UAIC duce la Focșani o specializare extrem de căutată în lume
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” urmează să înființeze o extensie la Focșani, unde va pregăti experţi în specializarea „Management și expertiză vitivinicolă” * pentru asta, UAIC va contracta specialiști din Iași și din Franța (Bordeaux), acolo unde tot ceea ce ține de cultura viței de vie este recunoscut la nivel mondial
Ieri, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a făcut un nou pas către înființarea unei extensii la Focșani, în județul Vrancea. Consiliul Județean Vrancea a hotărât să pună la dispoziția prestigioasei instituții de învățămân superior din Iași una dintre clădirile-simbol ale regiunii - fostului sediu al Prefecturii Putna, pentru derularea cursurilor universitare. Practic Universitatea ieșeană va împărți clădirea cu Universitatea București care, la rândul său, vrea să-și extindă activitățile educaționale la Focșani.
Rectorul universității ieșene, prof. univ. dr. Tudorel Toader, are în vedere specializări extrem de căutate printre studenţi, iar documentația pentru autorizare provizorie va fi depusă cât de curând la ARACIS.
Pentru extensiunea din Focșani, UAIC propune funcționarea a 10 programe de studii, dintre care patru la studii de licență (Istorie – forma de învățământ ID, Limba și literatura română – o limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, italiană, latină, rusă, spaniolă) – forma de învățământ IF, Planificare teritorială – forma de învățământ ID și Asistență Socială – forma de învățământ ID) și șase la studii de master (Management și expertiză vitivinicolă – master interdisciplinar, cu specialiști din Iași și experți din Franța (Bordeaux), Drept și ordine publică – forma de învățământ IF, Politici și management în educație – forma de învățământ IF, Evaluare clinică, consiliere și psihoterapie de cuplu și familie – forma de învățământ IF, Politici publice și management instituțional – forma de învățământ IF și Riscuri naturale, SIG și teledetecție – forma de învățământ IFR). Fiecare program de studiu va demara cu câte o grupă de studenți, orarul fiind unul de tip modular. „Apreciem că aducerea de noi specializări la Focșani reprezintă și o oportunitate pentru profesorii din Vrancea calificați să predea la cel mai înalt nivel”, a precizat președintele Consiliului Județean, Cătălin Toma, care s-a întâlnit ieri, prin sistem online, cu prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar şi cu prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității București.
Rămân de pus la punct doar detaliile parteneriatului dintre administrația județeană Vrancea și cele două universități.
Pentru Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unitatea educaţională de la Focşani nu este nici prima de acest fel şi nu va fi nici ultima, cu siguranţă. Aceasta va completa extensiunile care funcționează la Bălţi (din anul universitar 2010-2011), Chişinău (din anul 2016-2017) și Piatra Neamț (din anul 1997), urmând ca, în viitorul apropiat, să fie deschisă şi o extensie la Botoşani, lucrurile evoluând destul de rapid în acest sens.
Publicație : Evenimentul
În aceste zile, mii de studenți ai universităților „Cuza” și Tehnică au venit la cursuri și au fost cazați în cămine
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cursurile din semestrul al II-lea au fost reluate ca și până acum, anume în format mixt. De asemenea, studenții Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași au revenit începând cu luna februarie 2021 în număr mai mare atât la cursuri, cât și în Campusul „Tudor Vladimirescu”, în cel de-al II-lea semestru. În plus, mii de studenți s-au cazat în cămine, astfel, în perioada următoare, e posibilă o creștere a numărului de persoane infectate cu COVID-19 în oraș
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, cursurile din semestrul al II-lea au fost reluate în format mixt. La studiile de licență și master, unele facultăți vor desfășura exclusiv față în față anumite activități, precum seminariile, lucrările practice, aplicațiile pe teren, activitățile de tutoriat, consultațiile, laboratoarele, examenele, practica de specialitate sau îndrumarea tezei de licență și disertație. Pe de altă parte, studenții Universității Tehnice (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași au revenit începând cu luna februarie 2021 în număr mai mare, atât la cursuri, cât și în Campusul „Tudor Vladimirescu”, în cel de-al II-lea semestru. În plus, mii de studenți s-au cazat în cămine, astfel, în perioada următoare, e posibilă o creștere a numărului de COVID-19 în oraș.
Studenții Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași au revenit începând cu luna februarie 2021 în număr mai mare în Campusul „Tudor Vladimirescu” pentru începerea celui de-al II-lea semestru
Pe de altă parte, studenții Universității Tehnice (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași au revenit, începând cu luna februarie 2021, în număr mai mare în Campusul „Tudor Vladimirescu” pentru începerea celui de-al II-lea semestru. Conform sistemului hibrid aprobat în luna septembrie 2020 de Senatul TUIAȘI, studenții din anul al II-lea de la licență se decazează și continuă activitatea on-line, în timp ce la Iași vor studia cei din anii I, III, IV, V și VI de la licență, cât și masteranzii din anii I și II.
„Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» continuă conform programului stabilit în ședința Senatului din septembrie 2020, respectiv în sistemul hibrid. Activitățile didactice și examinările semestriale s-au derulat conform programului, nu au fost decât situații izolate de trecere a acestor activități integral în sistem on-line. Activitatea la studiile doctorale continuă în același regim normal, integral on-site. Conducerile facultăților și studenții au înțeles și manageriat foarte bine situația de criză în care continuăm, din păcate, să ne aflăm”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIAȘI.
Cu privire la studiile de master, în semestrul I au învățat la Iași, on-site, în amfiteatrele și laboratoarele celor 11 facultăți, doar studenții înmatriculați în primul an al studiilor de masterat
În ceea ce privește activitatea didactică, în semestrul al II-lea studenții din anul al II-lea, de la licență, care au fost în primul semestru la Iași pentru a desfășura activități on-site, s-au mutat cu activitatea în on-line. Totodată, la Iași au venit și studenții din anii al III-lea și al IV-lea, cât și cei din anul al V-lea de la Facultatea de Arhitectură. Aceștia se vor alătura studenților din anul I și celor din anul al VI-lea de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” până la finalul anului universitar. Masteranzii din anul al II-lea li se alătură acum, din al II-lea semestru.
„În acest semestru vom avea cazați în Campus mai mulți studenți decât în primul semestru. Însă activitățile din Campus au fost coordonate foarte bine de echipa doamnei prorector Lidia Gaiginschi, cu sprijinul consistent al studenților, astfel că numărul maximum de cazuri confirmate COVID-19 a fost 6, iar numărul maximum de studenți în izolare 15. Sunt convins că revenirea în Campus a unui număr mai mare de studenți nu ne va crea niciun fel de probleme, iar în perioada vacanței se vor lua toate măsurile pentru pregătirea camerelor, în principal prin dezinfectare”, a mai precizat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.
Publicație : Bună Ziua Iași
Carte despre plantele care vegetează pe soluri sărate, coordonată de un cadru didactic al Universității „Cuza” din Iași, publicată în prestigioasa editură Springer
Carte coordonată de un cadru didactic de la Facultatea de Biologie, publicată în prestigioasa editură Springer. Aceasta este intitulată „Handbook of Halophytes. From Molecules to Ecosystems towards Biosaline Agriculture”. Aici, editor-șef este conf. univ. dr. asociat Marius-Nicușor Grigore, în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași și redactor în cadrul Editurii Universității „Cuza”
Un cadru didactic de la Facultatea de Biologie a publicat în prestigioasa editură Springer. Cartea este intitulată „Handbook of Halophytes. From Molecules to Ecosystems towards Biosaline Agriculture” și îl are ca editor-șef pe conf. univ. dr. asociat Marius-Nicușor Grigore, în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și redactor în cadrul Editurii UAIC.
„Handbook of Halophytes. From Molecules to Ecosystems towards Biosaline Agriculture”, al cărui editor-șef este conf. univ. dr. Marius-Nicușor Grigore, universitar asociat în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași și redactor în cadrul Editurii UAIC, a fost recent publicată on-line de prestigioasa editură Springer. Lucrarea reprezintă o resursă unică în ceea ce privește cunoașterea halofitelor (plante adaptate condițiilor de viață pe solurile sărate), fiind abordate subiecte importante legate de biologia acestora, inclusiv biochimie, genetică și genomică.
Handbook-ul reunește contribuțiile unor renumiți specialiști din lume în domeniul halofitelor
Handbook-ul reunește contribuțiile celor mai renumiți specialiști din lume în domeniul halofitelor (plantă adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate), fiecare subiect abordat fiind explicat în detaliu și examinat din diferite unghiuri. De asemenea, sunt oferite informații despre utilizarea halofitelor, punând în evidență potențialul agriculturii biosaline într-un mediu aflat mereu în schimbare. Cartea, care reunește 102 capitole, conf. univ. dr. Marius-Nicușor Grigore fiind autor principal la 7 dintre acestea, are 2.800 de pagini și 520 de ilustrații și va fi tipărită în vara acestui an, în 3 volume.
Halofitele, plantele care vegetează pe soluri sărate, trezesc în ultima vreme un interes deosebit
Halofitele, plantele care vegetează pe soluri sărate, trezesc în ultima vreme un interes deosebit, deoarece agricultura modernă se confruntă de multă vreme cu probleme stringente, printre care și salinizarea suprafețelor agricole. Acest interes a condus și la individualizarea unei științe noi, halofitologia, știința dedicată studiului interdisciplinar al plantelor care sunt legate, într-un fel sau altul, de salinitatea ridicată a mediilor în care ele vegetează. Pe acest plan, conf. univ. dr. Marius-Nicușor Grigore este unul dintre cei mai apreciați în acest domeniu de cercetare.
Publicație : Bună Ziua Iași
Se reface o celebră clădire din Copou. Universitatea de Agronomie a demarat un proces de reabilitare a corpului principal
Clădirea principală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (Corp A) a intrat într-un amplu proces de reabilitare, care are ca scop consolidarea și refacerea integrală a corpului principal. Aici, pe lângă sediul a două facultăți (Agricultură și Horticultură), se află și zona administrativă. Pe lângă Aula Magna „Haralamb Vasiliu” vor fi renovate complet patru amfiteatre, săli de seminarii, laboratoare și săli de conferințe și va fi instalat un lift exterior
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (Corp A) a demarat un amplu proces de reabilitare, care are ca scop consolidarea și refacerea integrală a corpului principal, unde, pe lângă sediul a două facultăți (Agricultură și Horticultură), se află și zona administrativă. Pe lângă Aula Magna „Haralamb Vasiliu” vor fi renovate complet patru amfiteatre, săli de seminarii, laboratoare și săli de conferințe și va fi instalat un lift exterior.
În Aula Magna se lucrează în momentul de față la consolidarea structurii de rezistență și vor fi schimbate instalațiile electrice
În Aula Magna se lucrează în momentul de față la consolidarea structurii de rezistență, vor fi schimbate instalațiile electrice, termice, sanitare, mobilierul și va fi montată o unitate centrală pentru aer condiționat pe acoperișul clădirii. Intervențiile prevăzute pentru acest obiectiv, schimbarea componentelor tehnice, ingineriei de sunet, lumini și sonorizare, vor face ca Aula Magna să se transforme într-o locație excelentă pentru susținerea spectacolelor sau evenimentelor educaționale și social-culturale de mare anvergură. Finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru vara acestui an, iar Aula va dispune de aproximativ 600 de locuri.
După reabilitare și modernizare, amfiteatrele studențești aflate în clădirea principală a USAMV Iași vor avea o arhitectură nouă, modernă
După reabilitare și modernizare, amfiteatrele studențești aflate în clădirea principală a USAMV Iași vor avea o arhitectură nouă, modernă, vor fi dotate atât cu mobilier nou, cât și cu tehnologie de climatizare, sunet și proiecție de ultimă generație. Finalizarea acestora este prevăzută pentru vara acestui an.
„Facultatea noastră a demarat o serie de parteneriate public – private denumite sugestiv «Agribusiness-ul românesc susține educația», iar între obiectivele incluse în contractele cu unii dintre partenerii noștri intră și asigurarea fondurilor necesare modernizării unor spații de învățământ aflate în clădirea principală a USAMV Iași”, a declarat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură. Termenul de finalizare a lucrărilor de reabilitare a întregii clădiri principale a USAMV Iași este prevăzut pentru anul 2024, dar va fi devansat cu cel puțin un an, iar finanțarea este asigurată din fonduri de la bugetul de stat și venituri proprii ale Universității.
Publicație : Bună Ziua Iași
Încă un „terorist“ la catedră, dat în vileag. Ce măsuri ia Universitatea Bucureşti
În aceste zile, Facultatea de limbi străine a Universităţii Bucureşti este centrul unui scandal în urma acuzaţiilor lansate de o fostă studentă, referitoare la comportamentul jignitor pe care l-ar avea o profesoară. Conducerea universităţii face verificări şi promite măsuri
„Sper ca mesajul acesta să ajungă cât mai sus şi să fie de asemenea un semnal de alarmă atât pentru conducerea facultăţii, cât şi pentru viitorii absolvenţi de liceu ce urmează să îşi aleagă facultatea”, îşi începe postarea de pe reţeaua de socializare Geanina Maria.
Tânăra susţine că a urmat cursurile Facultăţii de limbi şi literaturi străine de la Universitatea din Bucureşti, dar că a fost silită să le abandoneze.
„Doresc să povestesc motivul pentru care drumul meu şi al FLLS-ului a luat sfârşit. Am fost la suedeză-engleză la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. Când am terminat liceul, am dorit să urmez ceva ce îmi place, aşa că în clasa a XI-a mi-am adresat această întrebare de multe ori: «Ce îmi place să fac şi să studiez la şcoală?». Am ajuns la concluzia că îmi plăcea limba engleză şi am decis să încep pregătirea pentru admiterea de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine. Ulterior, m-am hotărât să aleg specializarea filologie suedeză-engleză”, mai spune tânăra.
„La început am fost tare încântată“
Geanina adaugă că, la început, lucrurile mergeau bine, însă, foarte curând, ele au degenerat:
„A durat 2-3 săptămâni până când profesorii de la suedeză şi-au dat aramă pe faţă, în special doamna C.V., cea care coordonează totodată catedra de suedeză. Această femeie, deşi nu poate fi numită aşa, s-a asigurat că începând de atunci, viaţa noastră va deveni un calvar. Acela a fost momentul când am descoperit cu adevărat ce înseamnă frica, anxietatea, stresul şi atacurile de panică”.
Din 35 de studenţi câţi erau în anul I, mai spune fata, au rămas în anul al doilea doar 24.
„Ce s-a întâmplat cu ceilalţi 11? Păi, hai să vedem. La cursurile lui C.V. eram în permanenţă jigniţi, făcuţi în toate felurile, «balcanici», «bătuţi în cap», «facem ţara de ruşine», «copii de grădiniţă care n-au ce căuta la facultate», «cum e posibil ca unul ca tine să intre la această facultate, nu înţeleg», «sub orice critică», «analfabeţi» «toţi ţăranii ar putea înţelege suedeză, dar în grupa asta mai greu» şi lista poate continua”, mai spune fosta studentă.
Cursurile online, un coşmar
Geanina Maria mai mărturiseşte că profesoara ţipa la studenţi fără a avea un motiv întemeiat.
„Mi se rupea sufletul când îmi vedeam colegele că plâng în pauze sau chiar plecau pentru că nu mai puteau suporta cursurile acelea. Cuvintele cu care aş putea descrie acea perioadă sunt «stres, ameninţări, jigniri, ţipete, ceartă, circ». Una peste alta, trecem în mediul online unde lucrurile ai zice că stau mai bine. Dar, din păcate, nu e aşa. Toată lumea era mai liniştită deoarece era protejată de ecranul laptopului şi parcă furia şi nervii doamnei C.V. nu mai păreau aşa ameninţătoare de la distanţă. Dar a intervenit o altă problemă. Abuzul de putere. Dacă nu îi convenea ceva la un student, nu îi dădea accept în conferinţă sau chiar îl scotea în mijlocul cursului din aceasta, nici măcar nu primeau mailuri cu materiale sau link-urile de la zoom. Dacă încercau să intre la cursuri, unora dintre ei nu le era permis accesul. Mulţi nu au putut intra în examene pentru că nu erau primiţi la cursuri şi, ulterior, nu aveau numărul necesar de prezenţe pentru a susţine examenul. Nici în sesiunea de restanţă lucrurile nu au fost mai roz, când, la fel ca înainte, nu dădea accept studenţilor să intre la sesiunea de restanţe, chiar dacă aceştia doreau să le susţină”, adaugă fosta studentă.
Ce spune conducerea universităţii
În urma apariţiei în presă a mărturiilor Gianinei, conducerea universităţii a început să facă verificări. Marţi a avut loc o discuţie cu studenţii a conducerii facultăţii, iar miercuri s-a întrunit comisia de integritate.
Contactat de „Adevărul“, rectorul Universităţii Bucureşti, prof.dr. Marian Preda, a explicat că aşteaptă rezultatul discuţiilor din comisia de integritate.
„De câteva zile, cazul se află în procedurile normale de la facultate, s-au audiat părţile, şi studenţii şi doamna profesoară, s-a întrunit şi comisia de integritate. În funcţie de concluzii, dacă se confirmă într-o măsură rezonabilă acuzele studenţilor, atunci voi propune comisie de disciplină. Aceasta ar trebui să propună, la rândul ei, o sancţiune mai uşoară sau mai gravă, în funcţie de ce constată. Această sancţiune trebuie apoi votată în forurile de administraţie ale universităţii. Vă promit că vom fi cât se poate de operativi, dar trebuie să urmăm şi noi nişte proceduri, fiind preocupaţi şi chiar îngrijoraţi de situaţie”, mai spune rectorul.
Publicație : Adevărul și Adevărul
A new 'free speech champion' may end up doing the opposite
Ratcheting up a moral panic about universities will hinder, not help, efforts to manage difficult discussions on campus
There is a popular narrative that free speech is under threat in universities – 52% of British adults think so, according to a 2019 YouGov poll. The UK government thinks so too, and over the last few years has made some unprecedented interventions into higher education to sort it out – including empowering the Office for Students (OfS), the university regulator, to sanction universities deemed to be failing to uphold free speech. Now Gavin Williamson, the secretary of state for education, wants to go further, installing a “free speech and academic champion” on the OfS board to investigate alleged incidents of censorship. He will also make universities’ registration with the OfS conditional on how well they are upholding free speech, and extend the current legal requirement on universities to uphold free speech to cover students’ unions as well.
At first sight this may seem a good set of ideas. First, however, there’s the question of whether they conflict with, or even replicate existing legal requirements on universities – an issue raised by the ombudsman of the Office of the Independent Adjudicator for Higher Education.
Beyond that, though, there’s reason to believe that these proposals are more about appealing to voters and capitalising on the moral panic about universities than actually helping them to protect free speech. The government doesn’t seem to trust anyone on campus, staff or student; they want to be in charge of what good speech is and what bad speech is, and they also want us to believe that by policing and enforcing free speech (the good free speech that they will define) they can resolve this problem.
At this point I think we need to ask two questions: first, do they really want to solve the problem? And, second, is the problem what they say it is?
On the first question there’s plenty of evidence to show that, if there is a threat to free speech today, it’s as much from the government as from students. The Joint Committee on Human Rights (JCHR) conducted an inquiry into free speech in universities in 2018 and concluded that there is no major crisis of free speech on campus. This makes sense when we look at the data: no-platforming is considered to be rife, yet the numbers don’t bear this out – after all, according to the OfS, out of 62,094 requests by students for external speaker events in English universities in 2017-18, only 53 were rejected by the student union or the university authorities. Despite the government’s narrative, there is a huge amount of debate on controversial issues going on in higher education.
However, the JCHR also rightly concluded that some issues do need addressing. One such is the role of the Charity Commission that has oversight over students’ unions – because they are in fact charities. The JCHR instructed the Charity Commission to desist from its heavy-handed manner of monitoring students’ union activities as it was actively discouraging the unions from inviting controversial speakers. My recent research has shown that Prevent, the UK counter-terror surveillance operation, is another example of government-led intervention on campuses that is having a chilling effect on open discussion.
This leads to my second question: is the problem what the government says it is? I think not, given that it is very unlikely to remove the two barriers to free speech that it has itself put up (the Charity Commission and Prevent). That suggests it is not really invested in solving the problem. In fact, it might be quite a useful situation for the government, as it can continue to interfere in higher education governance and harangue universities.
So what’s to be done, if a “free speech champion” isn’t the solution? The answer is ready to hand, easy to grasp, but difficult to follow through. Yet the alternative – inaction in a society that is failing so many – is much worse. Everything I’ve described so far is about risk aversion: the government not wanting to risk hearing views it doesn’t agree with; students not wanting to risk offending vulnerable minorities, and universities not wanting to risk upsetting government. We can get out of this by deciding to pay attention to each other and accepting the shared risk of causing offence, being ignored and being proved wrong.
In Freedom of Speech in Universities: Islam, Charities and Counter-Terrorism, my book with Simon Perfect, I recommend two simple principles for building what we call a “community of inquiry” – a space where difficult issues can be discussed. First it’s necessary to accept bravely the need to debate and disagree upon matters of urgent importance to young people. Difficult, even intractable, issues such as climate change, environmental disasters, migration, race, gender and identity and a failed economic model need to be discussed. But they are dynamite.
So, secondly, in order to defuse potential flash points, we recommend adoption of “procedural values” – by which I mean an etiquette of argument that we all say we adhere to but rarely do: active listening, distinguishing between the person and their arguments, and settling upon some sort of outcome that can be achieved in the real world. These need to be agreed upon, with the backing of university authorities and union representatives, and closely monitored. There needs to be a general compact that, in any forum designated as a “community of inquiry”, these procedures apply – and that people will not be targeted outside them for what they say inside, so long as they have also observed the same principles.
Such training and rule setting are often offered, but this must be a continuous process, regularly refreshed and grounded in real debate. If we pursue a culture of reciprocity, we can refute the invented moral panic around free speech on campus and also facilitate productive debate about our shared world.
Publicație : The Guardian
UK university students wasted £1bn in a year on empty accommodation
Average student has so far paid £1,621 in rent for unrefunded empty rooms, survey finds
University students have wasted nearly £1bn on empty rooms in flat shares and halls of residence that they have been unable to use because of coronavirus restrictions this academic year, according to a new estimate.
The average student has so far paid £1,621 in rent for empty rooms for which they have not received a refund, according to an annual survey of 1,300 university students by money advice website Save the Student.
Two in five (43%) respondents said they had spent under three months on campus, while nearly half (46%) would have made different decisions about where to live had they understood the likely impact of the pandemic on their education. One in three plan to ask their landlords for a break clause next year to give them more flexibility.
Hillary Gyebi-Ababio, the National Union of Students’ vice-president for higher education, said: “Students have been consistently exploited and ignored during this pandemic. We are seen as cash cows, with many stuck paying extortionate rents for properties they either cannot use or cannot afford.”
Students’ anger with high rents, which Save the Student estimates take up three-quarters of their maintenance loans at an average of £146 per week, boiled over on UK campuses this term as students launched the largest rent strike in 40 years.
There has been a patchy response from universities, private halls of residence and landlords, with some refusing discounts while others have offered full rebates. The survey suggests a third of students have been offered a discount, which averages at £75, though this has been extended to just 6% of students in private rentals. Half of the those surveyed were unhappy with their accommodation provider’s response.
On 14 February, 92 students at the School of Oriental and African Studies became the first to withhold the outstanding 50% instalment of their tuition fee payments in protest at their university’s coronavirus response. They were joined by 1,000 students – a fifth of the student body – who signed a petition asking for fee reductions.
The government has so far responded to students’ financial concerns with £70m in additional hardship funding, a figure that falls short of more generous packages in Scotland, Wales and Northern Ireland.
Most students have been asked to remain at the address where they spent Christmas – in many cases their family homes – during lockdown. Plans for their return are expected to be announced next week, although university leaders are preparing for the possibility that many students will not be allowed on campus until 17 May, shortly before the end of the teaching year. St Andrews University and the London School of Economics have already told students that most will study online for the remainder of the year.
Universities UK said: “Decisions on accommodation costs are a matter for individual universities, taking into account the circumstances at their institutions and of their students. But with the vast majority of students not renting university-owned accommodation, there is an ongoing issue about support for those with contracts in the private sector as well as assistance for non-residential students who have been financially hit by the pandemic.”
Publicație : The Guardian
À Sainte-Marie de Neuilly, au cœur d’une des meilleures prépas littéraires de France
REPORTAGE - Entre 3 et 7 élèves de cet établissement privé sous contrat intègrent les Écoles normales supérieures chaque année.
«Les notes, ce n’est pas si grave. Le concours, c’est comme la formule 1. L’important, c’est le réglage.» Ce matin à Sainte-Marie de Neuilly, une vingtaine de khâgneux suivent le cours de grec de Monsieur Loayza. Au programme: la correction d’un passage à traduire extrait de la pièce d’Aristophane, intitulée Les Nuées. «Vous vous en êtes moins bien tirés mais ce n’est pas de votre faute. C’est peut-être le Bailly qui vous a induit en erreur…», rassure le professeur.
«Réglez votre style sur celui de l’auteur. Le grec d’Aristophane n’est pas celui de Sophocle», conseille M. Loayza. Ici, l’on hésite entre «habile» et «sage», l’on déchiffre des mots inventés par un grand poète comique grec du Ve siècle avant J.-C. «Traduire un néologisme, c’est être fidèle au style de l’auteur», rappelle M. Loayza. Ainsi, la formule «lieu de méditation» peut être remplacée par «le pensoir», propose-t-il. «C’est très joli, non? Dans l’édition de la Pléiade, on peut lire le mot ‘‘réflectoire’’».
Voilà près de 30 ans que M. Loayza enseigne au lycée privé sous contrat Sainte-Marie de Neuilly, sixième de notre classement des meilleures prépas littéraires voies A/L et B/L. Ce qu’il retient? «La solidarité entre camarades de classe. Nous veillons à ce que l’information, les bons affects d’échange, d’attention à l’autre se maintiennent.» Le professeur se réjouit: «Étant donné les petits effectifs, je peux me permettre d’être très proche d’eux. C’est un immense bonheur et je ne m’en lasse pas.»
Cette camaraderie est particulièrement appréciée par les étudiants. «Il y a beaucoup d’entraide. Notre professeur d’histoire nous dit qu’on ne réussit jamais un concours seul mais à plusieurs», explique Nina. Sa voisine, Tiphaine, renchérit: «Il y a une ambiance familiale qu’on ne trouve pas forcément dans d’autres grandes prépas. Nous ne sommes pas nombreux, nous nous connaissons tous. La compétition n’existe pas. Nous sommes tous candidats à un concours mais pendant l’année, il n’y a pas cette logique d’élimination.»
«Le confinement, paradoxalement, n’a pas tellement changé notre rythme. Nous étions naturellement confinés»Tiphaine, étudiante
Cette bonne ambiance garantit un certain équilibre, assure-t-elle. Car le rythme de la prépa littéraire est soutenu. Il faut être assidu, efficace et surtout organisé. «Le confinement, paradoxalement, n’a pas tellement changé notre rythme. Nous étions naturellement confinés», rit Tiphaine. «Si on veut étudier jusqu’à la fermeture de la prépa, on reste ici de 8 heures à 21 heures.» Et si la pression est «réelle», reconnaît la jeune femme, il est possible (et nécessaire) de «trouver un équilibre». «Être exigeant avec soi-même sans se noyer dans le travail.»
Nous sommes à quelques jours d’un concours blanc. Les élèves sont studieux, fatigués mais concentrés. Dernière ligne droite avant un temps de repos. Antoine, 19 ans, prépare Ulm cette année. «Il y a un peu de stress de l’épreuve même si c’est un concours blanc. Il est toujours compliqué d’allier le travail de fond aux échéances qui sont celles des khôlles et des devoirs.» Mais le jeune homme, passionné par l’histoire ancienne, est tout de même serein. D’autant que nous venons de lui révéler un secret que nous a glissé Laurence Mathias, sa professeur: il a eu une «très bonne note» au dernier devoir de philosophie. Antoine, qui est désormais dans la confidence, sourit timidement.
Littérature, philosophie, histoire, langues vivantes et anciennes, culture de l’Antiquité, géographie… À Sainte-Marie de Neuilly, on célèbre la pluridisciplinarité et la rigueur intellectuelle qu’impose le concours de l’École Normale Supérieure. «La grande diversité de la filière littéraire fait à la fois sa richesse et sa faiblesse médiatique», explique Laurence Mathias, en charge des classes préparatoires. Est-ce pour cela que la khâgne ne connaît pas la même notoriété qu’une prépa ECG ou scientifique aux parcours plus identifiables? Sans doute.
«Je suis toujours étonné de voir à quel point les écoles de commerce veulent des littéraires»Christophe Bourgeois, professeur de français à Sainte-Marie de Neuilly
Pourtant, avance Laurence Mathias, c’est grâce à cette formation généraliste que ses étudiants parviennent «à se forger un esprit de finesse unique» apprécié par les entreprises «ravies d’avoir des gens qui savent lire, écrire et analyser des documents» mais, plus encore, des gens qui ont «acquis un sens de la complexité du réel». Christophe Bourgeois, professeur de français lui aussi en charge des CPGE, renchérit: «Je suis toujours étonné de voir à quel point les écoles de commerce veulent des littéraires. Et elles ne viennent pas à eux par charité!»
Parmi les anciens de Sainte-Marie, certains sont professeurs agrégés, avocats ou magistrats, chercheurs universitaires ou fonctionnaires dans la haute administration, d’autres sont start-uppeurs, data scientists ou conseillers en stratégie. «Nous formons des jeunes hyper adaptables qui ont du caractère», affirme Laurence Mathias.
Des «esprits libres et solides»
Si la priorité pour ces deux professeurs est d’amener leurs élèves jusqu’aux grandes écoles, il importe également de les initier à quelque chose de plus profond. «Ces études sont difficiles car elles sont une formation à la vérité. La prépa littéraire est une grande école d’humilité», indique Laurence Mathias. Le bachotage et la superficialité n’ont pas leur place ici. «L’exercice de la version et l’explication de texte exigent la nuance. Cela fait partie des remparts humains contre la violence», avance Christophe Bourgeois.
Une analyse que partage M. Loayza. «Même si l’on ne se destine pas à une carrière d’helléniste ou de latiniste, l’étude de ces langues permet de développer le sens critique. Ce qui est crucial aujourd’hui.» Étudier un texte, précise le professeur de grec, revient à «réfléchir, interroger la manière dont le sens se construit». Les langues anciennes favorisent la naissance «d’esprits libres et solides».
En tout, 15% de boursiers
La formation que propose Sainte-Marie de Neuilly, ainsi que l’attention particulière portée à ses élèves, semble porter ses fruits. «Depuis 50 ans, nous avons des étudiants qui intègrent chaque année l’ENS», assure Laurence Mathias. «Nous avons en moyenne entre 3 et 7 normaliens (c’était le cas l’année dernière) parmi les deux classes.» Quant aux élèves qui préparaient une école de commerce en 2020, 3 ont été admis à HEC, 3 à l’Essec, 2 à l’ESCP, 1 à l’EM Lyon, 3 à l’Edhec, 6 à Audencia, 4 à Neoma et 1 à Skema.
Si le coût de scolarité s’élève à 2575 euros par an en hypokhâgne et 2500 euros en khâgne, il existe la possibilité de bourses d’entraide. «On voudrait aller plus loin encore grâce à notre association des anciens mais qui est récente puisqu’elle est née l’année dernière», explique Laurence Mathias. De même, un tiers des étudiants en prépa viennent de province et en moyenne 15% des élèves sont boursiers.
Publicație : Le Figaro
Parcoursup : le rappel à la transparence du comité éthique et scientifique
L’instance de suivi de la plate-forme préconise de rendre obligatoire, une semaine après les résultats du bac, le classement des vœux en attente par les candidats.
Il est toujours possible d’améliorer Parcoursup : c’est le message adressé mardi 16 février par le comité éthique et scientifique de suivi de la plate-forme dans son bilan de la session 2020. Avec 50 000 néobacheliers supplémentaires (+ 17 %), la plate-forme s’est montrée réactive, mais l’augmentation des formations sélectives dans l’offre de Parcoursup (55 % des places l’an passé) « incite à la vigilance pour que le nombre de candidats n’ayant que des réponses négatives n’augmente pas », souligne le comité qui rappelle que ce nombre est passé de 12 000 en 2019 à 17 600 en 2020. Au total, toutes formations confondues, 41 000 candidats n’avaient reçu aucune proposition à l’issue de la dernière campagne d’affectation.
La priorité doit être de raccourcir les délais de réponse en fin de procédure, selon le comité présidé, depuis fin 2019, par Isabelle Falque-Pierrotin, précédemment à la tête de la Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL). La procédure actuelle, qui dure près de huit mois, est « trop longue » et fait courir le risque d’une lassitude et d’une angoisse plus grandes pour les quelque 70 000 candidats (10 %) encore non affectés à la mi-juillet. L’instance préconise de rendre obligatoire, une semaine environ après les résultats du bac, le classement des vœux en attente par ces candidats. Un « répondeur automatique » pourrait ainsi procéder aux affectations de manière plus rapide.
Le comité éthique et scientifique alerte également sur la « procédure complémentaire », dernière étape permettant aux candidats de formuler, après les résultats du bac et jusqu’en septembre, de nouveaux vœux dans des formations qui ont des places disponibles. Une étape inégalitaire « qui fonctionne pour les formations non sélectives selon une règle du “premier arrivé, premier servi” », pointe-t-il.
« Etablir un barème de préclassement des vœux »
Parmi les vingt pays étudiés dans ce rapport, sept – dont la France – disposent d’une plate-forme nationale d’affectation. Mais Parcoursup est « la seule à ne pas assurer la transparence des critères d’accès aux formations grâce à des classements par points, qui permettent aux candidats de calculer leur score » en amont. Dans les autres pays, les recrutements, au moins au niveau de l’admissibilité pour les filières les plus sélectives, sont fondés sur ce principe, poursuit le comité.
Publicație : Le Monde
|
