27 februarie 2021
Raport special, în care au fost implicați cercetători și profesori de la Universitatea „Cuza” din Iași! Totul implică un studiu legat de un an de școală on-line în România (EXCLUSIV)
Până la mijlocul lunii februarie 2021 s-a desfășurat la nivelul sistemului educațional preuniversitar din România o amplă cercetare evaluativă privind ansamblul factorilor ce au definit activitățile didactice on-line. Colectivul de cercetare este format din cadre didactice universitare și cercetători cu preocupări constante pentru inovare în educație prin utilizarea resurselor și instrumentelor digitale. Este vorba despre cei de la: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Proiectul CRED, Proiectul ROSE, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
În februarie 2021 s-a desfășurat la nivelul sistemului educațional preuniversitar din România o amplă cercetare evaluativă privind ansamblul factorilor ce au definit activitățile didactice on-line. Colectivul de cercetare provine de la: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, Universitatea din București (UB), Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Proiectul CRED, Proiectul ROSE, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE).
La această cercetare au participat peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar
La această cercetare privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față-în-față, martie 2020 – februarie 2021, au participat peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar. În perioada școlii on-line, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10 la sută dintre profesori, în timp ce 30 la sută se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe. Nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major. Pentru cercetarea în discuție au fost luate în calcul 10.246 de chestionare completate on-line de cadre didactice din învățământul preuniversitar în perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei I (martie 2020) la care au participat 6.436 de respondenți tot din învățământul preuniversitar.
Investigația relevă măsurile de sprijin necesare și poate constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației și Cercetării
Investigația relevă măsurile de sprijin necesare și poate constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației și Cercetării (MEC).
„Anul de învățământ on-line prin care a trecut sistemul educațional românesc ne-a obligat să regândim în profunzime binomul «clasic» ce definește orice act educațional. Astfel, pe lângă predare și învățare, apare în mod pregnant cel de-al treilea termen – tehnologia – menită să susțină, să îmbogățească și să sprijine întregul proces. Deși importanța utilizării tehnologiilor digitale în educație este de necontestat, experiența ultimei perioade de învățământ mediat tehnologic ne-a adus o certitudine și multe incertitudini”, este de părere prof. univ. dr. Ciprian Ceobanu, director al Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Cuza” din Iași.
Acesta mai arată că:
„Este sigur că evoluția viitoare a sistemelor educaționale nu va mai putea fi concepută în afara contextului tehnologic extrem de dinamic. Pe de altă parte, această încorporare a tehnologiei în educație ridică o multitudine de întrebări atât teoretice, cât și practice, întrebări ce, cu siguranță, își vor putea găsi răspunsurile și prin derularea unor astfel de cercetări la nivel național”, mai arată prof. univ. dr. Ciprian Ceobanu.
Au fost analizate cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță
În baza studiului, cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt, în ordine: nivelul de stres psihic, social, tehnic, lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților on-line, insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor, lipsa unui computer suficient de performant, lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale, lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activităț didactice. La o comparație între cadrele didactice din școli din mediul rural și urban, apar diferențe semnificative în special în ce privește accesul la tehnologie – echipamente, Internet, suport specializat în configurarea și utilizarea aplicațiilor și platformelor digitale.
Pentru un profesor din ziua de azi, desfășurarea unei activități de calitate cu elevii se ancorează mai degrabă în pedagogie decât în tehnologie
Prof. univ. dr. Constantin Cucoș, de la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a UAIC susține că, pentru un profesor din ziua de azi, desfășurarea unei activități de calitate cu elevii se ancorează mai degrabă în pedagogie.
„Este vorba de pedagogie (60 la sută), decât în tehnologie (36 la sută). La începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activității didactice (57 la sută), depășind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38 la sută). Este un semnal că, între timp, perspectiva s-a modificat, în sensul că eficiența educației on-line, în opinia profesorilor, este adusă de felul cum curriculumul clasic este «tradus» și predat în varianta on-line, prin ce metode și strategii, cum este stimulată interactivitatea, cum pot fi menținute apropierea inter-subiectivă și suportul afectiv, prin ce forme și instrumente se realizează evaluarea sau se întărește motivația în învățare”, remarcă prof. univ. dr. Constantin Cucoș.
Transpunerea activităților didactice în noua formulă presupune o combinație de competențe didactice, de management educațional, tehnice, precum și un cadru administrativ
Mai departe, specialiștii arată că transpunerea activităților didactice în noua formulă presupune o combinație de competențe didactice, de management educațional, tehnice, precum și un cadru administrativ și organizațional favorabil. Sprijinul persoanelor-resursă din proximitate, în special a directorilor de școli, a fost definitoriu – rolul acestora confirmă și justifică, încă o dată, nevoia de manageri buni pentru succesul instituției educaționale, atât în pandemie, cât și situații de „normalitate”. Apar, totuși, în această ecuație a reușitei realizării procesului de educație, elevii, părinții și membri ai familiei cadrului didactic. În situațiile școlii de acasă, am avut ocazia să asistăm la lecții și, de multe ori, să contribuim.
„Este un moment care poate fi valorificat pentru o schimbare de atitudine a părinților față de școală și a profesorilor față de elevi și părinți, în sensul colaborării autentice și sprijinului reciproc, în beneficiul tuturor”, precizează dr. Simona Velea, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, SNSPA.
La rândul lor, elevii întâmpină dificultăți similare în activitățile de învățare la distanță, ierarhizate de cadrele didactice
La rândul lor, elevii întâmpină dificultăți similare în activitățile de învățare la distanță, ierarhizate de cadrele didactice după cum urmează: dificultăți tehnice – de acces, conectare, afișare, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare, lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare on-line, acces limitat la Internet. Perioada îndelungată de distanțare fizică își pune amprenta pe activitățile zilnice, schimbând rutinele fizice și intelectuale, alterând, cel puțin pentru un timp, modul în care copiii relaționează. Lipsa interacțiunii directe, în grupul de învățare, cu colegii și cu profesorii, are repercusiuni asupra dimensiunii sociale, emoționale și afective a dezvoltării copiilor, opinează cadrele didactice, cele mai multe înclinând să creadă că efectele sunt iremediabile.
Profesorii trag un semnal de alarmă în ce privește dezvoltarea socio-emoțională a copiilor în această perioadă în care școala s-a desfășurat la distanță
Lipsa contactului uman poate fi parțial compensată prin activități de educație la distanță bine proiectate. Perioada de suspendare a școlii față-în-față a constituit, pentru multe cadre didactice, o perioadă de explorări și de dezvoltare profesională. Proiectul CRED constată că rezultatele de cercetare ale acestui studiu amplu oferă date de cercetare foarte utile pentru a înțelege mai bine implicațiile pandemiei COVID-19 asupra sistemului nostru de Educație.
„Datele din aceste cercetări de anvergură constituie întotdeauna o provocare și o satisfacție, prin cheile de descifrare a realității pe care le descoperim și prin miza pe care o propun. Ne ajută să înțelegem mai bine realitățile educației pentru a fi mai buni în ceea ce facem, în ceea ce suntem și în ceea ce vrem să devenim – cadre didactice, decidenți, cercetători și, poate în primul rând, studenții noștri”, afirmă conf. univ. dr. Adrian Labăr de la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației de la „Cuza”.
Publicație : Bună Ziua Iași
Universităţile şi-au programat mare parte dintre profesori pentru vaccinare
Deschiderea centrelor de vaccinare pentru cadrele didactice şi personalul din învăţământ a încurajat şi universităţile să îşi programeze aproape integral persoanele care şi-au dat deja acordul pentru a se imuniza în platforma naţională.
Spre exemplu, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, toate cele 882 de persoane, atât cadre didactice, cât şi personal administrativ, au fost introduse în platforma naţională de vaccinare, iar 74% dintre acestea s-au vaccinat sau au fost programate în săptămânile următoare pentru imunizare. Nu a fost însă un proces lipsit de dificultate. „Noi ne-am ocupat chiar de la început, de la primele solicitări ale Ministerului, de introducerea pe platformă. Procesul nu a fost deloc uşor pentru că, cel puţin în primele zile de când s-a luat iniţiativa ca universităţile să-şi introducă angajaţii pe platformă, aceasta nu era chiar bine pusă la punct şi câteva zile a fost blocată. Ceea ce a fost mai dificil, şi sper că acum am reuşit să rezolvăm acest lucru, este faptul că o parte dintre colegii noştri deja se programaseră şi apăreau suprapuneri şi, de asemenea, o parte dintre ei au avut opţiuni privind locul în care să se vaccineze şi vaccinul respectiv”, a precizat prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval.
Aceste probleme, subliniază rectorul Politehnicii ieşene, s-au rezolvat între timp. Majoritatea cadrelor didactice de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi au fost programate pentru vaccinare, potrivit rectorului, la centrul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”. În acelaşi timp, şi reprezentanţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu” de la Brad au reuşit, la rândul lor, să îi introducă în platformă şi să faciliteze programările pentru toţi cei care şi-au declarat interesul de a se vaccina.
O situaţie aparte este la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi. În momentul de faţă, 1.350 din totalul de 1.450 de cadre didactice, personal didactic-auxiliar sau din domeniul administrativ fie s-au vaccinat, fie sunt programaţi până la data de 15 martie. Mai mult decât atât, UMF a început să îşi înscrie şi studenţii în platforma de vaccinare, până acum fiind trecuţi aproximativ 4.000 din totalul de circa 9.000, a precizat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF, pentru „Ziarul de Iaşi”.
Publicație : Ziarul de Iași
USAMV a modernizat şi relocat centrul de cercetări horticole
Centrul de Cercetări Horticole al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iaşi a fost mutat la parterul clădirii Tehnici de Producţie a Produselor Agricole şi a fost dotat cu aparatură.
Astfel, cercetătorii şi doctoranzii Facultăţii de Horticultură de la USAMV vor putea să îşi desfăşoare cercetarea ştiinţifică într-un spaţiu nou şi modern de aproximativ 250 de metri pătraţi. Aici sunt amenajate trei laboratoare distincte şi spaţii anexă destinate activităţilor didactice. „Noua locaţie a Centrului de Cercetări Horticole permite acum diversificarea activităţilor de cercetare, accesul unor echipe extinse şi valorificarea optimă a infrastructurii de cercetare achiziţionată în decursul timpului. Centrul oferă, prin organizarea şi dotarea sa, condiţii optime pentru activităţile de cercetare, care vor fi valorificate prin teme din domeniul horticulturii şi ştiinţelor vieţii, obiectivele Facultăţii de Horticultură în acest sens fiind deja unele clar stabilite”, a declarat prof.dr. Liviu Mihai Irimia, decanul Facultăţii de Horticultură a USAMV Iaşi.
Activitatea centrului a fost reorganizată în trei laboratoare cu direcţii de cercetare diferite: „Biologie moleculară şi micropropagare in vitro“, „Studiul stresului abiotic la speciile horticole“ şi „Studiul compuşilor bioactivi la speciile horticole“, laboratoarele fiind coordonate de cercetători ai Facultăţii de Horticultură. Centrul de Cercetări Horticole a fost înfiinţat în anul 2001 şi a fost dotat de-a lungul timpului cu aparatură şi echipamente prin intermediul cărora s-au realizat cercetări în cadrul tezelor de doctorat şi a temelor de cercetare. Mutarea acestuia era necesară având în vedere că spaţiul era considerat de reprezentanţii universităţii „limitativ pentru valorificarea potenţialului infrastructurii de cercetare existente”.
Publicație : Ziarul de Iași
Ministrul Educaţiei, despre fraudarea examenelor online: Nu există platforme securizate prin care să fim siguri că cel care răspunde e studentul examinat
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a admis că fraudarea examenelor online este posibilă ân acest moment având în vedere că nu există care să garanteze că cel care dă testul este cel care ar trebui să fie examinat, relatează Digi 24. Acesta a comentat cazul celor 49 de studenţi de la Facultatea de Drept care au fost prinşi fraudând mai multe examene.
“În niciun caz nu trebuie stigmatizată o instituţie, o universitate, care a avut curajul să pună în evidenţă acest lucru. Din păcate, sunt convins că printre pierderile generate de predarea şi examinarea online se regăseşte şi această posibilitate de fraudare a examenelor online.
Dincolo de faptul că profesorii nu au fost formaţi, pregătiţi pentru a preda online, predare care diferă de la alcătuirea conţinutului şi până la evaluare, nu există nici măcar acele platforme securizate prin care să ai garanţia că cel care răspunde întrebărilor tale la examen este cel care trebuie să răspundă.
Există sisteme deja în câteva universităţi foarte cunoscute în lume care de 4-5 ani practică acest sistem de examinare, dar el necesită o platformă informatică de examinare, necesită pregătirea specială a cadrelor didactice pentru a uitiliza această platformă. Nu există în România.
Pentru o evaluare securizată în online nu suntem pregătiţi.
Sunt şi alte lucruri de natură juridică. Pentru a avea garanţia că cel care răspunde întrebărilor este într-adevăr elevul sau studentul care trebuie să răspundă, trebuie ca acela să fie de acord să dea control examinatorului asupra propriului laptop.
Au fost foarte multe situaţii în care au fost elevi sau studenţi care n-au acceptat să deschidă camerele.
Există o componentă a digitalizării educaţiei pentru care am avut negocieri inclusiv în cursul zilei de astăzi şi care este importantă nu numai prin prisma oportunităţii pe care ne-o oferă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de a adăuga resurse financiare alocate educaţiei, ci şi prin prisma viitorului educaţiei, pentru că ne vom îndrepta către aceste forme de predare şi de examinare mult mai mult decât până acum.
În domeniile care se pretează, vă garantez că se va merge către acest lucru şi digitalizarea va fi extrem de importantă”, a precizat ministrul Educaţiei, joi seară, la Digi24.
49 de studenţi din anul I de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti au fost propuşi pentru exmatriculare pe motiv de fraudare a mai multor examene. Propunerea pentru exmatriculare a acestora este o premieră în cadrul Facultăţii de Drept şi a Universităţii din Bucureşti, a declarat decanul Răzvan Dincă.
Studenţii au comunicat pe whatsapp metode de copiere pentru fraudarea examenelor online şi rezolvau în comun subiectele, făcând schimburi de filmuleţe în care unii studenţi explicau metode de copiere şi cum să îşi aşeze ecranele astfel încât să aibă acces la o sursă de inspiraţie
Publicație :Adevărul
Decizie unică în istoria Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti: Propunere de exmatriculare a 45 de studenţi pentru fraudarea unor examene
Consiliul Facultăţii de Drept şi decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti vor înainta Rectorului Universităţii din Bucureşti propunerea de exmatriculare a 45 de studenţi din anul I, acuzaţi că au conlucrat în vederea fraudării unor examene din sesiunea de iarnă 2021 a anului I. De asemenea, conducerea facultăţii a decis ca examenele din sesiunea de vară să se desfăşoare faţă în faţă.
”Ca urmare a sesizărilor formulate de o serie de studenţi, sesizări însoţite de dovezi certe, pertinente şi concludente cu privire la fraudarea unor examene în sesiunea derulată în luna februarie a.c., Consiliul Facultăţii de Drept şi Decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti vor înainta Rectorului Universităţii din Bucureşti propunerea de exmatriculare a 45 de studenţi din anul I. Studenţii pentru care s-a propus exmatricularea au conlucrat pe grupuri de comunicare Whatsapp, în paralel cu desfăşurarea examenelor online supravegheate audio/video de profesorii titulari. Scopul conlucrării a fost identificarea răspunsurilor şi rezolvarea împreună a subiectelor de la unele dintre examenele scrise susţinute online în luna februarie 2021”, precizează unitatea d eînvăţământ într-u comunicat.
În şedinţa Consiliului facultăţii din data de 25 februarie 2021 au fost discutate sesizările, s-au examinat probele şi au fost ascultaţi toţi studenţii care au dorit să îşi exprime punctul de vedere cu privire la acuzaţiile care li se aduc. În urma acestei şedinţe, în cursul zilei de vineri, membrii Consiliului şi-au exprimat opţiunea cu privire la propunerea de exmatriculare, propunere adoptată cu o largă majoritate.
În conformitate cu Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, Decanul Facultăţii de Drept va anula rezultatele obţinute de studenţii în cauză la examenele pentru care s-a dovedit implicarea lor în fraudă.
Totodată, Consiliul Facultăţii de Drept a hotărât ca, exceptându-se impedimente sanitare certe, începând cu sesiunea din vara anului 2021- deci actualul an universitar- examenele şi colocviile din toate programele de studii ale Facultăţii de Drept să se desfăşoare faţă în faţă, chiar dacă activitatea didactică (cursuri şi seminare) va continua online.
”Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti transmite opiniei publice că decizia de a propune exmatricularea a 45 de studenţi a fost una extrem de grea prin implicaţiile sale atât asupra studenţilor pentru care s-a propus exmatricularea şi a familiilor acestora, cât şi asupra întregului corp profesoral şi a tuturor celorlalţi studenţi ai Facultăţii noastre. Prin dimensiunea sa, aceasta este o decizie unică în istoria Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Totodată, unicitatea acestei decizii exprimă şi importanţa sa prezentă şi viitoare pentru Facultatea de Drept, pentru Universitatea din Bucureşti, pentru întregul sistem de învăţământ juridic superior, dar şi pentru societatea românească în ansamblul său”, menţionează reprezentanţii instituţiei de învăţământ, care precizează că prin această decizie, şi asumă o alegere foarte clară între just şi injust, între fapte dovedite şi declaraţii fără acoperire, între adevăr şi minciună.
Această decizie este o expresie a curajului de spune NU fraudei la examen. Reprezintă o decizie grea, dar justă, o decizie bazată pe dovezi incontestabile. De asemenea, este decizie care exprimă fără niciun dubiu faptul că Facultatea de Drept, facultate etalon a învăţământului juridic superior din România, nu tolerează frauda în rândul studenţilor care au început un drum lung şi greu pentru a desăvârşi o carieră de jurist.
”În faţa fraudei evidente, incontestabile, a închide ochii înseamnă să distrugi spiritul dreptăţii care ar trebui să caracterizeze atât mediul academic, cât şi întreaga comunitate a juriştilor. (...) Justiţia se învaţă din şcoală. Dacă şcoala de drept însăşi nu este fermă cu privire la valorile dreptăţii şi echităţii, justiţia nu se poate înfăptui în societate”, conchid reprezentanţii Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti.
Publicație :Adevărul
Gavin Williamson using 'misleading' research to justify campus free-speech law
Cardiff University calls on education secretary to correct the record over claim Germaine Greer was banned
The education secretary is using “completely misleading” and “dubious” research to justify introducing new legislation on free speech in universities, according to the head of Cardiff University.
Gavin Williamson sparked anger in universities when he unveiled plans on 16 February to counter what he called “unacceptable silencing and censoring” on campuses. He plans legislation to allow speakers who are “no-platformed” to sue universities for compensation if they feel their rights have been infringed.
The government is thought to have relied heavily on a 2019 research report by Policy Exchange for evidence of a free speech “crisis” on campus. This research was cited repeatedly in last week’s white paper. Iain Mansfield, now Williamson’s special adviser, was head of education at the rightwing thinktank at the time of the report.
Prof Colin Riordan, vice-chancellor of Cardiff, a member of the prestigious Russell group, says a key example cited in the report, and mentioned in the Commons, is untrue and needs to be fully corrected for the record. It said that his university allowed the feminist Germaine Greer to be no-platformed in 2015 on the grounds that she had made “transphobic” comments. This never happened, he says – the event went ahead.
Riordan says: “The research this is all based upon is completely misleading. There was a campaign against Germaine Greer speaking, and we had to consider whether to cancel the event – and we didn’t. It is exactly the opposite of what has been suggested: the event went ahead.” He says on a personal level he had some sympathy with the views of the protesters at the time, but felt his university had a duty to uphold free speech, and Greer was a professor at Warwick University.
Policy Exchange surveyed students on their attitudes to possible free speech infringements, and asked them whether Cardiff had done the wrong thing in not stepping in to allow Greer to speak. Greer’s picture was on the front cover of the research report when it was published.
Riordan says Cardiff wrote to Policy Exchange in 2019 asking for a retraction, and Mansfield promised to write a footnote correcting the mistake, but did not do so. After criticism on social media, the thinktank added a footnote last week to say the event had taken place.
Riordan says he is furious the mistake was ignored for so long. “David Davis cited the episode in his private member’s bill on free speech just last month, and others have quoted it as though it is fact. Now the government is taking it forward as a basis for serious legislative proposals.”
Advertisement
Richard Wynn Jones, professor of Welsh politics at Cardiff, who attended Greer’s lecture at the university in 2015, says he found it “jaw-dropping” to read research saying it never took place. “I am outraged that this alleged event in Cardiff keeps being brought up by the culture warriors, and it’s now being presented as a key argument for new legislation.”
He says the Greer case was clearly the one where the authors felt they had the best evidence for feelings being prioritised over free speech. “Supposedly this was someone who was a fearless feminist of her day being closed down by a woke mob while the university stood by. But that is absolutely, categorically untrue.”
At Oxford University, students famously cancelled a talk by the former home secretary Amber Rudd 30 minutes before she was to appear, in March 2020, because of her links with the Windrush scandal. And gender-critical feminists have said they are being blocked from discussing trans issues on campus. But research by the government’s Office for Students found that of more than 62,000 requests by students for external speaker events in English universities in 2017-18, only 53 were rejected by the student union or university.
In 2018 MPs on the joint committee on human rights concluded that claims of a free speech crisis on campus had been “exaggerated”. Their inquiry did not find “the wholesale censorship of debate” that some rightwing media had suggested. Now university heads say the government is manufacturing suspicion to fuel a “nakedly political culture war”.
A spokesperson for Policy Exchange said: “We were happy to note that Cardiff University ensured that the Greer event went ahead. The question still serves to reveal a split in student opinion about what the university’s actions should have been, in response to the protest that led to the initial cancellation.” He said the question about Greer was one of seven examples, and the overall results illustrated “some challenges to academic free speech among students”.
Privately, university heads say they are finding the clash between feminists and trans activists on campus difficult to navigate because their obligations under the Equality Act seem to clash with freedom of speech. Debates about Israel and Palestine are another fraught area.
However, Riordan insists there is no solid evidence of a systemic problem with speakers being silenced on campuses, or of the “chilling effect” Williamson has described. “This is a bill in search of a cause. Higher education is getting caught in the middle of the culture wars,” he says.
Some vice-chancellors worry that the government is seeking to blacken the universities’ reputation to make it easier to cut student numbers in the future.
Prof David Green, vice-chancellor of Worcester University, says the government is diminishing the achievements of universities. “Schools ministers and the secretary of state have had a bad pandemic. By contrast, universities are riding high in public affection because university researchers have produced a vaccine, and provided the science needed to understand what is going on, and people know we educate the nurses and doctors on the frontline.”
Green was one of the university heads who blew the whistle in 2017 when the Conservative MP Chris Heaton-Harris sent what was seen as a “McCarthyist” letter to every university head, asking for the names of lecturers teaching about Brexit as well as lecture notes and syllabus details. At the time, Williamson was chief whip and Heaton-Harris worked in his office, Green says. “I have absolutely no doubt that when Mr Heaton-Harris MP wrote to me and other vice-chancellors he was intending to ‘chill’ discussion and debate,” he adds.
Smita Jamdar, head of education at the law firm Shakespeare Martineau, says the firm has been asked to advise on “quite a number” of free-speech cases, and in each case universities have been trying to find ways for a contested event to go ahead lawfully.
“In the buildup to the university making a decision there are often all sorts of exchanges and negotiations, with one side protesting that this is hate speech and the other side arguing that it is lawful expression,” she says. “This is real, messy dynamic free speech in action. I don’t think someone questioning whether something can go ahead is a breach of free speech.”
Some vice-chancellors view Williamson’s decision to crack down on free speech in the middle of a pandemic as unfair and shockingly timed when frustrated students are demanding fee and rent rebates, academics are exhausted, and no one has been debating anything on campus because of restrictions.
The head of one prestigious research university, who wished to remain anonymous, says Williamson is attacking universities to score political points. “This is a nakedly political culture war. It is not about what it is pretending to be about,” the vice-chancellor says. “I remember David Cameron singling out universities as being the very best of Britain. Fast forward a few years and we’ve come to a place where universities are cast as a problem by elements of the Conservative party.”
Dr Eric Lybeck, presidential fellow in Manchester University’s institute of education, is hosting a virtual “debate-in” every Monday afternoon, challenging “free speech warriors” in higher education to justify their claims of a crisis in the sector, although as yet it is unclear whether he has any takers.
“They are painting our overworked, increasingly insecure yet noble profession as a stazi-like woke mob,” he says. “Me and my colleagues know for a fact there is no crisis of higher education beyond the jinned-up global campaign to smear us for political gain.”
The Department for Education did not comment on the Germaine Greer case but said the government’s concern about censorship and silencing went further than high-profiled cases of no-platforming and cancelled events, and included a “chilling effect” on campus. “Unacceptable numbers of students and academics feel unable to express their lawful views without fear of repercussion. Our universities must remain areas where free speech and academic freedom are encouraged, which is why we have taken legislative action,” it said.
Publicație : The Guardian
Bad beer, gigs and Gitanes: students have been denied the memories they deserve
This year’s graduates may never even know what they have missed – and it’s not the lectures
The birds are singing, the sun shining and flowers are poking through the soil; suddenly we are in the second half of what has actually started to feel like the spring term. Even better, university teachers can dare to dream of once more accidentally writing on a whiteboard with permanent marker. Many have been expressing their deep yearning to get back into the seminar room. What about our students? They want to be on campus too, of course – but not necessarily for the same reasons.
Think back to your school or university days. What are your fondest memories? My guess is that you are not reminiscing about a lecture. Formal contact hours are typically only a small portion of time spent at university. For me, my sharpest campus memories are heated discussions about the failures of capitalism and the inevitability of nuclear war, hazily mingled with badly kept keg beer and the fog of Gitanes, or the night my band played a gig on the fourth floor of the student union.
What has been the equivalent of out-of-classroom experience for the past year? Nothing much. While academics have rightly taken every opportunity to express our outrage at the suggestion that universities have been closed, we cannot claim that we have been open for business as usual. We have tried our hardest to offer a version of what the students have every right to expect. Sure, we have been teaching in our pyjama bottoms more often than we normally do, but we have worked ourselves to the bone to educate, educate, educate. Even if, strictly, the universities never closed, our campuses have been off-limits for much of the year and, as a result, universities have had to strip back to the essentials.
In most cases this has meant focusing efforts on formal teaching and learning, while trying to manage testing, isolation, and direct support for students who need it. When face-to-face teaching has been possible, it has largely been in masked, socially distanced, small groups, with an online option for those not in the room. This term, for the vast majority of students, has been online all the way. Many have remained in their family home, but a good number have travelled to their university town, preferring to Zoom in a house with other students rather than their childhood bedroom. I will not speculate on how many times lockdown regulations have been breached, but no student will have had anything like the life they were expecting when they filled in their Ucas form.
There’s is no pretending this has not been a genuine loss. Can anything be done to make up for it? Final-year students will be out in the world in a few months’ time. Will they spring off and get on with the next stage of their lives, or will they mourn their last 18 months? I have heard that many postgraduate courses are experiencing record numbers of applications for next year. These always go up when the graduate job market shrinks, but also I am sure that many final-year students do not feel they are done with university, and want another go.
What is in store for those coming back next year? It is difficult to think of a time when the near future has been so uncertain. Will the virus escape the vaccines, or will we, fingers crossed, escape the virus? Another academic year like this one is too awful to contemplate. Will we go back to those innocent days where people crammed into lecture theatres, not to mention student bars and parties, with what now looks like criminal negligence? What were once everyday routines will, for a while at least, be charged with new symbolism of gross recklessness or defiance. I can issue no predictions about next year’s student behaviour. But I just can’t wait to find out.
Publicație : The Guardian
« Islamo-gauchisme » : Emmanuel Macron passe du « en même temps » à l’« attrape-tout »
Qui faut-il croire : le président qui admet que l’histoire coloniale de la France a ses parts d’ombre ? Ou celui qui laisse la ministre de l’enseignement supérieur, Frédérique Vidal, accuser sans nuance ceux qui les étudient ?
Analyse. Emmanuel Macron n’a pas recadré Frédérique Vidal et ses élucubrations sur « l’islamo-gauchisme », pas plus qu’il n’était sorti de son silence lorsque Gérald Darmanin a reproché à Marine Le Pen d’être « quasiment un peu dans la mollesse ». La fable d’un dérapage de la ministre de l’enseignement supérieur en réponse à une question pour le moins orientée de Jean-Pierre Elkabbach, sur CNews, chaîne préférée de la droite et de l’extrême droite, a vécu. Il est vrai que l’ancien présentateur vedette avait fait assaut de subtilité en introduisant Mme Vidal par l’évocation d’« universités sous l’emprise croissante des indigénistes et des islamo-gauchistes qui gagnent du terrain ».
En récidivant dans Le Journal du dimanche du 21 février, puis sur RTL le lendemain, Frédérique Vidal prouve que sa demande au CNRS d’une enquête visant à distinguer « ce qui relève de la recherche académique et ce qui relève du militantisme et de l’opinion » en matière d’« islamo-gauchisme » n’était pas uniquement destinée à dissimuler ses deux grosses déconvenues du moment : la paupérisation des étudiants en temps de Covid-19 et l’absence de la recherche française des découvertes vaccinales. Visiblement autorisée au plus haut niveau de l’Etat, sa sortie répétée et maladroite a l’onction implicite du président de la République. Même si ce dernier a rappelé son « attachement absolu à l’indépendance des enseignants-chercheurs » par la voix du porte-parole du gouvernement, Gabriel Attal, il n’a pas critiqué sur le fond l’initiative de sa ministre.
Une pensée pas très claire
L’intention semble claire : mobiliser la droite et l’extrême droite derrière le président pour siphonner l’électorat des Républicains et du Rassemblement national. Une « triangulation », autrement dit une incursion sur le terrain de l’adversaire en vue de conforter l’hypothèse d’un deuxième tour favorable face à Marine Le Pen à la présidentielle de 2022. Une manœuvre analogue à celle du ministre de l’intérieur, Gérald Darmanin, se posant en champion de la fermeté face à la cheffe du RN, lors de leur duel télévisé.
L’ennui est que la dénonciation par Mme Vidal de l’« islamo-gauchisme » ne peut relever uniquement de calculs préélectoraux, mais soulève des problèmes cruciaux de la société française : la lutte contre l’islamisme, les relations entre les Français de différentes origines, le combat contre le racisme, l’antisémitisme et les discriminations. Or, sur ces questions, qui divisent aussi bien la gauche que la droite, la « pensée Macron » n’est pas beaucoup plus claire que celle de sa ministre. Celle-ci dit viser rien moins que « l’ensemble des radicalités qui traversent notre société ». Dans ce fatras, elle mêle « l’islamo-gauchisme » et le « postcolonialisme ».
Publicație : Le Monde
1 martie 2021
Premieră: doi studenţi străini în Senatul UMF Iaşi
Universitatea ieşeană are unul din cele mai mari procente de studenţi străini din ţară: circa 27%,
Studenţii internaţionali de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) sunt din acest an reprezentaţi în Senatul Universitar. Acest lucru reprezintă o premieră pentru UMF Iaşi, în urma alegerilor desfăşurate online în ianuarie, Camil Bourhila - student în anul IV la Facultatea de Medicină Generală, linia de predare în limba franceză, şi Anna-Bella Burciu – studentă în anul V la Facultatea de Medicină Generală, linia de predare în limba engleză, au fost desemnaţi de colegii lor să-i reprezinte în Senat.
„Suntem o universitate cosmopolită, cu aproape 2.500 de studenţi internaţionali - reprezentând 27% din totalul de studenţi, o universitate în care multilingvismul şi multiculturalismul şi-au pus amprenta şi pe activitatea didactică. De aceea am considerat necesar şi democratic ca studenţii de la liniile de predare în limbile engleză şi franceză să-şi aibă propriii reprezentanţi în Senatul Universităţii. Nu facem nicio deosebire între studenţi, vrem ca studenţii internaţionali să se integreze cât mai bine în comunitatea noastră academică astfel încât, la sfârşitul anilor de studiu, să fi acumulat atât un bagaj temeinic de cunoştinţe, care să-i ajute să devină buni profesionişti, cât şi amintiri plăcute şi prietenii pe viaţă”, a subliniat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF, care a adăugat faptul că în ultimii ani universitatea a făcut paşi importanţi în procesul de internaţionalizae şi a încheiat o serie de parteneriate destinate studenţilor internaţionali.
„De exemplu, anul trecut am fost prima universitate din Europa Centrală şi de Est care a semnat un un contract de parteneriat cu UNESS International, în baza căruia studenţii noştri francofoni au acces la platforma educaţională digitală franceză, care permite pregătirea intensă pentru testele computerizate naţionale de clasificare (rezidenţiatul francez). De asemenea, am încurajat şi ajutat Association des étudiants de médecine générale et dentaire de Iasi (AMSFI) şi European Medical Students' Association Iasi (EMSA Iaşi) - cele două asociaţii ale studenţilor internaţionali, să se dezvolte, să continue să-şi reprezinte colegii şi să ducă la îndeplinire cât mai multe proiecte interesante”, a adăugat rectorul UMF.
Schimbările din Metodologia fac ca, din acest an, toate nivelurile de studii (licenţă, rezidenţiat, masterat şi doctorat) să fie reprezentate în structurile de conducere, dar şi studenţii din toate liniile de predare (română, engleză şi franceză). De asemenea, vor fi reprezentate şi cele şase organizaţii studenţeşti recunoscute în consiliile profesorale ale celor patru facultăţi.
Publicație : Ziarul de Iași
Top UK universities 'use secret waiting lists' due to Covid uncertainty
Exclusive: universities accused of telling applicants privately they have places to ensure their courses are full
British universities are taking extreme measures to ensure a supply of recruits for the coming academic year, with some accused of operating secret waiting lists to encourage school leavers to accept their offers amid uncertainty over A-level results.
With many admissions offices braced for a second year of turmoil over results and grade inflation, experts are predicting record-breaking numbers of applications for university places.
But universities vying for highly qualified candidates fear that popular universities – including those in the Russell Group of leading research institutions – may seek to benefit from the likely grade inflation by increasing their undergraduate recruitment for a second year in a row, leaving less popular universities with fewer students to choose from.
A senior figure in national university admissions said some of the most competitive universities are managing the uncertainty with informal waiting lists, in which they contact individual applicants outside the formal admissions process to tell them they may be accepted regardless of their grades if places remain – making those students less likely to accept places at other institutions.
He predicted that such waiting lists would be used more widely this year, making it more difficult for less prestigious universities to recruit those students.
The accusation of “secret waiting lists” was confirmed by one vice-chancellor, who said that some universities have been known to use the tactic in previous years.
The government announced last week that A-level and BTec results in England would be based on teacher assessments rather than exams. But the decision to leave schools without firm national guidelines was denounced as “catastrophic” by a vice-chancellor, who expects the move to lead to higher grades and increased instability within the sector as universities struggle to accurately predict how many students will qualify for places.
Higher grades across the board creates a dilemma for universities that made offers to students before the change in grading policy, as well as meaning that more students will qualify for a wider range of courses. The deadline for most school leavers to apply was at the end of January but many had applied before the new year, and the news that exams would be cancelled.
Head teachers reported that Russell Group universities “slammed on the brakes” in making offers to sixth formers after 6 January, when the government announced that this year’s exams would be scrapped, and have only recently restarted making offers.
Mark Corver, an admissions expert and founder of DataHE, said his modelling predicts an additional 50,000 school leavers will accept undergraduate places for the 2021-22 academic year, on top of the record-breaking 371,000 young British students accepted last year. This is because of a range of factors including changing demographics, grade inflation and poor job opportunities in the pandemic.
“Universities might well have made offers on the basis of what the government had in mind earlier in the cycle, that it would be exam-awarded grades with grade distribution similar to previous years. Now the currency of those grades has changed. It’s almost as though they made offers in pounds and are now being asked to accept dollars,” said Corver.
“Many universities I speak to are thinking hard about what their maximum emergency capacity might be for 2021-22.”
Last year many universities that traditionally require high A-level grades actively recruited a higher number of UK students, because they feared a steep decline in overseas students. This year uncertainty is about evidence in the decline in EU students following Brexit, with figures published by the Ucas admissions authority showing a 40% drop this year.
Last year so many students accepted places at popular universities that several were forced to ask students to defer for a year. The University of Cambridge has this year introduced an over-subscription clause, which allows it to withdraw offers if too many candidates qualify for places.
Bella Malins, director of admissions at University College London, said her university does not operate any waiting lists but has been making offers cautiously after it was overwhelmed by demand last year.
“Most universities have been quite circumspect with their offers this year because of what happened in 2020,” Malins said.
“We usually try to work out how many students we need based on years’ worth of historical data such as how applications convert to offers, acceptances and intake. We’ve not been able to do that because last year was so different and everything is up in the air this year.”
Kerry O’Shea, director of admissions at the University of Bristol, said her institution usually staggers its offer-making, but that this year it would need even more flexibility. The university will notify students who may receive places later in the admissions cycle and in the event of spots available through the clearing process on A-level results day.
Last year the use of teacher-assessed results lead to a leap in the number of higher grades issued, with 38% of all A-level entries awarded an A or A* grade in England. There were similar increases for qualifications in Scotland and Wales.
Some universities responded by honouring as many offers as possible, which meant UCL’s undergraduate intake ballooned by 40%. But other universities appear to have lost students as a result, with the University of Surrey seeing its annual undergraduate intake shrink by 20%.
Corver warned that this year’s A-level students will be less prepared for university, having had more than half their learning time disrupted by lockdowns and Covid, compared with 25% for the 2020 cohort.
“Government can help by providing extra support to gradually repair the pandemic damage over the next three years,” Corver said.
Ray Powell, admissions tutor at the University of Greenwich, said growing numbers of students who had accepted places at high-ranking universities were asking to switch to others such as Greenwich. He expects switching to intensify if universities continue to recruit less-qualified candidates.
“I’m seeing many more students transfer in their second or third years because they’re not getting the results they might have got at a different university with a support network that’s used to dealing with people from less advantaged educational backgrounds,” Powell said.
Publicație : The Guardian
University of Tasmania clears scientists accused of research misconduct by logging industry
Investigation followed researchers’ decision to retract paper that found logging made forests more flammable
Two conservation scientists have been cleared of research misconduct by the University of Tasmania after a review sparked by complaints from logging industry representatives.
The Institute of Foresters of Australia and the Australian Forest Products Association wrote to the university in October and November demanding an investigation after a research paper that found logging made forests more flammable had to be retracted.
One of the researchers, Dr Jennifer Sanger, described the process as a “witch-hunt” and said the way the university had handled the process would discourage other academics from speaking out about their research.
IFA had also demanded the university apologise “over the standard of the university’s review process”.
The study, published in the journal Fire, examined a fire in the Huon Valley in 2019 and concluded that forests left unlogged were generally less flammable.
But the study used publicly available geographic data from the Tasmanian government to differentiate plantations from other forests, and it was found some of the data was incorrectly categorised. That led to the authors requesting the journal retract the paper.
The retraction was seized upon by the forestry industry and politicians to claim there was a scientific consensus that logging did not make forests more flammable – a claim some experts said was not correct.
The AFPA’s complaint to the university, seen by the Guardian, also suggested Sanger had a conflict of interest because of links to the Bob Brown Foundation. This accusation was also dismissed.
In a report of the results of the review the university’s deputy vice-chancellor for research, Prof Anthony Koutoulis, wrote that Sanger was not associated with the Bob Brown Foundation “at the time the research was conducted or the time the article was published”.
On Friday Koutoulis said science played a “crucial role in ensuring we seek answers to important questions based on the best possible information”.
“When errors are detected, they must be corrected, which is what the authors of the paper in question did,” he said. “They withdrew the paper and apologised.
“We subsequently reviewed the circumstances surrounding the publication of the article, and considered complaints which were made in relation to it.
“That process found the issues related to this paper did not constitute research misconduct. There was no finding of gross and persistent negligence, which there would need to be for it to constitute research misconduct.”
The review had found “areas in which we need to improve our own processes and our university undertakes to do that”.
“We will provide further guidance and training in areas including ensuring accuracy of data, the expectations on supervisors, the standards and expectations to correct the public record and disclosures of conflicts of interest,” he said.
While the university has cleared the academics, Koutoulis wrote in the final review that issues related to academic oversight of research had been highlighted.
The university was asking its school of geography to roll out a training program on “research integrity” that would look at the rigour needed to review data and research methods; standards required of senior researchers when supervising less senior researchers and students; standards to correct the public record; and disclosures of conflicts of interest “particularly in relation to voluntary/non-financial affiliations”.
IFA president Bob Gordon said: “These findings vindicate our concerns and we thank the university for acknowledging that there were serious issues with this research that needed to be addressed.
“We particularly welcome the fact that the university will now mandate a training program on research integrity for academics at the school as a result of our complaint.”
AFPA deputy chief executive Victor Violante commended the university for the investigation and the proposed training program.
Sanger’s affiliation with the university ended in November. She has also just completed six months of full-time work at the Bob Brown Foundation – an environmental campaign group founded by the former Greens leader.
She said the investigation had meant the past few months “has been like hell … very stressful”.
In her view, the complaints were “vexatious” and should have been dismissed at an earlier stage.
“This was a witch-hunt and I’m disappointed that professional bodies attacked us like that,” she said. “I’m disappointed that the university did not side with us.
“Other researchers will see what we have been through and I worry that will stop researchers talking about their research.”
At the time of the retraction, the journal’s editor said the researchers had shown integrity “of the highest standard” by requesting their own paper be withdrawn.
The university had investigated four accusations levelled at Sanger in relation to the methods used to carry out the research, her contribution to it, an allegation of conflict of interest and a failure to correct the record.
The university found there had been no breaches of its code or guidelines.
The other senior researcher involved, Prof Jamie Kirkpatrick, who is an elected member of the university’s governing council, said he was happy the review was completed.
“I will be working to rectify deficiencies in process within the university in relation to handling outside complaints,” he said.
Publicație : The Guardian
|
