Oficial! Una dintre cele mai importante clădiri din Iaşi va fi reabilitată. Câți bani se vor investi – Exclusiv
Este oficial! Astăzi, 23 februarie 2021, s-a emis ordinul de începere a lucrărilor de execuţie a uneia dintre cele mai importante clădiri din Iaşi.
Astfel, contractul de execuţie de lucrări nr. 579/03.12.2020 încheiat pentru realizarea lucrărilor de execuţie la obiectivul de investiţii: „Reabilitarea, consolidarea şi refunctionalizarea Observatorului Astronomic din Iaşi, aflat în proprietatea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, situat pe Aleea Sadoveanu nr. 5-7, municipiul Iaşi, judeţul Iaşi”.
Când vor începe lucrările de reabilitare a Observatorului din Iaşi și cât se va investi
De dispune începerea lucrărilor de execuţie pentru obiectivul de investiţii începând cu data de 15 februarie 2021, iar durata de execuţie este de 12 luni.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a obținut un milion de euro pentru refacerea clădirii istorice Observatorul Astronomic din Copou. Deja, licitația pentru a desemna firma care să deruleze lucrările s-a finalizat. Iasicon S.A. Iași a câștigat marele pot. Fondurile sunt obținute de la Compania Națională de Investiții (CNI).
„Observatorul Astronomic face parte din categoria monumentelor istorice, a fost construit între anii 1878-1956, iar în 2013 a fost închis din cauza stării avansate de degradare. În mai 2016, am achiziționat servicii de concepție tehnice în vederea executării lucrărilor de consolidare și refuncționalizare a clădirii Observatorului. În septembrie 2016, am depus întreaga documentație la Compania Națională de Investiții, în vedrea înscrierii acestuia pe lista de investiții, propunere care a fost acceptată în 2017. În 2018 a fost realizată prima procedură de achiziție, procedură reluată în 2019. Valoarea lucrărilor de consolidare și reabilitare este de 9 milioane de lei, aproximativ 2 milioane de euro”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector UAIC din Iași.
Telescopul existent la Observatorul Astronomic din Iași datează din 1960 și a fost realizat tocmai în Germania
Mai mult, telescopul existent la Observatorul Astronomic din Iași datează din 1960 și a fost realizat tocmai în Germania. De reamintit că, pe lângă această clădire istorică pe care o are în proprietate UAIC, unitatea de învățământ a demarat deja lucrări de reabilitare la alte două imobile de patrimoniu.
Este vorba despre fosta Casa Canano, din zona Fundație, și cunoscută drept Corpul E. Aceasta va avea destinație didactică. Pe de altă parte, în plin proces de reabilitare este și Casa Universitarilor Iași de pe Bulevardul Carol I, fosta Casă Canta. Aici se vor organiza manifestări și evenimente academice, dar și momente de loisir pentru comunitatea academică cuzistă.
Publicație : Bună Ziua Iași
Cercetător consultant la NATO, universitarul Eugen Rusu prezintă detalii, la Iași, despre energia regenerabilă din mediul marin
Despre producerea de energie regenerabilă din mediul marin, următoarea temă de dezbatere din seria de conferințe „Moștenirea lui Asachi”. Cu acest prilej, prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu, cercetător consultant NATO și membru corespondent al Academiei Române, va vorbi pe această temă în prima ediție din 2021 a acestui eveniment
Prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu, membru corespondent al Academiei Române, va vorbi despre producerea de energie regenerabilă din mediul marin în prima ediție din 2021 a seriei de conferințe „Moștenirea lui Asachi”. Aceasta este organizată de Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași alături de acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei. Evenimentul va avea loc miercuri, 24 februarie, de la ora 12:00, pe Platforma ZOOM. Prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu este cadru didactic la Universitatea „Dunărea de Jos din Galați” și profesor la „Centrul pentru tehnologii marine și inginerie oceanică” de la Universitatea Lisabona din Portugalia. Acesta s-a specializat în dezvoltarea tehnicilor de măsurare și analiză a datelor din mediul marin, este expert al Comisiei Europene (CE). A fost cercetător consultant la Organizația Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) în 2005, la „Centrul pentru Cercetare Maritimă și de Experimentare” din Spezia, Italia.
Prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu va prezenta o analiză pe subiectul „Energia regenerabilă din mediul marin în contextul schimbărilor climatice”
Universitarul și cercetătorul Eugen Rusu va prezenta o analiză pe subiectul „Energia regenerabilă din mediul marin în contextul schimbărilor climatice”, pornind de la ipoteza că schimbările climatice au devenit evidente.
„În conformitate cu analizele realizate de NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială a Statelor Unite ale Americii), temperatura medie globală a crescut din 1880 cu aproximativ 0.8º Celsius, iar 2/3 din această încălzire a fost înregistrată din 1975. Această creștere relativ accentuată a temperaturii are implicații semnificative. În consecință, reducerea emisiilor reprezintă un pas important în diminuarea impactului schimbărilor climatice. În mod evident, aceasta implică o tranziție către resurse de energie nepoluante, iar mediul marin reprezintă o sursă foarte importantă în această direcție”, a precizat prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu.
Aspecte cu privire la extragerea energiei regenerabile din mediul marin, incluzând utilizarea unor instrumente precum modelele numerice pentru valuri și curenți
Prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu va prezenta și aspecte cu privire la extragerea energiei regenerabile din mediul marin, incluzând utilizarea unor instrumente precum modelele numerice pentru valuri și curenți. O parte dintre concluziile la care au ajuns cercetătorii utilizând astfel de modele numerice vizează faptul că puterea valurilor și a vânturilor va fi în creștere la nivelul anilor 2050, cu precădere în zona de Vest a Mării Negre. Dar profesorul Eugen Rusu spune că predicțiile indică și o creștere substanțială a intensității evenimentelor extreme.
„Împreună cu profesorul Daniel Condurache, am decis să deschidem seria conferințelor «Moștenirea lui Asachi» din anul 2021 cu prezentarea «Energia regenerabilă din mediul marin în contextul schimbărilor climatice» susținută de profesorul Eugen Rusu, membru corespondent al Academiei Române. Subiectul este unul de actualitate, mările și oceanele constituind o sursă importantă de energie regenerabilă. Invit atât doritorii de cunoaștere, cât și specialiștii în domeniu să ni se alăture la această conferință care tratează o temă atât de interesantă”, a declarat acad. Bogdan Simionescu, vicepreședintele Academiei Române.
Ultima ediție a seriei de conferințe „Moștenirea lui Asachi” a avut loc la finalul lui 2020
Ultima ediție a seriei de conferințe „Moștenirea lui Asachi” a avut loc la finalul anului trecut, iar invitat a fost chiar unul dintre organizatori: acad. Bogdan Simionescu. Sub numele „Cristofor Simionescu – Omul din savant”, acad. Bogdan Simionescu a prezentat detalii neștiute din viața și opera marelui om de știință și de cultură Cristofor Simionescu – începuturile la țară, școală, traiul modest, întâlnirile providențiale care i-au marcat întregul parcurs, responsabilitățile și marile riscuri asumate, presiunile, prietenii și delatorii, eterna luptă pentru școală, Iași și Moldova. Invitațiile pentru cei care vor să participe la conferință vor fi transmise on-line.
Publicație : Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași
Academia Oamenilor de Știință din România a devenit ținta unor atitudini și atacuri nedemne, respectiv a fake-news-urilor
Academia Oamenilor de Știință din România, ținta unor atitudini și atacuri nedemne! Un nou val de calomnii și denigrări apărute prin unele publicații sau site-uri au drept scop dezinformarea, inducerea în eroare și manipularea opiniei publice. „Afirmațiile false vehiculate în presă și în anumite cercuri politice și de interese, cum că AOSR este «lipsită de valoare științifică, fără activitate și rezultate, care consumă banii bugetului», sunt total neavenite”, spun reprezentanții AOSR
Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) a devenit din nou ținta unor atitudini și atacuri nedemne, confruntându-se cu un nou val de calomnii și denigrări desfășurate prin unele publicații sau site-uri, care au drept scop dezinformarea, inducerea în eroare și manipularea opiniei publice. Imaginea publică a AOSR promovată de aceste medii este una conturată rudimentar, din definiții otrăvite și fake-news, afirmații incorecte, răutăcioase – pe care AOSR nu le merită!
„Această imagine profund neadevărată și nedreaptă pentru identitatea, istoria, activitatea și rezultatele remarcabile ale Academiei Oamenilor de Știință din România, ofensatoare pentru membrii acesteia, a format cadrul necesar și suficient pentru decizia politică recentă a Guvernului, de suprimare a bugetului instituției, al doilea an consecutiv”, arată Biroul filialei Iași a AOSR.
AOSR a fost fondată la 29 martie 1935, ca Academia de Științe din România, de marele ministru liberal al Instrucțiunii Publice, doctorul Constantin Angelescu
AOSR a fost fondată la 29 martie 1935 ca Academia de Științe din România, de marele ministru liberal al Instrucțiunii Publice, doctorul Constantin Angelescu. Regimul comunist a desființat Academia în 1948. Academia Oamenilor de Știință din România are un trecut onorant, astfel că, la 20 mai 1956, instituția este reorganizată de către un grup de oameni de știință români de maxim calibru științific. Cum este binecunoscut, la constituirea sa au contribuit membri de frunte ai Academiei Române, care au preluat chiar coordonarea acestui onorant for științific: acad. Traian Savulescu – președinte, acad. Mihai Ralea – vicepreședinte, acad. Ștefan Bălan – vicepreședinte, acad. Ștefan Milcu – vicepreședinte. De reținut faptul că toți acești veritabili părinți ai AOSR au devenit ulterior președinți ai Academiei Române, iar între cele două foruri științifice a existat o relație de colaborare firească, calmă și constructivă.
Astăzi, instituția funcționează în baza Legii Nr. 31 din 15 ianuarie 2007 în calitate de „continuator și unic legătar” al Academiei de Științe din România.
De notat faptul că inițiatorul acestei legi a fost însuși președintele Partidului Național Liberal (PNL), Radu Câmpeanu
De notat faptul că inițiatorul acestei legi a fost însuși președintele Partidului Național Liberal (PNL), Radu Câmpeanu. Din câte se poate observa, nașterea acestei instituții științifice și consolidarea sa au constituit o inițiativă liberală.
„Ceea ce se întâmplă astăzi este în discordanță cu istoria. Prin Statut, membrii AOSR nu au dreptul să poarte titlul de «academician», acesta fiind atributul exclusiv al membrilor titulari ai Academiei Române, ceea ce exclude orice rivalitate sau intenție concurențială, de diminuare sau subminare a autorității altor instituții științifice. Regretăm nespus intervențiile potrivnice ale unor membri ai Academiei Române de la care așteptăm solidaritatea atât de necesară, cu atât mai mult cu cât este o premieră mondială, cererea de desființare a unui for științific de către un alt for științific. Academia Oamenilor de Știință din România nu este și nu poate fi afiliată politic. Ea cuprinde în structurile sale personalități ale învățământului superior și ale cercetării științifice românești, profesori universitari, oameni de știință, cercetători, unii dintre ei cu o statură științifică și academică internațională.
Din informațiile existente, în baza de date Web of Science – Clarivate Analytics, până în anul curent, rezultă că au fost publicate peste 1.480 de lucrări
Din informațiile existente în baza de date Web of Science – Clarivate Analytics, până în anul curent, rezultă că au fost publicate peste 1.480 de lucrări cu afiliere la AOSR în reviste cu factor de impact (ISI). În materie de recunoaștere internațională a activității științifice a AOSR, prestigiosul clasament internațional Scimago Journal & Country Rank consemnează că, în primele 800 de locuri, există doar două prezențe academice din România: Academia Română, pe locul 676, și Academia Oamenilor de Știință din România, pe locul 794. Aceasta în condițiile în care bugetul AOSR a reprezentat 1,5 la sută din fondurile alocate pentru finanțarea academiilor înființate prin lege, deci inclusiv Academia Română!
Nu poate fi ignorat nici Google Academic, unde mulți membri ai AOSR sunt înregistrați cu citări ale lucrărilor științifice publicate de aceștia. Cele mai numeroase – de-a dreptul impresionante – aparțin științelor exacte: matematică, fizică, chimie, medicină etc. Exemplificăm: Dumitru Mihalache, 13.136 citări; Aureliu Săndulescu, 5.713; Ecaterina Andronescu, 4.709; Doru Delion, 3.375 și lista poate continua! Dintre oamenii de știință ieșeni, membri AOSR, amintim pe profesorii universitari Adrian Constantin Covic, cu 22.550 citări Google Academic; Maria Gavrilescu, cu 8.615; Marcel Popa, cu 3.572; Constantin Fetecău, cu 3.343 etc.
„Această realitate dovedește că AOSR nu este «instituție fantomă» sau «lipsită de valoare științifică» precum o etichetează unele medii și lideri politici”
În Clasamentul primilor 2 la sută dintre oamenii de știință din lume aleși din 7 milioane de persoane din 22 de domenii de activitate (World Ranking of Scientists, publicat de către Stanford University) se regăsesc cel puțin 20 dintre membrii AOSR, trei dintre aceștia aparținând filialei ieșene: prof. Adrian Constantin Covic, prof. Constantin Fetecău, prof. Maria Gavrilescu.
„Această realitate dovedește că AOSR nu este «instituție fantomă» sau «lipsită de valoare științifică» precum o etichetează unele medii și lideri politici, ci, dimpotrivă, se situează între instituțiile științifice românești de prestigiu!”,mai precizează Biroul filialei Iași a AOSR.
În final, de amintit că predecesorul actualului președinte al Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad, a fost membru al Academiei Oamenilor de Știință din România. Dintre membri mai recenți și actuali ai Academiei Române – acad. Aureliu Emil Săndulescu, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, acad. Leon Dănăilă, acad. Ioan Cristian Hera, acad. Răzvan Theodorescu – sunt și membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România.
„Prin urmare, în contextul în care lumea științifică își sprijină argumentele exclusiv pe dovezi, afirmațiile false vehiculate în presă și în anumite cercuri politice și de interese, cum că AOSR este «lipsită de valoare științifică, fără activitate și rezultate, care consumă banii bugetului» sunt total neavenite, nu au niciun suport viabil și aduc atingere membrilor AOSR. De asemenea, se generează un precedent periculos pentru că, în același mod, oricând, poate fi tratată orice altă instituție științifică, prin scoaterea în față a unor așa-zise argumente, lipsite de suport real și prin ignorarea stării de fapt și a dovezilor de netăgăduit în favoarea adevărului!”, conchide Biroul filialei Iași a AOSR.
Publicație : Bună Ziua Iași
Facultatea de Drept. Zeci de studenți riscă exmatricularea
49 de studenți din anul I ai Facultatea de Drept din București sunt fost propuși pentru exmatriculare pentru fraudarea mai multor examene. Potrivit edupedu.ro, studenții au comunicat pe WhatsApp metode de copiere la examenele online.
Concret, studenții au comunicat pe Whatsapp metodele prin care ar putea să fraudeze examenele online.
„Sunt două grupuri alcătuite de studenți din anul I unde rezolvau în comun subiectele, existau schimburi și chiar filmulețe în care unii studenți explicau metode de copiere și cum să își așeze ecranele astfel încât să aibă acces la o sursă de inspirație”, au explicat sursele pentru Edupedu.ro.
Propunerea pentru examtriculare a celor 49 de studenți vine în urma unui alt scandal de la Facultatea de Drept. Săptămâna trecută, conducerea Facultății de Drept a Universității din București a anulat un examen online susținut simultan de 770 de studenți și a început o anchetă disciplinară față de profesoara Simona Cristea, care a organizat examenul.
Decanul Facultății de Drept, Răzvan Dincă, a explicat pentru Edupedu.ro că subiectele primite de studenți erau în proporție de 90% identice cu subiectele de la examenul anterior, iar „examenul inițial a fost astfel organizat încât nici măcar nu se poate identifica dacă a fost fraudat”.
Într-o înregistrarea video care a apărut în presă, profesoara Cristea se plângea studenților: „Să nu pot să țin cursul, să ajung să plâng în fața studenților mei, în halul ăsta mă toacă de două săptămâni de nu mai pot, nu mai pot. Nu am făcut niciun rău nimănui, niciunui coleg de facultate, s-au depus memorii împotriva mea acum doi ani de către asistenta mea și nu i-am făcut niciun rău, nimic absolut. N-am făcut niciun rău niciunui student niciodată în viața mea. De ce sunt prigonită în halul acesta nu pot să înțeleg, probabil că se dorește să mă aducă în starea de a pleca eu. Nu o să plec, că ajung în instanță și în presă, vă rog să mă iertați, dar nu mai pot, nu mai pot… de două săptămâni sunt tocată în ultimul hal”.
Răzvan Dincă: Reacția doamnei profesor Cristea, nejustificată și excesivă
Contactat de Edupedu.ro, decanul Răzvan Dincă a spus că „Reacția doamnei profesor Cristea este nejustificată și excesivă, dacă mesajul față de care reacționează provine de la mine așa cum pare să spună doamna profesor, acela era un mesaj neutru în care indicam pur și simplu modul de desfășurare a examenului pe care doamna profesor urma să-l dea în următoarele zile, fără niciun fel de critică, pur și simplu erau câteva indicații despre modul de susținere al examenului și atâta tot. Erau câteva indicații despre cum ar trebui să se acționeze camerele de supraveghere, cum ar trebui să se facă prezența inițială cu verificarea identității și cum să se furnizeze înregistrarea care să ateste aceste proceduri către conducerea facultății, nu au existat alte apelative, informații, injoncțiuni, nimic altceva decât această listă de instrucțiuni esențiale de organizare a examenului”.
Mai mult decât atât, fiindcă aplicația pe care se susțin examenele și orele online permite profesorilor să vadă cât a stat fiecare student și cât a lucrat, conducerea facultății a descoperit anomalii în timpul examenului inițial cu 770 de studenți participanți.
„Examenul inițial a fost astfel organizat încât nici măcar nu se poate identifica dacă a fost fraudat. Temeiul anulării nu este fraudarea examenului inițial, ci este organizarea defectuoasă a examenului inițial cu încălcarea regulilor din normativele menționate anterior care urmăresc asigurarea unei evaluări corecte, obiective și relevante și interzicerea nu doar a fraudei, ci și a favorizării fraudei. Avem o anomalie statistică absolută a rezultatelor, avem o anomalie statistică a timpului de lucru mediu: mulți studenți au ieșit din examenul (de o oră) după 20 de minute, marea majoritate aproape au terminat după jumătate din timpul de lucru.
Rezultă cel puțin că subiectele nu au fost adaptate ca grad de dificultate la timpul de lucru și nivelul cunoștințelor evaluate. Ele nu au fost adaptate pentru că erau identice cu cele de la examenul anterior în proporție de 90%. Examenul s-a reluat în cursul acestei săptămâni pe serii, prima serie de aproape 150 de studenți a susținut deja examenul, urmează a doua serie azi și apoi mâine cu aproximativ 3 serii de câte 200 de studenți, supravegheați cu toată mobilizarea colectivului de Teoria generală a dreptului, cu excepția doamnei profesor Cristea care este indisponibilă pe motive medicale”, a mai precizat decanul facultății.
Profesoara Simona Cristea a declarat la rândul ei pentru Edupedu.ro că „Nu există nicio prevedere legală care să interzică titularului de curs repetarea subiectelor de examen de la o sesiune de examen la alta. (…) Eu am înregistrat examenul audio-video, în integralitatea sa, ca măsură antifraudă, deși nu există nicio dispoziție legală care să prevadă obligația înregistrării examenului de către profesor. (…) Am pus la dispoziția conducerii înregistrările audio-video ale examenului, iar din acestea nu rezulta nici măcar un indiciu în sensul fraudării examenului.”
Publicație : Evenimentul și Adevărul și Evenimentul Zilei
« En France, les sciences humaines et sociales ne sont pas au service du politique »
Les deux historiens Alain Blum et Juliette Cadiot rappellent, dans une tribune au « Monde », que nombre de leurs collègues en Pologne, Hongrie ou en Russie sont victimes de contrôles politiques et voient leurs recherches entravées par la censure. Une mainmise du pouvoir sur la recherche afin de contrôler le récit national.
Tribune. Le 9 février, deux universitaires polonais de réputation internationale, travaillant de longue date sur la Shoah, ont été condamnés pour diffamation par un tribunal de Varsovie. Ils auraient, en décrivant l’action d’un maire de village à l’égard des juifs durant la guerre, porté atteinte à son honneur. Cela ne fait que concrétiser des décisions prises par les autorités polonaises incitant à condamner au civil toute personne attribuant les crimes de la Shoah aux Polonais et non aux Allemands, et donc interdisant, de fait, tout travail mettant en évidence la contribution de Polonais à l’extermination des juifs. Ce serait diffamer la nation polonaise.
Il est vrai que les autorités polonaises ne sont pas les premières en Europe à s’attaquer ainsi au milieu universitaire en s’immisçant dans le débat scientifique. Les autorités hongroises le font régulièrement, sans parler de ce qu’on voit en Turquie.
Interdire la « propagande anti-russe »
La Russie, depuis plusieurs années, a mis en place des lois restrictives encadrant les recherches historiques. Une commission destinée à « contrer les tentatives de falsifier l’histoire au détriment des intérêts de la Russie » avait été créée en 2009. Elle a fait long feu, mais l’intervention politique contre le milieu universitaire ne s’est pas arrêtée là. Il est par exemple interdit de mettre en cause l’honneur de la Russie durant la seconde guerre mondiale. Cela fait peser une menace sur les chercheurs qui étudient les violences de l’armée rouge ou les stratégies du haut commandement militaire soviétique. Dans ce même pays, un addendum à la loi sur l’éducation est actuellement en discussion qui vise à interdire la diffusion « d’informations illégales » et de « propagande anti-russe » dans les écoles et les universités.
« Les libertés académiques constituent une protection contre les tentatives d’instrumentalisation des universités pour d’autres raisons que la science »
Un nouveau pays se serait-il désormais joint à ce concert, la France ? Nous qui étudions l’histoire de l’est de l’Europe, voyons régulièrement nos collègues de certains de ces pays en proie au contrôle politique et à la censure de la recherche, notamment en sciences humaines et sociales. Nous sommes choqués par le parallélisme de procédés visant à remettre en cause les libertés académiques et ce qui fait le fondement des sciences sociales, une approche critique du monde dans lequel nous vivons. Les propos de la ministre de l’enseignement supérieur, et l’annonce d’une procédure d’enquête visant à la fois les opinions politiques des chercheurs et leurs catégories d’analyse, rappellent cette volonté de contrôler le récit national, que l’on croyait propre à des gouvernements autoritaires.
Publicație : Le Monde
|
