Oferta primăverii! Cursuri de limbi străine, organizate de Universitatea „Cuza” din Iași
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prin Centrul de Limbi Străine și Formare Continuă au loc cursuri de limbi străine. Aici, înscrierile se pot face la biroul din cadrul Librăriei „Orest Tafrali”, în Corpul A al Universității „Cuza”, de luni până vineri în intervalul orar: 10:00-16:00 sau on-line, până pe 12 martie 2021
Veste interesantă pentru studenți! Centrul de Limbi Străine și Formare Continuă al Universități „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași anunță prelungirea înscrierilor la sesiunea de primăvară a cursurilor de limbi străine până pe 12 martie 2021. Înscrierile se pot face la biroul din cadrul Librăriei „Orest Tafrali” – în Corpul A al Universității „Cuza” din Iași. În noua sesiune a cursurilor de limbi străine urmează a se forma următoarele grupe: Limba Engleză – nivel A1, A2, B1, B2, Limba Germană – nivel A1, A2, Limba Italiană – nivel A2, Limba Franceză – nivel A2, Limba Spaniolă – nivel A2, Limba Rusă – nivel A1.
În această sesiune cursurile se vor ține în format fizic, cu grupe restrânse de maximum 12 persoane/grupă
În această sesiune cursurile se vor ține în format fizic, cu grupe restrânse de maximum 12 persoane/grupă. Tarifele pentru cursurile de limbi străine au rămas neschimbate: Franceză, Italiană, Spaniolă, Rusă – 30 ore/nivel, 370 lei – liceeni, studenți, masteranzi, doctoranzi, angajați UAIC, 620 lei – salariați. Engleză – 50 ore/nivel, 590 lei – liceeni, studenți, masteranzi, doctoranzi, angajați UAIC, 990 lei – salariați, Germană – 76 ore/nivel, 930 lei – liceeni, studenți, masteranzi, doctoranzi, angajați UAIC, 1.550 lei – salariați. Cursurile se vor desfășura în Corpul R al UAIC Iași (Strada Lăpușneanu) de două ori pe săptămână, în ședințe a câte două ore, în intervalul orar 16:00 – 18:00 sau 18:00 – 20:00.
Centrul de Limbi Străine și Formare Continuă promovează servicii de calitate pentru dezvoltarea deprinderilor lingvistice ale cursanților
Centrul de Limbi Străine și Formare Continuă (CLSFC) s-a numit inițial „Centrul de Limbi Străine”. A fost redenumit în anul 2006 pentru a descrie mai complet activitățile sale, inclusiv cele de perfecționare. În prezent, activitatea CLSFC se derulează în parteneriat cu membri Alumni de la Universitatea „Cuza” din Iași. Centrul promovează servicii de calitate pentru dezvoltarea deprinderilor lingvistice ale cursanților și/sau dezvoltarea deprinderilor profesionale de predare. Centrul de Limbi Străine și Formare Continuă organizează cursuri generale și specializate de limbi străine (Engleză, Germană, Franceză, Italiană, Spaniolă, Portugheză, Norvegiană, Arabă, Rusă și Limba Română pentru cetățeni străini) și cursuri pentru pregătirea examenelor internaționale: IELTS, Cambridge, TOEFL.
Publicație : Bună Ziua Iași
Un celebru chirurg român, emigrat în SUA, conferenţiază astăzi la UMF
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” l-a invitat pe cunoscutul chirurg cardiolog Martin S. Martin pentru a vorbi în cadrul Conferinţelor „Grigore T. Popa” despre un istoric al medicinei americane. Acesta va susţine conferinţa astăzi, de la ora 18.00, pe platforma Zoom.
Martin S. Martin, pe fostul său nume Martin Ştefan Constantinescu, s-a născut în 1942 la Bucureşti şi a fost unul dintre cei mai talentaţi chirurgi cardiovasculari de la Fundeni.
Aceasta a fost însă nevoie să emigreze după ce a fost exclus din învăţământul universitar, fugind de regimul comunist încă din vara lui 1985.
Acesta a cerut azil politic în Atena, unde a fost plecat la un congres medical, apoi a ajuns în SUA unde şi-a reluat toată specializarea în domeniul cardiologiei şi a practicat 19 ani cardiologie intervenţională în Chattanooga, Tennessee.
„Martin S. Martin este cunoscut ca un excelent chirurg, care şi-a început cariera în România şi a fost nevoit să şi-o continue, din cauza regimului comunist, în Statele Unite ale Americii. În acelaşi timp este şi un excelent publicist şi scriitor şi recomand atât cărţile sale, apărute la editura Humanitas, cât şi articolele interesante publicate în Republica şi contributors.ro. Îi mulţumesc pentru că a acceptat invitaţia noastră de a conferenţia în cadrul seriei de prelegeri culturale «Grigore T. Popa» şi invit întreaga comunitate academică a universităţii să participe la acest eveniment deosebit, care se va desfăşura online”, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu.
Publicație : Ziarul de Iași
Hărţuirea sexuală a studentelor, o practică trecută sub tăcere în universităţi
În timp ce universităţile occidentale au zeci de pagini în codurile de etică referitoare la ce înseamnă şi cum poate fi dovedită hărţuirea sexuală, la noi, astfel de referiri mai degrabă lipsesc. Subiectul este considerat în continuare tabu, iar studentele care îndrăznesc să reclame astfel de situaţii au de-a face nu doar cu represaliile profesorilor reclamaţi, dar şi cu blamul colegilor
„Toţi băieţii, afară din sală, fetele au examenul oral acum!” este genul de glumă cu conotaţie sexuală care nu are ce să caute în gura unui profesor care predă într-o universitate. Practic însă, astfel de glume cu tentă sexuală, comentariile indecente despre aspectul persoanei sau despre viaţa privată, apelativele sexiste şi umilitoare de genul „păsărică”, „iepuraş”, „pisicuţă”, „păpuşă” nu sunt deloc rare în universităţile din România. Statistici exacte nu există pentru că fenomenul este subraportat, victimele nefiind încurajate şi nici sprijinite să raporteze aceste situaţii.
O cercetare privind hărţuirea sexuală în universităţi, realizată de Centrul FILIA în perioada septembrie-noiembrie 2020, arată că victimele sunt fete tinere, cu vârste între 20 şi 29 de ani. O treime dintre respondente au declarat că au fost victime ale unui astfel de fenomen în vremea studenţiei, în timp ce aproape 40% apreciază că au fost martore.
Pe lângă agresiunile enumerate mai sus, victimele mai spun că sunt silite să suporte şi discuţii explicit sexuale, alături de fluierături, ciupituri, mângâieri, atingeri nedorite, propuneri şi avansuri sexuale directe sau insistente privind acceptarea unei invitaţii sau a începerii unei relaţii.
Hărţuiesc şi colegii, dar, mai ales, profesorii
Cei mai mulţi agresori sexuali sunt bărbaţi şi fac asta pentru că pot. „Există hărţuire sexuală şi din partea colegilor, dar şi din partea profesorilor, care, din punctul nostru de vedere, este mai gravă pentru că vine pe fondul unei relaţii de putere, agresorul fiind exact cel care ar trebui să instruiască şi să evalueze profesional victima”, explică Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul FILIA.
Cercetarea mai arată că, în cazul în care s-a luat atitudine împotriva agresorului – în peste 65% din cazuri persoana respectivă fie nu a păţit nimic, fie victima a fost cea învinută, fie s-au făcut presiuni asupra victimei ca să nu depună plângere. Andreea Rusu vine cu un exemplu concret de hărţuire în universităţi. „În 2015, a existat o situaţie de hărţuire sexuală la SNSPA în care o studentă a primit mesaje cu tentă sexuală de la un profesor pe care îl avea la curs, inclusiv fotografii cu acesta în ipostaze sexuale. Fata a reuşit să ajungă la Comisia de etică şi să facă plângere. Din fericire pentru ea, avea aceste dovezi şi atunci comisia a decis ca respectivul profesor să fie scos de la catedră, dar a rămas pe o poziţie de cercetare. Ceea ce a fost îngrozitor în acel caz concret a fost faptul că foarte mulţi colegi de-ai victimei au învinovăţit-o pe ea. Au făcut inclusiv un grup pe reţeaua de socializare în care i-au luat apărarea profesorului justificând gestul lui prin faptul că respectiva studentă folosea prea mult parfum şi se oferea uneori să şteargă tabla după ore”, a exemplificat Andreea Rusu.
Nu avem statistici care să arate proporţia celor care învinuiesc victima în caz de hărţuire, dar este semnificativ faptul că, potrivit statisticilor, 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situaţii, mai spune Andreea Rusu, violul fiind o faptă mult mai gravă, sancţionată penal.
Ce ar trebui făcut
Ceea ce ar trebui făcut este ceea ce au făcut de ani în şir universităţile occidentale. „Acestea au definiţii clare, proceduri şi sancţiuni în cartele universitare şi în codurile de etică prin care victimele sunt încurajate să raporteze astfel de situaţii. La noi, codurile de etică ale universităţilor publice - pentru că la ele ne-am uitat mai atent - au o definire foarte vagă a fenomenului de hărţuire, în care nu se explică foarte clar victimelor ce paşi trebuie să urmeze şi cum sunt ele apărate, dacă le este păstrată sau nu anonimitatea sau dacă vor ajunge ţinta blamării nu doar a profesorilor, ci şi a colegilor”, punctează Andreea Rusu.
La rândul ei, Adela Alexandru, una dintre autoarele iniţiativei „Acţionăm pentru siguranţă în universităţi”, afirmă că, din 2016, sunt cerute cu insistenţă măsuri clare de prevenire şi sancţionare a hărţuirii sexuale în universităţi, dar că lucrurile par să nu se mişte deloc.
Pe lângă aceste prevederi în codurile de etică, ar mai trebui ca victimele să fie informate şi sprijinite pentru a semnala aceste cazuri la poliţie, iar în universităţi să existe centre de criză şi de sprijinire în vederea raportării, care să aibă protocoale clare de lucru şi personal potrivit nevoilor victimelor. În plus, personalul din universităţi ar trebui instruit privitor la consecinţele negative pe care agresiunile sexuale le pot avea şi la importanţa oferirii de servicii pentru victime şi, totodată, să fie organizate acţiuni de prevenţie, bazate pe bune practici.
Coduri de etică fără etică
O analiză a codurilor de etică din 55 de universităţi de stat din România arată că în 11% din aceste coduri de etică nu există nicio menţiune cu privire la hărţuire sau hărţuire sexuală, în timp ce în doar 16% hărţuirea sexuală este definită. (Centrul FILIA, 2018).
Publicație : Adevărul
Universités: pas de décrochage massif au premier semestre, mais des résultats parfois «mauvais»
Les étudiants ont en revanche développé un certain nombre de lacunes au cours de cette année universitaire très spéciale.
Les étudiants, qui ont eu majoritairement cours à distance au premier semestre, ont-ils raté leurs examens, comme beaucoup le redoutaient? S’il y a bien eu par endroits des «catastrophes», les dégâts semblent pour l’heure limités, selon les premiers résultats des partiels.
La ministre de l’Enseignement supérieur Frédérique Vidal s’en félicite: «aux examens du premier semestre, il y a eu seulement 3% d’absences en plus par rapport à l’année dernière». «Vous avez tenu et vous n’avez pas décroché massivement», a-t-elle lancé mardi à des étudiants, lors d’un déplacement à Poitiers.
«Les résultats sont assez mauvais, voire catastrophiques»
S’ils sont bien venus passer leurs partiels - un impératif pour ceux qui veulent conserver une bourse - les ont-ils pour autant réussis? De nombreux profs redoutaient un désastre, après plus de deux mois de cours en «distanciel» et une avalanche de témoignages d’étudiants racontant leurs difficultés à les suivre derrière un écran.
Dans certaines facs, le crash s’est bien produit. «Les résultats sont assez mauvais, voire catastrophiques», rapporte Nelly Ferreira, doyenne de la faculté de droit de Cergy Paris université. «On a plus de notes en dessous de la moyenne que les années précédentes et le groupe habituel, qui a généralement entre 7 et 10/20, a cette année récolté des notes bien inférieures; ceux-là n’ont pas du tout acquis les notions de base». Elle craint désormais que ces mauvais résultats aient un «effet décourageant» au second semestre.
L’incertitude demeure
«On aborde ce deuxième semestre dans l’incertitude», confirme Rachid El Guerjouma, président de l’université du Mans. Selon les premiers résultats des partiels, les taux de réussite ne seront «pas calamiteux» mais «plus faibles que les années précédentes». «On sent que les connaissances sont là mais que les questions de méthode ne sont pas bien acquises», poursuit-il.
Les plus pénalisés seraient selon lui les premières années, qui n’ont pas vraiment pu finir le lycée l’an dernier ni commencer l’université cette année. «La crise accentue beaucoup les disparités», constate M. El Guerjouma: «Ceux qui sont aguerris s’en sortent, les autres non. On redouble d’efforts pour ne pas les perdre».
Pas de vie sociale
Mais dans de nombreux endroits, les résultats semblent «stables». Comme au collège de sciences et technologie de l’université de Bordeaux, où les taux de réussite en première année sont, à un point près, les mêmes que l’an dernier.
«On se demandait vraiment ce qui allait se passer pour les primo-arrivants à l’université», confie Ghislaine Godinaud, la directrice du département licence. «Au final, on en a certes perdu quelques-uns, mais pas plus que les années précédentes».
À l’université de Strasbourg aussi, les premiers retours révèlent des résultats «plutôt stables». Nouveauté cette année, il y a eu du décrochage dans tous les niveaux, pas seulement en première année, comme c’est généralement le cas.
Preuve, selon Michel Deneken, le président de l’université, que le «téléenseignement, l’éloignement de la fac, le stress» ont affecté un très grand nombre d’étudiants: «le mental en a souvent pris un coup, quand ce ne sont pas les capacités de travail ou d’assimilation».
«Le manque de liens avec les professeurs perdure»
C’est également le message que tient à faire passer Nadia Dupont, vice-présidente de l’offre de formation de l’université de Rennes 2. Les résultats des partiels s’y révèlent soit équivalents à l’an dernier soit, étonnamment, légèrement au-dessus. Une bonne surprise qu’elle explique en formulant plusieurs hypothèses: «les étudiants étaient peut-être tellement stressés qu’ils ont +surinvesti+ leurs examens; l’absence de vie sociale les a sans doute aussi conduits à travailler davantage».
Mais «attention, ces résultats ne doivent pas masquer les difficultés qu’ils continuent de rencontrer», fait-elle valoir. «Les trop rares occasions qu’ils ont de sociabiliser, le manque de lien avec les professeurs qui perdure malgré le retour à la fac un jour par semaine, auront peut-être des conséquences qui ne se seront visibles que dans quelque temps», prévient-elle.
Publicație : Le Figaro
Qu'est-ce que le «mentorat», ce dispositif que va mettre en place Macron pour aider les jeunes?
Le président de la République a présenté ce lundi lors d’un déplacement en Seine-Saint-Denis son nouveau plan pour lutter contre les inégalités et favoriser l’insertion professionnelle.
Le gouvernement ne veut laisser «aucun jeune sans solution». C’est ce qu’a fait savoir le président de la République, Emmanuel Macron, ce lundi, lors d’un déplacement en Seine-Saint-Denis, où il présentait notamment un nouveau plan pour favoriser l’insertion professionnelle. «Ce que je veux, c’est que chaque jeune qui en a besoin puisse avoir un mentor. Et aussi qu’on offre la possibilité à des cadres en entreprise, à des jeunes qui ont déjà une expérience, d’aider d’autres jeunes, de leur faire confiance, de les accompagner, de leur apporter leur propre exemple de vie», a expliqué le chef de l’Etat lors de sa visite d’un centre de formation aux métiers industriels, à Stains.
Ce nouveau dispositif fera partie du plan «1 jeune, 1 solesution» lancé par le gouvernement depuis le mois de juillet 2020. Il sera mis en place à partir du mois d’avril et permettra à 100.000 jeunes d’être suivis dès 2021 par des adultes volontaires qui les aideront dans leurs parcours. Auparavant appelé «parrainage» ou «tutorat», le mentorat a pour but de mettre en relation des jeunes en difficulté professionnelle avec des bénévoles adultes expérimentés ayant du temps à leur accorder en les accompagnant et les aidant. Selon l’Élysée, ce dispositif aura pour objectif de «transmettre des savoir-faire, des savoir-être et surtout un savoir-devenir».
«Concrètement, le mentorat est une relation entre deux personnes sur le moyen ou le long terme. Une relation qui n’est pas ascendante et qui est organisée par une structure. L’objectif est de venir en aide à un public de jeunes en difficulté scolaire ou professionnelle», explique Christophe Paris, président du Collectif Mentorat et directeur général de l’Association de la fondation étudiante pour la ville (Afev) sur le HuffPost.
Il sera possible à partir du mois d’avril de s’inscrire sur la plateforme 1jeune1solution.gouv.fr pour manifester son envie d’avoir un mentor ou de le devenir. Des associations se chargeront ensuite de faire la mise en relation entre les «mentors» et les «mentorés». Selon BFMTV, certaines grandes entreprises comme Axa, BNP ou Total ont déjà été approchées.
Le profil des jeunes qui pourront demander un mentor ira du collégien jusqu’au jeune qui souhaite s’insérer professionnellement. Les mentors, quant à eux, devront être des adultes en activité ayant de l’expérience, mais surtout, du temps à consacrer à cette tâche. Pour développer cette nouvelle initiative, trente millions d’euros vont être ajoutés par le gouvernement au dispositif «1 jeune 1 solution».
Publicație : Le Figaro și Le Monde
« Les tiers-lieux peuvent jouer ce rôle conjoncturel de vecteur de socialisation et de partage dont nos étudiants ont besoin »
Valorisant le partage et le lien intergénérationnel, ces endroits hybrides peuvent être un utile recours dans la crise sanitaire, soulignent, dans une tribune au « Monde », des dirigeants associatifs, des députés, des universitaires et le psychiatre Boris Cyrulnik.
Tribune. Les tiers-lieux présentent tous les atouts nécessaires pour répondre rapidement aux centaines de milliers d’étudiants dont la santé mentale a été profondément altérée par la crise sanitaire, engendrant isolement et distanciation physique et sociale.
En attendant des solutions conjoncturelles et structurelles, dont ils ont cruellement besoin, telles que le revenu de solidarité active (RSA) jeune pour les 18-25 ans ou encore le grand cycle sur l’égalité des chances dessiné par le président de la République, les tiers-lieux sont une première réponse forte pour laquelle nous plaidons.
Notre territoire ne compte pas moins de mille huit cent de ces lieux d’un nouveau genre, esquissant le futur de notre sociabilité au travail. Puisant aux sources du langage de la tech, ils demeurent bien ancrés dans villes, mais aussi dans les territoires ruraux. « Fablabs », « ateliers partagés », « livinglabs », « garages solidaires », « social places », « makerspaces » : tous visent la création, la formation, l’apprentissage, et valorisent le partage, la solidarité, le lien intergénérationnel, le faire ensemble, la mutualisation. Ils créent du mouvement et génèrent de nouveaux modèles socio-économiques dans un écosystème en profonde mutation. Ils jouent, au quotidien, un rôle de catalyseur pour la vitalité et le dynamisme de nos territoires.
Un tiers-lieu est cet « endroit hybride », détourné de son objet initial et réutilisé d’une autre manière. Sans les appeler de la sorte, sans même s’en apercevoir, nous créons des tiers-lieux tous les jours. Vous utilisez votre salle de bains pour regarder un film ? Vous avez dormi sur le canapé alors que vous regardiez la télévision depuis votre salon ? Vous avez créé un tiers-lieu temporaire. Transposés à l’actualité du pays, lorsque des gymnases et des salles de sport se proposent de devenir des centres de vaccination temporaires pour les besoins de la crise sanitaire, ce sont des aussi des tiers-lieux.
Un point de sémantique s’impose, et c’est Patrick Levy-Waitz, président de France tiers-lieux, qui définit cette notion : « Les tiers-lieux sont des espaces d’hybridation, permettant de faire émerger des coopérations inédites, prônant davantage un mode de fonctionnement, un esprit, qu’un espace physique porteur d’une vocation précise, fût-elle multiple ».
Les tiers-lieux peuvent ainsi jouer ce rôle conjoncturel de vecteur de socialisation, d’échanges et de partage, dont nos étudiants ont terriblement besoin.
Publicație : Le Monde
|
