20 martie 2021
Universitatea „Cuza” din Iași continuă strategia de dezvoltare academică în afara României
Strategia de dezvoltare academică în afara României a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași continuă! Pe acest plan, se intenționează înființarea unei Extensiuni la Orhei, Republica Moldova. Rectorul instituției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a avut discuții cu Dinu Țurcanu, președintele Raionului Orhei din Republica Moldova.
Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, continuă strategia de dezvoltare academică în afara României! În acest context, săptămâna aceasta a avut o întrevedere cu Dinu Țurcanu, președintele Raionului Orhei din Republica Moldova. Totul având în vedere oportunitățile de care pot beneficia tinerii din această regiune, accesând programe de studii universitare, de licență sau master. La eveniment a luat parte și prof. univ. dr. Corneliu Iațu, prorectorul pentru strategie, dezvoltare instituțională și personal. De precizat că, în prezent, Universitatea „Cuza” are două extensiuni în Republica Moldova, una la Bălți, înființată în anul universitar 2010-2011, și una la Chișinău, care funcționează începând cu anul universitar 2016-2017.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în fața unei noi premiere pentru învățământul superior din România!
De reamintit că, în februarie 2021, la Botoșani, rectorul instituției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, alături de 3 prorectori și 7 decani ai facultățiilor UAIC din Iași s-a întâlnit cu primarul Cosmin Andrei și președintele Consiliului Județean (CJ), Doina Fedorovici pentru a pune bazele unei filiale academice cuziste unde urmează să studieze 800 de studenți. În acest sens a fost vizitat Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani.
Prima instituție modernă de învățământ superior a României urmărește diversificarea ofertei educaționale prin înființarea unor noi filiale în țară. De asemenea, se vizează și dezvoltarea activității în cadrul Extensiunilor existente, prin autorizarea și acreditarea de noi programe de studii de licență și de master. Astfel, pe lângă extensiunile care funcționează din anul universitar 2010-2011 la Bălți (și care va fi mărită anul acesta), din anul 2016-2017 la Chișinău și din 1997 o filială la Piatra-Neamț, UAIC dezvoltă o filială și în județul Vrancea. De precizat că dezvoltarea activității didactice de la Botoșani are în vedere potențialul intelectual și științific, dar și numărul destul de mare al studenților din acest județ care urmează o formă de învățământ la Universitatea din Iași (aproximativ 13 la sută din totalul studenților înmatriculați).
Ce urmează să înființeze Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la Botoșani
În urma consultărilor avute de conducerea UAIC cu decanii celor mai solicitate facultăți în rândul absolvenților de liceu s-a decis, ca pentru început, programele de licență propuse să funcționeze în filiala de la Botoșani a UAIC, la forma de Învățământ cu Frecvență (IF), vor fi următoarele: Administrație publică, Finanțe și bănci și Contabilitate și informatică de gestiune – Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor; Drept – Facultatea de Drept; Pedagogia învățământului primar și preșcolar și Psihologie -Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației; Asistență socială și Comunicare și relații publice – Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice; Limba și literatura română și Limba și literatura engleză – Facultatea de Litere; Informatică – Facultatea de Informatică.
În cadrul acestor programe ar putea fi școlarizați, începând cu anul universitar 2021-2022, după ce se va finaliza procesul de autorizare și acreditare, un număr de 825 de studenți. Scopul acestor demersuri este acela de a dezvolta parteneriatul cu administrațiile locale din cadrul Regiunii Nord-Est, în beneficiul tinerilor care vor putea avea acces mai facil la programele de studii ale UAIC, urmărind în exclusivitate interesul educațional.
Publicație : Bună Ziua Iași
Un reprezentant UAIC Iași a dialogat despre istoricul serviciilor IT&C în universitate, evoluția rețelei de comunicații, autentificare, autorizare, dar și despre componentele importante ale politicii de securitate, în Studioul BZI LIVE
Vineri, 19 martie 2021, la ora 15.00 în Studioul BZI LIVE a fost invitat lect. univ. dr. Octavian Rusu, Facultatea de Fizică şi coordonator al Departamentului de Comunicaţii Digitale (DCD) al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. Alături de acesta au fost abordate aspecte ce ţin de: istoricul serviciilor IT&C în UAIC, evoluţia reţelei de comunicaţii, servicii IT&C într-o Universitate versus servicii de acces Internet comerciale.
Aici apar diferenţe de abordare, politici de acces şi securitate. Servicii Internet pentru universităţi la nivel naţional, european şi internaţional. Politici de securitate, planul de securitate cibernetică. Instrumente şi servicii pentru asigurarea serviciilor securizate. Autentificare, autorizare şi acces componente importante ale politicii de securitate. Specificul şi drepturile asociate conturilor instituţionale. Servicii specifice perioadei de pandemie. (videoconferinţa, software platforma educaţie).
Departamentul de Comunicaţii Digitale a fost oficial înfiinţat în iulie 1994
Departamentul de Comunicaţii Digitale a fost oficial înfiinţat în iulie 1994 (sub numele de Departamentul de Comunicaţii de Date), dar operează din noiembrie 1993, când a fost instalată prima reţea din Iaşi conectată la reţeaua pentru educaţie şi cercetare respectiv la reţeaua Internet din România. În perioada 1993-1998, DCD a activat ca nor regional pentru conectarea instituţiilor de educaţie şi cercetare din N-E României la nodul de comunicaţii de la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi la Internet. Astfel, DCD a administrat nodul reţelei naţionale educaţionale şi de cercetare a „RoEduNet” din această regiune.
În anul 1998 administrarea „RoEduNet” este preluată de OAOICD. „RoEduNet”, devenit ulterior Agenţia ARNIEC, nodul regional Iaşi fiind stabilit prin H.G. la Universitatea „Cuza”. Accesul Universităţii la reţeaua naţională şi la Internet se face prin acest nod. Departamentul de Comunicaţii Digitale furnizează o gamă completă de servicii de comunicaţii de date pentru un număr de peste opt mii de sisteme de calcul conectate de şi voce pentru tot campusul Universităţii „Cuza”.
Publicație : Bună Ziua Iași
Universitatea Tehnică din Iași, implicată într-un interesant „Târg de Cariere Digital”, direct legat de piața locurilor de muncă
Universitatea Tehnică din Iași a participat, săptămână aceasta, la evenimentul on-line intitulat – „Târgul de Cariere Digital”. Asta cu oferta pentru studiile de masterat și doctorat. Astfel, oficiali ai instituției de învățământ superior tehnic au dialogat cu toți cei interesați despre admiterea la programele studii și au fost organizate prezentări interactive
Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași a participat, între 18 și 19 martie 2021, la un interesant eveniment on-line. Este vorba despre ediția din acest an a „Târgului de Cariere Digital”. Aici a fost prezentată oferta pentru studiile de masterat și doctorat. Reprezentanți ai instituției de învățământ superior tehnic au dialogat cu toți cei interesați despre admiterea la programele de studii și au fost organizate prezentări interactive.
Pe Platforma „Târgului de Cariere Digital”, cei interesați au scris mesaje direct participanților
Prin felul în care a fost construită Platforma „Târgului de Cariere Digital”, cei interesați au putut scrie mesaje direct pe platforma disponibilă și au intrat în contact direct cu reprezentanții TUIAȘI care le-au răspuns la toate întrebările. Pe platformă au fost prezente și cele mai active companii din Iași care îi așteaptă pe studenți și absolvenți cu noi variante în carieră.
„De la locuri de muncă la sfaturi pentru construirea unei cariere de succes, webinarii, sesiuni de dezvoltare profesională, discuții cu experți despre diverse teme, interacțiuni directe între participanți și reprezentanții companiilor, surprize pentru vizitatori, chiar și interviuri de angajare, toate oportunitățile au fost întâlnite la eveniment”, au specificat reprezentanții „Târgului de Cariere”.
6 motive pentru care un absolvent ar putea dori să urmeze studii de doctorat la TUIAȘI
În esență, oficialii TUIAȘI au scos în prim-plan 6 motive pentru care un absolvent ar putea dori să urmeze studii de doctorat. Este vorba despre: perfecționarea profesională în domeniul ales; participarea la programe de studii integrate, dezvoltate în parteneriat cu universități românești și europene, care conduc și la obținerea de diplome comune; adaptarea studiilor doctorale la tematici concrete, contractate cu mediul economic și social; accesarea de programe antreprenoriale personalizate pe domenii, derularea unor stagii practice (internship-uri) în laboratoare/centre de cercetare și companii (potențiali angajatori), precum și participarea la sesiuni de consiliere și orientare profesională etc. De asemenea, au fost oferite argumente despre posibilitatea de a beneficia de perioade de studiu în străinătate în vederea obținerii unei diplome duble; oportunitatea beneficierii de burse de studiu acordate de companii doctoranzilor pe baza unor criterii de selecție, în vederea angajării în companiile respective, după sau chiar înainte de absolvire.
Publicație : Bună Ziua Iași
Noi reguli de călătorie pentru studenți. Cum vor beneficia de biletele reduse cu 50%
Guvernul a stabilit regulile în baza cărora se vor aplica reducerea de 50% din valoarea biletelor la călătoria cu trenul, pentru studenți și elevi.
Noi reguli de călătorie pentru studenți.
Guvernul a stabilit noile reguli în baza cărora studenții vor primi reducerea de 50% la prețul călătoriei cu trenul. Actul normativ a fost adoptat în ultima ședință, de miercuri.
Executivul condus de Florin Cîțu a adoptat, în acest sens, un proiect de hotărâre de guvern. Acesta vizează modificarea normelor metodologice pentru acordarea facilităţilor de transport intern feroviar pentru elevi şi studenţi. Actul normativ era necesar după ce Guvernul a decis eliminarea gratuității strudenților la călătoria cu trenul.
Decizia a fost luată la finalul trecute și a stârnit o serie de proteste în rândul studenților.
În locul gratuităților, acordate de PSD în 2016, s-a decis revenirea la tariful redus cu 50%.
Documentul adoptat stabilește că studenții și elevii vor beneficia de „tarif redus cu 50% la transportul feroviar intern”. Reducerea se aplică la toate categoriile de trenuri, la clasa a II-a, de-a lungul anului calendaristic. De asemenea, nu se ține cont de distanța parcursă ori de rutele călătoriilor.
Noi reguli de călătorie pentru studenți
Operatorii de transport feroviar vor trebui să elibereze studenţilor legitimații de călătorie cu tarif redus 50%. De asemenea, studenții și elevii vor putea beneficia de abonamente lunare cu număr nelimitat de călătorii cu reducere 50%. În acest caz este vorba de transportul la clasa a II-a cu trenurile regio și interregio.
Proiectul stabilește și cine va putea beneficia de reducerile la călătoriile pe calea ferată. Conform actului normativ, beneficiarii vor fi studenţii români sau străini cu vârsta de până la 26 de ani.
Biletele sau abonamentele cu preț redus se vor cumpăra de la casele de bilete ale operatorilor de transport şi de la personalul de tren. Beneficiarii vor trebui să prezinte legitimația de student pentru reducere/gratuitate la transport. Documentul trebuie să fie vizat pentru anul universitar în curs. De asemenea, trebuie să conțină fotografia posesorului şi codul numeric personal, respectiv seria şi numărul paşaportului (în cazul studenților străini).
Gratuitate pe transport pentru studenții orfani
Pe de altă parte, studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru transportul feroviar intern. Și în cazul acestora măsura este valabilă pentru toate categoriile de trenuri, de clasa la clasa a II-a.
Aceștia vor trebui să prezinte în plus și o adeverință care atestă dreptul la gratuitate. Acest act va fi eliberat pentru fiecare an universitar de unitățile de învățământ la care sunt înscriși beneficiarii.
Publicație : Evenimentul Zilei
'This happens in Brazil, not Britain': academics in despair as global research funds pulled
Anti-violence projects in Kosovo, Latin America and Palestine among schemes cancelled or at risk, as UK funding agency halves development budget
When Alison Phipps, of Glasgow University, launched a new programme of grants for small community organisations working to tackle violence against women and girls in some of the world’s poorest countries, she had no idea that just three days later she would be told to pause the project, remove the notice about it, and that the future of the entire £2m global research scheme she runs would be in jeopardy.
Her research programme, funded by the UK Research and Innovation Agency, draws together cultural organisations from countries including Ghana, Palestine and Zimbabwe, that aim to help build peace and support women.
She was stunned by the sudden announcement on the UKRI website on Thursday last week that its budget for international development research had been nearly halved, from £245m to £125m. UKRI has confirmed that in all, 900 projects have been affected.
Phipps was in a meeting with other researchers when the letter went up. “People were in tears. We are all responding as though we have been physically assaulted,” she says. “We are being offered advice from people in other countries who have experience of working with governments who are corrupt or cancel contracts with impunity,” she adds.
The academic, who is Unesco chair for refugee integration through languages and the arts and professor of languages and intercultural studies at Glasgow, says that during the pandemic there has been a sharp increase in violence against women in some countries, and “an increase in the impregnation of girls as a result of lockdown and extreme poverty”.
Researchers say what shocked them even more than the daunting scale of the cuts, was the unprecedented news that they would be applied to grants that had already been awarded. UKRI confirmed some projects would be “terminated”, and others “reprofiled” or reduced. Experts say they have no idea what “reprofiling” means, and that the agency has refused to say when it will explain where the cuts will fall.
This week the first stream of unlucky academics received emails confirming that their funded research projects had been cancelled. Others said they were incessantly checking their inboxes. An open letter from academics condemning the cuts has received more than 3,000 signatures.
On Sunday, Phipps and four colleagues wrote to the Arts and Humanities Research Council, part of UKRI, to resign their positions on its international development advisory panel, saying they refused to “be associated with or placed in a position of responsibility” for the government’s cuts, or the way UKRI is carrying them out.
Dr Giuditta Fontana, a political scientist at the University of Birmingham, was notified by UKRI on Monday that her research project, which aims to bring together Albanian and Serbian schools in Kosovo to try to build bridges in the conflict-torn country, has been cancelled. “It is horrific,” she says. “This work has taken a year of planning. To have our confirmed funding cancelled is unbelievable.”
Like all projects supported by the UKRI’s Global Challenges research fund (GCRF), Fontana’s team was already working closely with local partners, including an NGO specialising in conflict resolution, as well as employing researchers and administrators in Kosovo.
Edona Maloku, a lecturer in Kosovo, who was leading the project from that end says: “Hearing that the project is being cancelled was heartbreaking. We were supposed to initiate school collaborations soon. It feels like it has all been lost.”
Prof Lisa Dikomitis, director of the institute for global health at Keele University, who has four research projects in Official Development Assistance (ODA) countries that are now up in the air, says researchers are distraught that they are letting down local people, often in the poorest communities.
“Researchers may now have to go back to communities and say ‘You know that project we’ve been working on for a year? Well, it’s not happening’. That’s hard for the researchers, but it’s devastating for the community,” she says. “These are the people at the receiving end of aid, the locals depending on the public health interventions and on the research results.”
Adam Baird, an expert in crime and gang violence at Coventry University, has spent the week having “very painful, heartbreaking” conversations with international partners, telling them their project on reducing homicide in some of the most vulnerable populations in Latin America has been cancelled. “As principal investigator, it turned to me to relay to all our partners that although we had been told we can go ahead, we can’t,’ he says. “They were flabbergasted. A partner in Brazil said ‘Adam, this is the sort of thing we expect to happen in Brazil, but not in Britain’.”
Even the most prestigious ODA research projects are at risk. Prof Heaven Crawley is director of the £20m UKRI-funded migration for development and equality (Mideq) hub, which is based at Coventry University but involves around 90 researchers and 20 support people in 13 countries. Even though is the largest GCRF research hub UKRI funds, the first Crawley heard of the cuts was when the letter went up on the website. Apart from being “completely disrespectful”, it meant her international partners found out at the same time as her, and she had “no idea what to tell them”.
Dr Bonayi Hubert Dabiré who leads Mideq’s work in Burkina Faso, emailed her this week saying: “This is really violent information because we were not expecting it at all. It calls into question the longstanding relationships of trust that we have built with the associations and public institutions around this project, that have raised so much hope.” He wants to know what happens now – a question Crawley cannot answer.
Crawley says: “The ripple effects of this will be huge. The whole idea behind GCRF funding is that this has to be research that changes communities, so there are lots of organisations wrapped around our projects doing things that make a difference to people’s lives, whether that’s providing information to migrants about their rights, or supporting local NGOs working to reduce poverty and inequalities. There are more than 50 people in ODA countries whose full salaries are paid by this funding, and many others who are partly paid by it. These are incomes for families who depend on this money to eat.”
UKRI says projects must focus on employing early career researchers and women in the countries they are helping. Crawley says they will be hit hard by these cuts.
In the UK, too, young researchers are badly affected. Dr Simon Rushton, an expert in global health politics at Sheffield University, says one of the most talented young postdoctorates on his team has just been told his project in Colombia has been pulled.
The researcher had been awarded his first big grant in January, helping local people to establish projects to pull them out of poverty, including a coffee-growing co-operative and finding legal uses for coca crops. Rushton organised a party on Zoom to celebrate. Now, the researcher has lost the funding that paid his salary for the next year and a half, and is frantically looking for a job.
“It is brutal,” Rushton says. “It’s an amazing project and based on him spending two years building trust with these indigenous communities. That trust is now completely broken.”
The UKRI’s chief executive, Prof Ottoline Leyser, says: “We understand the distress caused by the cuts being made to our ODA [official development assistance] funding and the deep anxiety felt by researchers. Given the situation in which we find ourselves, our focus is to preserve as much of the benefit as possible from the extensive portfolio of UKRI-funded ODA research and innovation.
“Over the past year we have seen just how important it is to share knowledge across borders. ODA funding remains a high priority for UKRI and we are determined to continue working collaboratively to tackle many of the pressing challenges facing the UK and the rest of the world in the months and years ahead.”
Publicație : The Guardian
Décrochage, taux de réussite aux examens... L’état des universités après un an de Covid-19
La Conférence des présidents des universités publie une enquête portant notamment sur la participation des étudiants aux examens du premier semestre.
Alors que certains craignaient le décrochage massif dans les facs, la Conférence des présidents d’université (CPU) a affirmé ce jeudi avoir observé une stabilité des résultats aux partiels du premier semestre. La présence aux examens, elle, s’est élevée à plus de 90%.
La CPU a publié une enquête «sur la réussite comparée entre les résultats du premier semestre de cette année versus les résultats du premier semestre de l’année dernière», explique Guillaume Gellé, vice-président de la CPU. Les données avancées s’appuient sur les réponses de 15 universités, soit 300 000 étudiants. Universités fusionnées, de taille moyenne ou réduite ; universités spécialisées en sciences humaines et sociales ou pluridisciplinaires (avec ou sans santé)... Les établissements interrogés sont représentatifs «de la diversité des établissements sur l’ensemble du territoire».
S’agissant des L1 et des DUT 1, la CPU observe une stabilité des résultats aux examens. Le taux de réussite se situe entre 45% et 60%. Un taux que l’on doit, selon Guillaume Gellé, «à l’attention particulière qui a été donnée aux étudiants de première année de la part des équipes pédagogiques». Ces étudiants, avance-t-il, étaient et demeurent un «public fragile» dont «l’année de terminale a été particulière». François Germinet, président de l’université de Cergy-Pontoise, voit en cette «bonne surprise» l’effet, peut-être, du contrôle continu dont la mise en place pour les première année a été encouragée par la CPU.
En master, un taux de réussite qui a fortement baissé dans quelques établissements
Les résultats des étudiants en licence 2 restent, eux aussi, stables même si «quelques universités montrent des résultats un peu plus faibles». Enfin, le taux de réussite des troisième année se maintient (entre 60% et 75%) avec néanmoins plus de disparités observées que dans les autres niveaux. «Les examens, dans de nombreux cas, ont été davantage réalisés en présentiel afin d’évaluer le mieux possible les étudiants», explique Guillaume Gellé. Ce, parce que «l’entrée en première année de master est une entrée sélective. Il est donc important de veiller à la qualité du diplôme de licence».
Enfin, s’agissant des résultats des masters, la CPU note quelques établissements dont les taux de réussite «ont assez fortement baissé». «Le master est un diplôme important et sélectif», rapporte Guillaume Gellé. «En M2, l’exigence des jurys a été marquée», admet-il. «Ce diplôme est important en termes de qualité pour l’insertion professionnelle de nos étudiants ou pour la poursuite de nos étudiants.»
«Notre objectif est que le niveau des diplômes soit maintenu»
Ainsi, conclut François Germinet, «il n’y a pas eu de décrochage». «Nous ne sommes pas en train de dire que tout va bien, mais cela se tient. Les étudiants sont présents. Nous allons travailler parce que notre objectif est que le niveau des diplômes soit maintenu.»
Affirmant que le présentiel «reste la meilleure modalité et que le distanciel subi est un pis-aller», le président d’université souhaite une stabilité des modalités d’enseignement l’an prochain. «Il faut éviter les effets de yo-yo qui sont contre-productifs: éviter de passer à une jauge de 20% à 50% à un confinement strict».
Publicație : Le Figaro
22 martie 2021
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași pune trei noi orașe pe harta centrelor universitare
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a primit în folosinţă gratuită, pentru zece ani, una dintre clădirile-simbol ale Focșaniului - fostului sediu al Prefecturii Putna * la Botoșani, UAIC propune funcționarea a 6 programe de studii, dintre care trei de licență și trei la studii de master * o altă extensie UAIC ar putea funcționa la Orhei, în Republica Moldova
Conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași își continuă eforturile pentru a redeveni instituția de învățământ superior cu cei mai mulți studenți din țară, după UBB Cluj.
Cu un plan managerial excelent orchestrat de rectorul prof. univ. dr. Tudorel Toader, UAIC a reușit să stopeze căderea înregistrată în perioada 2009-2016, când a pierdut peste 17.500 de studenți. Practic, în doar patru ani, Universitatea ieșeană a recâștigat mai bine de 1.000 de studenți și poate atinge din nou cifrele din anul universitar 2009-2010, când avea înscriși, în programele de licență, master și doctorat, nu mai puțin de 40.588 studenți.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași are pregătit planul de extindere, urmând a deschide extensii în alte trei orașe, după cele din Bălţi, Chişinău și Piatra-Neamț. Astfel, UAIC va pune pe harta centrelor universitare orașe precum Focșani, Botoșani și Orhei.
UAIC a primit în folosință gratuită fostul sediu al Prefecturii Putna
La Focșani, lucrurile sunt foarte avansate, existând deja un acord total cu Consiliul Județean Vrancea, care a hotărât să pună la dispoziția prestigioasei instituții de învățămân superior din Iași una dintre clădirile-simbol ale regiunii - fostului sediu al Prefecturii Putna, pentru derularea cursurilor universitare. Zilele trecute, Consiliul Judeţean Vrancea a cedat în folosinţă gratuită, pentru zece ani, mare parte a clădirii şi terenul aferent către Universitateai „Alexandu Ioan Cuza” din Iași.
Rectorul universității ieșene, prof. univ. dr. Tudorel Toader, are în vedere, pentru extensiunea de la Focşani, specializări extrem de căutate printre studenţi, în cadrul a 10 programe de studii, dintre care patru la licență (Istorie – forma de învățământ ID, Limba și literatura română – o limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, italiană, latină, rusă, spaniolă) – forma de învățământ IF, Planificare teritorială – forma de învățământ ID și Asistență Socială – forma de învățământ ID) și șase la studii de master (Management și expertiză vitivinicolă – master interdisciplinar, cu specialiști din Iași și experți din Franța (Bordeaux), Drept și ordine publică – forma de învățământ IF, Politici și management în educație – forma de învățământ IF, Evaluare clinică, consiliere și psihoterapie de cuplu și familie – forma de învățământ IF, Politici publice și management instituțional – forma de învățământ IF și Riscuri naturale, SIG și teledetecție – forma de învățământ IFR).
Fiecare program de studiu va demara cu câte o grupă de studenți, orarul fiind unul de tip modular.
Extensie la Botoșani, cu 6 programe de studii
UAIC a intensificat eforturile și în privința proiectului extensiunii universitare de la Botoșani. Pentru acest nou proiect, UAIC propune funcționarea a 6 programe de studii, dintre care trei la studii de licență (Asistență socială, forma de învățământ – ID, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Finanțe și bănci- ID și Administrație Publică -ID, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor) și trei la studii de master (Drept Privat, IF, Facultatea de Drept, Discursul Retoric -literar, electoral și publicitar – Construcție și efecte, IF, Facultatea de Litere și Politici Publice și Publicitate, IF, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice). Reprezentanții UAIC vor declanșa în cel mai scurt timp procedurile de avizare și apoi de acreditare la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). La propunerea Primăriei Municipiului Botoșani, conducerea Colegiului Național „A.T. Laurian” și-a exprimat sprijinul în vederea desfășurării activităților didactice ale extensiunii universitare UAIC, unitatea de învăţământ botoşăneană având un amfiteatru şi diverse spaţii moderne pentru aceste activităţi.
Trei extensii UAIC în Republica Moldova!
O altă extensie UAIC ar putea funcționa la Orhei, devenind, astfel, a treia de acest fel din Republica Moldova, după cele din Bălţi (din anul universitar 2010-2011) și Chişinău (din anul 2016-2017).
Joi, 18 martie 2021, Dinu Țurcanu, președintele raionului Orhei din Republica Moldova, a efectuat o vizită la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a avut o întâlnire cu prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC, și cu prof. univ. dr. Corneliu Iațu, prorectorul pentru strategie, dezvoltare instituţională şi personal.
Pe parcursul discuțiilor s-a conturat posibilitatea înființării unei Extensiuni a UAIC la Orhei, având în vedere oportunitățile de care pot beneficia tinerii d
Publicație : Evenimentul
« 80 000 euros le MBA » : pourquoi ce diplôme est-il si cher ?
Les frais de scolarité ne cessent de croître, alors qu’ils sont de moins en moins pris en charge par les entreprises.
Un produit de luxe. C’est ainsi que les MBA se positionnent dans la galaxie des formations en management. Et plus on monte en gamme, plus les frais de scolarité sont élevés. En France, la plupart des MBA et EMBA (executive MBA, réservé aux professionnels avec davantage d’expérience) coûtent entre 30 000 et 60 000 euros. Mais dans les écoles les plus cotées, la facture grimpe davantage : le MBA de HEC avoisine les 76 000 euros et sa version « EMBA » 82 950 euros, quand l’Insead demande 89 000 euros pour le MBA et 125 000 euros pour l’EMBA. Des prix qui restent pour la plupart en deçà du marché anglo-saxon – les frais de scolarité du MBA d’Harvard, qui s’étale sur deux ans, sont de 125 000 euros au total.
En France, il existe quelques exceptions, comme les MBA de l’IAE de Paris qui, grâce à son statut universitaire public, peut proposer ces cursus à 7 000 euros. Il faut ajouter à ces tarifs le coût de l’hébergement, des déplacements, et celui de l’arrêt de l’activité professionnelle, pour ceux qui suivent les MBA à temps plein. On comprend pourquoi les participants mettent souvent plusieurs années à mûrir leur projet avant de se lancer dans cet investissement conséquent.
D’autant que ces frais de scolarité, déjà élevés, augmentent d’année en année. A l’Insead, le tarif s’est ainsi accru de près de 10 % en 2018, puis + 3,9 % en 2019, + 3,6 % en 2020 et + 2,3 % en 2021… A HEC, les frais de scolarité du EMBA passeront de 82 950 euros à 89 000 euros entre janvier 2021 et janvier 2022.
Des services sur-mesure
Le prix de ces formations s’avère stratégique, et perçu comme un gage de qualité. La réputation de l’école et du cursus joue à plein. « Lorsque nous avons lancé le programme en 2017, il coûtait 36 000 euros. Puis, nous avons décidé de le rendre plus sélectif et de monter en gamme. Les frais de scolarité sont alors passés à 46 000 euros », explique Maria Koutsovoulou, doyen associé du MBA en management international de l’ESCP. Même démarche du côté de l’école de commerce Skema, qui profite de la refonte de son EMBA pour le passer de 32 000 euros en 2020 à 38 000 euros en 2021.
Comment les écoles de management justifient-elles ces tarifs ? La qualité des enseignants-chercheurs et des intervenants qui dispensent les cours fait partie des arguments exposés. « Les cours sont assurés par groupes de 50 participants. Les enseignements électifs, quant à eux, réunissent en moyenne 30 personnes afin de créer une proximité avec le professeur ou l’intervenant et une personnalisation de la formation », assure Andrea Masini, directeur délégué des MBA à HEC. La qualité des services proposés est également avancée. Les MBA se veulent des programmes « sur mesure ». « Nous avons renforcé l’accompagnement des participants, détaille Maria Koutsovoulou. Si un participant souhaite une conférence ou un contenu particulier, nous allons essayer de le mettre en place. »
Publicație : Le Monde
Chez les cadres, le pari du MBA pour passer l’orage
Ces formations en management, qui attirent les cadres en quête d’évolution, connaissent un regain d’intérêt en ces temps difficiles sur le marché de l’emploi.
A qui profite la crise ? Aux business schools, dans une certaine mesure. « Avant la pandémie, nous connaissions une période de quasi-plein-emploi des cadres. Ces derniers avaient alors moins envie et besoin de se former, puisque le marché du travail leur était propice. Le retournement de conjoncture signe aussi un retour en formation », remarque Olivier de La Villarmois, professeur de gestion à l’Institut d’administration des entreprises (IAE) de l’université Paris-I Panthéon-Sorbonne et directeur d’un master of business administration (MBA). Il constate une augmentation des candidatures dans les MBA de l’IAE depuis quelques mois, après un trou d’air en 2020.
Une impression partagée par les responsables de formation interrogés. « Nous avons ouvert une classe supplémentaire en janvier 2021 et nous sommes déjà quasiment complets pour septembre, détaille Andrea Masini, directeur délégué des MBA de HEC. Les futurs étudiants se disent que l’activité économique aura redémarré à l’issue du programme. Ils en auront profité pour gagner en compétences. »
Tous ceux qui se lancent dans un MBA en sont convaincus : toute crise porte en elle des opportunités. Au vu de l’investissement financier et de l’organisation personnelle que ces formations demandent, prendre la décision de se lancer dans un MBA prend souvent plusieurs mois, voire plusieurs années, et ceux qui s’inscrivent aujourd’hui y réfléchissaient déjà le plus souvent avant la pandémie. « Mais la crise peut être un déclencheur, un levier dans le processus de décision. Beaucoup estiment qu’il s’agit d’une fenêtre opportune pour se lancer », assure Elodie Luquet, directrice de l’executive MBA de l’Essec.
Moment-clé de la vie professionnelle
Changer de fonction au sein de l’entreprise, changer de secteur d’activités ou de pays font partie des motivations des candidats. Ils sont le plus souvent à un moment charnière de leur vie professionnelle.
Si le terme regroupe aujourd’hui des cursus de qualité très variable, le MBA à temps plein ou à temps partiel s’adresse à des cadres avec trois à cinq ans d’expérience quand l’executive MBA, proposé généralement à temps partiel, est destiné à des professionnels avec une dizaine d’années d’expérience. Les promotions accueillent souvent des étudiants de multiples nationalités.
Une quinzaine de MBA en France peuvent se prévaloir de la « triple couronne » – une certification qui comprend les accréditations internationales AACSB (Association to Advance Collegiate Schools of Business), Equis (European Quality Improvement System) et AMBA (Association of Masters of Business Administration), délivrées après audit de la formation –, un gage de qualité.
Publicație : Le Monde
L’Unef peut-elle être dissoute, comme le réclament plusieurs responsables politiques?
L’organisation de réunions non-mixtes au sein de l’Unef a provoqué une polémique au point que de nombreuses personnalités politiques réclament sa dissolution. Les faits reprochés à l’Unef sont-ils répréhensibles par la loi?
Depuis quelques jours, l’Unef est à nouveau dans la tourmente. Sur Europe 1, la présidente du syndicat étudiant de gauche, Mélanie Luce, a évoqué l’organisation de réunions de son mouvement interdites aux étudiants blancs pour permettre, expliquait-elle «aux personnes touchées par le racisme de pouvoir exprimer ce qu’elles subissent». Des déclarations qui ont suscité la polémique et incité plusieurs personnalités politiques, comme le député LR Eric Ciotti et le président du groupe LR au Sénat Bruno Retailleau, à demander la dissolution de l’Unef.
« Si les faits relèvent du pénal, ils doivent faire l’objet de poursuites »Christophe Castaner, ministre de l’Intérieur
L’ancien ministre de l’Intérieur, devenu patron des députés LREM, Christophe Castaner a quant à lui estimé que ces réunions étaient «une forme de séparatisme» et indiqué que «si les faits relèvent du pénal», ils devaient alors «faire l’objet de poursuites». Les faits reprochés à l’Unef sont-ils répréhensibles par la loi? Peuvent-ils entraîner des poursuites pénales ou même sa dissolution, comme le réclament plusieurs responsables politiques? La dissolution d’une association nécessite un décret pris en conseil des ministres qui doit s’appuyer sur un des sept motifs énoncés par l’article L212-1 du code de sécurité intérieure. Ce texte prévoit notamment que sont dissous tous les groupements qui «provoquent à la discrimination, à la haine ou à la violence envers une personne ou un groupe de personnes à raison de leur origine ou de leur appartenance ou de leur non-appartenance à une ethnie, une nation, une race ou une religion déterminée, soit propagent des idées ou des théories tendant à justifier ou encourager cette discrimination, cette haine ou cette violence».
« Pour motiver une mesure administrative de dissolution d’une association de loi 1901, il faut établir des faits très graves tels que la diffusion de propos ouvertement racistes ou antisémites»Thomas Loncle, avocat
Les réunions de l’Unef entrent-elles dans cette catégorie? Rien n’est moins sûr, si l’on en croit cet avocat réputé: «Si ces réunions non-mixtes sont très contestables sur le plan idéologique, je ne crois pas que l’on puisse raisonnablement dire qu’elles incitent à la haine raciale ou à la violence. La dissolution est soumise à des conditions très exigeantes et heureusement, car la liberté doit prévaloir», estime-t-il. Un avis que partage Thomas Loncle, avocat spécialisé dans le droit des associations: «Pour motiver une mesure administrative de dissolution d’une association de loi 1901, il faut établir des faits très graves tels que la diffusion de propos ouvertement racistes ou antisémites. L’on constate en pratique que les dissolutions sont fondées sur la conjugaison de plusieurs motifs prévus par l’article L212-1 du code de sécurité intérieur», explique le juriste.
Des faits qui ne sont pas susceptibles de constituer un délit
Selon lui, les réunions non-mixtes de l’Unef ayant lieu dans un cadre associatif, entre adhérents du syndicat étudiants, «les faits éventuels de provocation, si tant est qu’ils soient avérés, ne seraient pas susceptibles de constituer un délit». «Le délit de provocation à la discrimination ou à la haine suppose un caractère public que la jurisprudence exclut lorsque les participants sont liés par une communauté d’intérêts comme les adhérents d’une association ou d’un syndicat. S’il existe une infraction de provocation «non publique» à la haine raciale (article R. 625-7 du code pénal) passible d’une amende au plus de 1500 euros, les faits qu’elle recouvre ne permettraient sans doute pas de justifier une mesure aussi grave que la dissolution d’une association», estime Thomas Loncle.
Dans l’affaire de l’IEP de Grenoble, la section locale de l’Unef avait publié sur Twitter les photos d’un collage sauvage accusant deux professeurs de l’établissement d’islamophobie. Aux noms des enseignants étaient accolés les mots «fascistes» ou «l’islamophobie tue». Un tweet qui avait rapidement été supprimé par l’Unef mais avait provoqué de vives réactions. «Ces faits pourraient constituer le délit, notamment en raison du caractère public du collage et du tweet. Pour autant, cet événement isolé me paraît insuffisant pour demander la dissolution du syndicat», estime l’avocat spécialisé dans le droit des associations.
L’Unef reçoit plus de 400 000 euros de subventions
L’Unef reçoit chaque année des subventions de l’État - 458 850 euros en 2019, selon le ministère de l’Enseignement supérieur - proportionnellement aux sièges obtenus lors des élections étudiantes du Cnous (Centre national des œuvres universitaires et scolaires) et du Cneser (Conseil national de l’enseignement supérieur et de la recherche). Cet argent sert-il, entre autres, à l’organisation de réunions non-mixtes, et si c’est le cas, peuvent-ils être privés de ces liquidités? «Quand on reçoit des subventions publiques, il est inacceptable qu’on se mette dans ce genre de comportements», a cinglé Jean-Michel Blanquer, le ministre de l’Éducation nationale.
Les subventions accordées aux syndicats étudiants doivent officiellement être utilisées à la formation des étudiants élus au Cnous et au Cneser. Dans la pratique, elles sont consacrées au fonctionnement général de l’association, autrement dit, aux dépenses courantes. «L’administration est forcément informée de cette pratique puisqu’elle a une obligation de contrôle de l’emploi des subventions versées et dispose de plusieurs moyens à cette fin. En outre, l’État a accès aux comptes annuels et aux rapports du commissaire aux comptes publié chaque année au Journal officiel s’agissant d’associations recevant des subventions. S’il veut en savoir plus, il peut faire appel à l’Inspection générale des finances qui peut contrôler les associations subventionnées par l’État», précise l’avocat spécialisé dans le droit des associations Thomas Loncle.
Il ajoute que la Cour des comptes exerce aussi un contrôle sur toutes les associations subventionnées notamment pour vérifier les conditions d’emploi de la subvention. En cas d’irrégularités constatées ou s’il s’avère que l’emploi de la subvention n’est pas conforme au but que l’association s’est fixé dans ses statuts, la Cour peut réclamer par exemple le reversement de ces subventions.
D’après lui, il est «très peu probable» que des sanctions d’abrogation ou de retrait des subventions attribuées à l’Unef soient prises en raison de l’organisation des réunions non-mixtes. En effet, cela nécessiterait selon Thomas Loncle de rapporter la preuve que la tenue de ces événements serait «totalement étrangère au but que s’est fixé l’association dans ses statuts, à savoir, défendre les intérêts des étudiants, ce qui paraît impossible dès lors que la subvention est utilisée pour le fonctionnement général de l’association».
«Pour le cas de l’Unef, les motifs limitativement énumérés par le code de la sécurité intérieur ne s’appliquent pas aux faits qui leur sont pour l’instant reprochés»Thomas Loncle.
Récemment, plusieurs associations ont été dissoutes par le ministre de l’Intérieur. C’est par exemple le cas du mouvement Génération identitaire, mais aussi de BarakaCity ou du Collectif contre l’islamophobie en France (CCIF). «BarakaCity avait glorifié les martyrs de l’islam, appelé au châtiment sur les impurs et fait l’apologie du terrorisme, le CCIF faisait de la propagande islamiste, quant à Génération Identitaire, deux motifs leur étaient reprochés: le caractère de milice privée et l’incitation à la haine. La non-mixité, si elle est totalement contraire à tous nos principes républicains n’encourage pas ni à la haine ni à la violence raciale», estime un célèbre avocat.
Les associations dissoutes engagent d’ailleurs régulièrement des recours devant le Conseil d’État - c’est par exemple le cas de Génération identitaire - qui peut confirmer, ou pas, la décision prise en conseil des ministres. «Lorsque le ministre prend un décret de dissolution, il sait qu’un recours peut être exercé et il se doit donc de motiver ce décret de manière à pouvoir défendre sa légalité. Pour le cas de l’Unef, les motifs limitativement énumérés par le code de la sécurité intérieur ne s’appliquent pas aux faits qui leur sont pour l’instant reprochés et ne constituent donc pas une base suffisamment solide pour justifier la légalité d’un décret de dissolution», conclut Thomas Loncle.
Publicație : Le Figaro
|
