarat prof.dr. Radu Iliescu.
Publicație : Ziarul de Iași
PhD students often break new ground': the importance of postgrad work in science
Student efforts have been vital in a year that has proved the significance of science
Scientific advances can often be taken for granted. Until a global pandemic, that is, when we all suddenly become acutely aware of the pioneering work done by scientists and researchers across the UK and beyond. They include postgraduates, whose work is often key to pushing the boundaries of science, whether in the development of medicines or advances in engineering. According to figures from the Higher Education Statistics Agency, there were 532,235 people in taught postgraduate programmes and 110,675 postgraduate research students in 2019/20.
Postgraduate numbers were highest for business, education and subjects allied to medicine, an area of science that arguably plays a vital role in research that keeps us happy, healthy and safe.
“The way to think of postgraduate research students is they are scientific researchers in an apprenticeship,” says Prof Jeff Bamber, deputy dean (biomedical sciences) at the Institute of Cancer Research. “They are learning how to do research and how to be research scientists. Therefore, they are fundamental and essential to the future of scientific research.” Whether studying for a PhD, an MPhil, or an MD (Res) – the research degree for medically qualified professionals – postgraduates are producing valuable research that ultimately helps the world, says Bamber.
That research can take different forms, from clinical studies to experiments or design, with the way they undertake their postgraduate research varying depending on their supervisor. Postgraduate work may involve plenty of learning, but it makes a huge contribution to research, says Bamber.
“[Students] spend up to four years studying one particular area very intensively and even though it’s just one person, perhaps acting as part of a team or a toe in the water approach of something new, they can often make massive contributions. PhD students often break new ground and what they are doing is at the cutting edge of research,” he says.
“I can think of students who have conducted drug trials that led to licensing of drugs to directly benefit patients; and engineering and physics students who developed entirely new imaging techniques that are now used when screening patients. There are so many examples.”
When Matt Clarke, 37, took time away from his training as a histopathologist to do a PhD looking at brain tumours in children under the age of four at the Institute of Cancer Research, he had no idea it would lead to a discovery that would help save lives. “The aim of the project was to try to classify tumours and do more to understand them and their treatment,” he says. “What was very exciting was that we were able to identify and characterise a relatively new type of tumour that occurs in these children, and were able to identify a particular change in the DNA that was actually treatable with drugs.”
The discovery led to the development of a treatment that is now in clinical trials. A paper on Clarke’s research was published in the journal Cancer Discovery in April and will also be included in a World Health Organization book on tumour classification. “It was a great privilege and very exciting to have made a difference,” says Clarke, from Suffolk, who is now training as a neuropathologist after finishing his four-year PhD in November.
Science postgraduates aren’t limited to biology or discoveries that lead to medicines or health treatment. Elsewhere, postgraduates are working on pioneering scientific developments from quantum communications to superfast 5G and developments in engineering and manufacturing. This kind of work is what helps create the technology we rely on every day, says Richard Burguete, postgraduate institute director at the National Physical Laboratory.
If anything, 2020 showed the importance of postgraduate work when it comes to science, he says, using the Covid-19 vaccines as an example. “There’s tens of thousands of PhDs involved and without this next generation you won’t solve the problems of the future.”
Publicație : The Guardian
Arts graduates are flexible': why humanities degrees are making a comeback
Creativity and critical thinking skills are now at the forefront of employers’ minds
At a time when the UK is facing the loss of around 400,000 jobs in the creative industries as a result of the coronavirus pandemic, are postgraduate degrees in the arts and humanities still popular? More importantly, are they really worth it?
“Yes,” says Manuel Souto-Otero, professor in social sciences at Cardiff University. “They’re really popular. The area of creative arts and design is actually booming.”
Student, Saskia Janicki, 26, who has just finished a master’s in ethnomusicology at the University of Manchester, says despite graduating at a time when the arts sector has been flattened by Covid, it was definitely worth it.
“I’m not deterred by the fact that there might not be job opportunities straight away. I knew when I enrolled that it was a niche subject, but it was about more than a job. It was a research pursuit and I loved it,” she says.
Although science subject areas have become more popular in the past five years, non-science degrees still make up the majority of postgraduate studies and numbers are increasing. Dublin City University, for instance, says registrations for master’s programmes in the faculty of Humanities and Social Sciences have almost doubled in the past 10 years.
According to Hetan Shah, chief executive of the British Academy, the most popular humanities subjects at postgraduate level are English, media studies, journalism, librarianship and information management, and history. For the creative arts, it is design, music, drama, art, film and creative writing.
It is estimated that up to 900,000 new jobs could be generated in the creative industries between 2013 and 2030, with local economies growing their creative industries employment twice as fast as other sectors. But the future of employment is uncertain and digital transformation and automation will be huge factors affecting the roles available. Nick Hillman, director of the Higher Education Policy Institute (HEPI), however, says there’s no doubt that these subjects will be vital in building the society we want to live in and individuals are needed to shape the future.
“The arts and humanities provide critical thinking skills and this matters to employers,” he says. “The creative, empathetic side of human nature is harder to replicate with machines.”
Take the tech sector, for example. Like many industries, the tech sector’s expansion is fuelled by growth in high-skilled, non-technical, interpersonal roles, such as project management, marketing and branding, human resources, market research and data analysis. These rely heavily on skills developed in the humanities and social sciences.
“Arts and humanities graduates are flexible and have a wide skill set, including communication skills, collaboration and teamwork, research and analysis, independence and creativity, not to mention, in many cases, specialist knowledge – all of which are in high demand from employers,” says Shah. “This flexibility and resilience will be a real advantage post-Covid-19.”
Others say these courses offer more than just employability – while many people do take up a postgraduate course in order to further their existing careers or to retrain for a new one, many are also doing it for the love of the subject and to broaden their knowledge.
Caroline Bithell, head of music at the University of Manchester, says new online communities and networks have been formed as a result of the pandemic, and the arts sector is becoming more accessible and relevant than ever.
“If you talk about access to the arts, normally we’re talking about having the money for a theatre ticket or going out at night and that may not fit with everyone’s lifestyle,” she says. “Now things are available digitally and more people are able to attend.”
The experience also emphasised the importance of art and creativity for health and wellbeing, says Bithell. “It has provided an anchor to take people away from all of their problems.”
Publicație : The Guardian
How Covid is driving enrolments in postgraduate health courses
The contribution of the NHS throughout the pandemic has increased demand for training in the healthcare sector
Grace Dirks has always wanted to work on the frontline of healthcare – a recession-proof career with spades of positive impact; a job that involves the literal saving of lives in some cases. And the sector’s response to coronavirus over the past year, as well as the sense of national pride in the NHS confirmed that she chose the right career, starting the University of Reading’s physician associate MSc in September 2020.
“The pandemic opened my eyes to how rewarding this profession is,” says the 26-year-old. “It will be an absolute privilege to improve lives every day.”
Driven by a fresh wave of interest, medical master’s degrees have received a boom in applications since the beginning of the pandemic. Little wonder – a 2018 report quoted a shortage of more than 100,000 workers across NHS trusts, for nurses, doctors and care staff. It also forecast that this gap could reach 250,000 jobs by 2030.
At Kingston University, almost every student nurse is employed at the end of their master’s. Julia Gale, head of the School of Nursing, says future employment prospects look rosy: “With current vacancies and an ageing NHS workforce, we do not expect demand to change.”
While many of these master’s courses will require a health or science-related bachelor’s, some programmes admit students from other degrees if they have relevant experience or take foundational modules. This includes many of the physician associate courses, which are thriving. The physician associate role, helping doctors in the diagnosis and care of patients, is well paid, with a typical starting salary of £38,890. The two-year MSc at Reading has seen a 25% increase in applications. “The pandemic has raised the profile of the NHS and the essential roles that healthcare professionals play in keeping us healthy and safe – giving students heroes to aspire to,” says Katrina Bicknell, head of the School of Pharmacy.
But the main motivation for students is almost always to make a positive impact on patient care. “Our students are passionate and genuinely committed to making a tangible difference to people’s lives,” says Craig Higgins, pro-director of learning and teaching at the London School of Hygiene and Tropical Medicine. He observes fresh interest in disciplines brought to light during the pandemic, including epidemiology and health policy.
However, with more demand comes more competition for places. Reading’s Bicknell recommends that potential applicants gain work experience to find their passion and secure a competitive place. “The role of healthcare professionals has always been challenging, with long hours fighting to save lives,” she says. “It is vital that you understand what you are signing up for.”
Publicație : The Guardian
Islamo-gauchisme à l’université: Frédérique Vidal demande une enquête au CNRS
La ministre de l’Enseignement supérieur demande «un bilan de l’ensemble des recherches qui se déroulent dans notre pays».
La ministre de l’Enseignement supérieur Frédérique Vidal a annoncé ce mardi 16 février à l’Assemblée nationale demander au CNRS «un bilan de l’ensemble des recherches» qui se déroulent en France, afin de distinguer ce qui relève de la recherche académique et ce qui relève du militantisme.
Dimanche soir sur CNews, à la suite d’un article publié par Le Figaro vendredi 13 février, Frédérique Vidal avait pointé l’«islamo-gauchisme» qui, selon elle, «gangrène la société dans son ensemble et l’université n’est pas imperméable». «Ce que l’on observe dans les universités c’est qu’il y a des gens qui peuvent utiliser leurs titres et l’aura qu’ils ont, ils sont minoritaires (...) pour porter des idées radicales ou pour porter des idées militantes», a-t-elle affirmé, provoquant une polémique sur les réseaux sociaux.
«L’université n’est pas étanche»
«Nous sommes choqués par ces chasses aux sorcières dignes d’un autre régime. À quoi faites-vous référence, (...) vous n’avez rien d’autre à faire que de lancer une police de la pensée?», a demandé ce mardi la députée Bénédicte Taurine (LFI), lors des questions au gouvernement. «J’ai été interrogée sur ce que l’on voit apparaître dans les universités, à savoir des universitaires qui se disent eux-mêmes empêchés par d’autres de mener leurs recherches, leurs études», a répondu Frédérique Vidal.
«L’université n’est pas étanche, elle est traversée par tous les courants de la société, le rôle de l’université est toujours de les étudier, de les comprendre, de laisser se mettre en place ce débat contradictoire plutôt que ces caricatures et de faire en sorte que justement, comme toujours au sein des universités, du monde de la recherche, le débat se mène entre les pairs», a-t-elle poursuivi.
Une enquête sur tous les travaux de recherche
Frédérique Vidal a annoncé qu’elle allait demander au CNRS une enquête des recherches «qui se déroulent dans notre pays, que ce soit les recherches sur le post-colonialisme par exemple». «J’ai été extrêmement choquée de voir au Capitole apparaître un drapeau confédéré et je pense qu’il est essentiel que les sciences humaines et sociales se penchent sur ces questions qui sont encore d’actualité», a-t-elle affirmé.
Dans un communiqué, la Conférence des présidents d’université (CPU) a fait part de «sa stupeur face à une nouvelle polémique stérile sur le sujet de l’“islamogauchisme” à l’université». Elle appelle «à élever le débat». «Si le gouvernement a besoin d’analyses, de contradictions, de discours scientifiques étayés pour l’aider à sortir des représentations caricaturales et des arguties de café du commerce, les universités se tiennent à sa disposition», a-t-elle proposé. De son côté, le député LR Julien Aubert a dit «saluer» l’annonce de Frédérique Vidal et mis en avant «l’urgence de créer une mission d’information afin que le Parlement puisse également se saisir de cette question».
Publicație : Le Figaro și Le Monde
Au Royaume-Uni, le gouvernement s’attaque à la «cancel culture» dans les universités
Le gouvernement britannique a annoncé des mesures pour «garantir la liberté d’expression» dans les établissements d’enseignement supérieur.
Le gouvernement britannique a annoncé ce mardi 16 février des mesures pour «garantir la liberté d’expression» dans les universités et tempérer les effets de la «cancel culture» qui priverait de parole certains universitaires, s’attirant des accusations d’ingérence dans le fonctionnement des établissements.
Avec son projet de loi, le gouvernement veut ainsi éviter que des universitaires ne perdent leur emploi pour avoir exprimé des positions controversées, mais aussi empêcher que les pressions étudiantes ne conduisent à l’annulation de certains orateurs invités à des conférences, et décriés pour ces mêmes raisons.
«Je suis profondément inquiet de l’effet paralysant sur les campus d’une censure et d’un silence inacceptables», a déclaré mardi le ministre de l’Éducation Gavin Williamson. «Nous devons renforcer la liberté d’expression dans l’enseignement supérieur, en renforçant les obligations légales existantes et en veillant à ce que des mesures énergiques soient prises en cas de violation».
«La liberté d’expression est au cœur même de notre démocratie»Boris Johnson
Le gouvernement envisage donc de nommer un «champion de la liberté d’expression» pour enquêter sur les cas où cette liberté a été violée, mais aussi de permettre aux universitaires qui ont perdu leur emploi dans des litiges similaires d’éventuellement réclamer une indemnisation.
«La liberté d’expression est au cœur même de notre démocratie», a estimé le Premier ministre Boris Johnson sur Twitter. «Il est tout à fait juste que nos grandes universités - lieux historiques de la liberté de penser - voient désormais cette liberté protégée et renforcée par des protections juridiques plus solides».
Ces propositions ont été saluées par un groupe de chercheurs dans le quotidien conservateur The Times. «Ces dernières années, trop d’universitaires ont été marginalisés parce qu’ils ont des opinions peu orthodoxes sur des questions comme le genre, le Brexit et l’héritage de l’empire» britannique, peut-on lire dans leur lettre ouverte.
«La plus grande menace contre la liberté d’expression provient des tentatives du gouvernement de contrôler ce qui peut être dit sur le campus»Jo Grady, secrétaire générale du syndicat des Universités et Colleges
«Des orateurs stimulants ont été désinvités (de débats) et les universités font souvent passer la ‘‘sécurité émotionnelle’’ des étudiants avant la liberté d’enquêter», poursuivent-ils. «La plus grande menace contre la liberté d’expression ne provient pas du personnel ou des étudiants, ou de ce qu’on appelle la ‘‘cancel culture’’, mais bien des tentatives du gouvernement de contrôler ce qui peut être dit ou pas sur le campus», a critiqué Jo Grady, secrétaire générale du syndicat des Universités et Colleges.
Selon Hillary Gyebi-Ababio, vice-présidente du Syndicat national des étudiants, «il n’existe pas de preuve d’une crise de la liberté d’expression sur les campus». Selon une étude récente, 0,06 % des conférences et des événements organisés dans les universités britanniques ont été interrompus ou annulés en raison de l’opinion des intervenants.
Parmi les orateurs visés, on trouvait l’europhobe pro-Brexit Nigel Farage, la journaliste de la BBC Jenni Murray accusée de transphobie ou encore le philosophe Roger Scruton, à qui sont reprochés des positions islamophobes et antisémites.
Publicație : Le Figaro
|
