Fostul președinte ASR Iași a discutat despre activitatea sa ca lider al studenților, inițiativele promovate pentru colegii pe care-i reprezintă, mișcările de protest și revendicativele în care a fost implicat, dar și despre experiențele academice și de viață, în Studioul BZI LIVE
Miercuri, 24 martie 2021, la ora 15.00 în Studioul BZI LIVE a fost programată o interesantă producţie media! Aceasta a avut în prim-plan mişcarea studenţească, de acum două decenii, rememorări şi mărturii interesante, alături de Mihai Pricop, fost preşedinte al Alianţei Studenţilor Români (ASR) Iaşi (în perioada 2002 – 2004) şi care a studiat la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC). De ani buni, el activează în administraţia publică locală pe segmentul cultural, al ONG-urilor, societăţii civile.
Ce a însemnat mişcarea studenţească din Iaşi şi ce au ajuns liderii acesteia
Astfel, dialogul alături de Mihai Pricop a pelcat de la activitatea sa ca lider al studenţilor din cel de-al II-lea centru universitar al României, ce proiecte a derulat, care au fost iniţiativele promovate pentru colegii pe care-i reprezenta, mişcările de protest şi revendicative în care a fost implicat. De asemenea, ce parcurs au avut şi au liderii mişcării studenţeşti locale şi naţionale, dacă unii dintre aceştia au fost folosiţi de Putere, dacă alţii s-au implicat din interes personal şi mai puţin pentru studenţi au fost alte repere ale ediţiei BZI LIVE.
Pe de altă parte, marturiii şi rememorări din viaţa sa de student, experienţe academice şi de viaţă, proiectele sale, rolul pe care trebuie să-l aibă o ligă sau asociaţiei studenţească, dacă acum mai exista mişcare studenţească la Iaşi şi în ţara respectiv ce l-a determinat pe acesta să se implice pe acest segment vor completa această producţie media. Nu în ultimul rând, alături de Mihai Pricop s-a abordat şi aspecte respectiv elemente ce ţin de ceea ce a făcut după finalizarea studiilor, felul în care vede susţinerea tinerilor respectiv proiecte şi iniţiative pe care le-a derulat sau urmează a le pune în practică, realităţi din societatea contemporană.
Publicație : Bună Ziua Iași
A murit un valoros profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Prof. univ. dr. Constantin Ghirvu a trecut la cele veșnice
Doliu la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Marți, 23 martie 2021, a murit prof. univ. dr. Constantin Ghirvu.
La 23 martie 2021 a încetat din viață Prof.univ.dr. Constantin Ghirvu, decan al Facultăţii de Chimie (1996-2000), un profesor stimat atât de studenți cât și de colegi.
Profesorul dr. Constantin GHIRVU s-a născut la 30 mai 1940 în localitatea Bahna, jud. Neamţ, unde a urmat cursurile şcolii primare până în 1951, iar apoi cele gimnaziale în localitatea Cârligi-Bacău (1951-1954). Urmează cursurile liceale la Liceul „Ferdinand I” din Bacău (1954-1957). În toamna anului 1957, în urma examenului de admitere începe cursurile universitare la secţia Fizică – Chimie mai întâi la Facultatea de Matematică-Fizică (1957-1960) iar apoi la facultatea de Chimie (1960-1962), ambele din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În vara lui 1962 susţine Examenul de Stat unde prezintă şi lucrarea de diplomă cu tema „Stabilitatea plasmei într-un reactor termonuclear”. În octombrie 1962 D-l Ghirvu a fost numit asistent la Catedra de Chimie fizică, Facultatea de Chimie, până în 1966.
Între sept.1966-sept. 1969, a lucrat, obţinând o bursă prin competiţie, la Institutul de Chimie fizică „I.G. Murgulescu” al Academiei Române din Bucureşti. În septembrie 1971 obţine titlul de doctor în Chimie (specializarea Chimie cuantică), în urma susţinerii publice a tezei de doctorat „Contribuţii la studiul structurii electronice a unor molecule aromatice substituite”, elaborată sub conducerea Acad. Victor Emanuel Sahini. În anul academic 1969-1970, D-l Ghirvu a efectuat o specializare în cadrul grupului de Chimie Teoretică la Universitatea din Oslo (Norvegia), iar între 1995-1996 a fost profesor invitat la Universitatea „Paris XI”, Orsay (Franţa).
Cine a fost prof. univ. dr. Constantin Ghirvu
„D-l Ghirvu a ocupat, prin concurs, poziţiile universitare: lector (1972), conferenţiar (1976), profesor (1990). În decursul activităţii didactice a predat cursurile: Chimie fizică şi generală, Chimie fizică (Structură), Chimie cuantică (pentru prima dată în facultate), Mecanică cuantică, Structură Moleculară (la Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Chişinău, Moldova), Reactivitate, structură şi aspecte energetice ale transformărilor chimice, Reactivitate şi spectroscopie moleculară, Spectroscopie moleculară şi computaţională, Chimie teoretică avansată, Metode spectrale, Dinamica cuantică a reacţiei chimice, Reactivitate chimică.
Activitatea ştiinţifică a profesorului Constantin Ghirvu este concretizată în 7 cărți, peste 100 lucrări, participarea la diferite conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale, director la 7 granturi de cercetare. În anul 1991 D-l Ghirvu a primit premiul Academiei Române pentru un set de lucrări vizând Studiul structurii electronice a unor molecule complexe cu activitate biologică, realizate împreună cu un grup de cercetători de la facultatea de Farmacie a Universităţii din Madrid.
D-l Prof. Ghirvu a fost ales în diferite funcţii: Şef catedră Chimie fizică şi teoretică (1985-1992; 2000-2005), decan al Facultăţii de Chimie (1996-2000), prodecan (1992-1996), membru (1995-2005) și preşedinte (1988-2000) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Prin stilul personal, metodic, de predare a determinat respectul şi simpatia tuturor absolvenţilor cursurilor predate de domnia sa.
Cei care doresc să aducă un ultim omagiu celui care a fost un bun coleg, prieten şi un profesor respectat o pot face la Capela Bisericii „Sf. Gheorghe” din cadrul Cimitirului „Eternitatea”. Înmormântarea va avea loc vineri 26 martie 2021, ora 12.00.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, au transmis reprezentanții UAIC Iași.
Publicație : Bună Ziua Iași
Iaşul, lăsat din condei fără 40 milioane de lei. Lovitură pentru universităţi
Lovitură financiară dură pentru universităţile de stat din Iaşi: Ministerul Educaţiei a tăiat procente bune din bugetele pentru finanţarea de bază alocată acestor instituţii. Cel mai „ieftin”, ca procent, a scăpat Politehnica ieşeană, iar cel mai adânc lovită este Agronomia. Procente apropiate pierd însă şi universităţile ieşene cu cele mai mari bugete: „Cuza” şi UMF. Pe lângă acestea, Iaşul este însă lovit de două ori: faţă de media naţională a procentelor cu care s-au tăiat bugetele destinate universităţilor din ţară, la Iaşi acest procent mediu per centru universitar este aproape dublu. În total, Iaşul universitar va pierde anul acesta, comparativ cu anul trecut, unul negrevat de pandemie, peste 40 de milioane de lei. Ce planuri au universităţile ieşene pentru a reduce pierderile, prin creşterea veniturilor proprii sau drămuirea altor cheltuieli? Cel mai grav aspect: sunt puse sub semnul întrebării unele investiţii importante.
Universităţile din Iaşi au primit mai puţini bani din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru anul în curs. Venite cu întârziere, cauzată şi de întârzierea stabilirii bugetului de stat, contractele de finanţare ale universităţilor din Iaşi sunt mai mici faţă de anul trecut la toate cele cinci instituţii de învăţământ superior de stat din capitala Moldovei. Într-un răspuns oferit de Ministerul Educaţiei pentru „Ziarul de Iaşi”, vedem că cel mai puţin a fost redusă finanţarea Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, cu circa 2,8 la sută, în timp ce reducerea cea mai mare se regăseşte la Agronomie - circa 9,7 la sută. În rest, Cuza a pierdut 6,7%, UMF a pierdut 6,8% şi Artele au mai puţin cu 8,17% faţă de anul precedent. Procentele pot părea mici, dar, privind în ansamblu - bugetele cumulate ale universităţilor din Iaşi depăşesc 650 de milioane de lei - o reducere de aproape 7% în medie pe toată finanţarea „Iaşului universitar” înseamnă că peste 40 de milioane de lei vor rămâne în vistieria ministerului, faţă de anul trecut, şi deci nu vor mai ajunge la Iaşi.
UMF va cumpăra 600 de laptopuri pentru profesori
Universităţile speră însă să îşi recupereze finanţările pe parcursul anului din bugetele care sunt destinate activităţilor care nu ţin de finanţarea de bază, prin atragerea de noi studenţi, dar şi prin compensarea din fonduri proprii. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, spre exemplu, are posibilitatea de a compensa gaura din buget din păstrarea sau creşterea numărului de studenţi care ocupă locurile cu taxă, în special cele cu taxă în valută. Rectorul UMF, prof.dr. Viorel Scripcariu, a declarat pentru „Ziarul de Iaşi” că nu se consideră îngrijorat de situaţie şi crede că investiţiile în infrastructură demarate de UMF vor continua.
„Nu pot să spun că ne dau banii pe din afară, dar avem şi investiţii în infrastructură şi în cercetare pe care vrem să le continuăm. Sigur că era mai bine dacă venea şi o sumă mai mare de la minister, dar sunt vremuri dificile. Trebuie să înţelegem că ministerul a făcut cât a putut, mai ales ţinând cont de investiţiile făcute în dotările din tot sistemul educaţional cu digitalizarea, pentru cursurile online. Şi noi suntem în curs de achiziţionare a 600 de laptopuri pentru cadrele didactice. Pandemia a dat lucrurile peste cap, cu siguranţă cred că ar fi fost mult mai bine dacă nu erau aceste probleme”, a declarat rectorul UMF Iaşi. Acesta a precizat că UMF va păstra şi anul acesta o suplimentare a veniturilor cadrelor didactice din fondurile proprii, cum ar fi plata diferenţiată a salariilor de bază cu până la 30% în urma unei autoevaluări a personalului făcută în baza Legii Educaţiei Naţionale.
Politehnica a ieşit cel mai bine: are bugetul aproape intact
Prof.dr. Dan Caşcaval, rectorul TUIASI, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că este vorba de o reducere a finanţării instituţionale a universităţilor cu o medie naţională de 4%, în condiţiile în care universitatea pe care o conduce a „scăpat” cu o reducere a bugetului de doar 2,8%. În ciuda reducerii, rectorul este îngăduitor cu ministerul: nu cred că această subfinanţare va afecta fundamental activitatea din cadrul universităţilor. Rectorul remarcă şi faptul că, în contextul restricţiilor bugetare la nivel naţional, universităţile stau bine, fiindcă aceste restricţii „nu s-au reflectat major în educaţie”.
Cititi si: Se anulează vacanţa de o lună pentru elevi? „Aşteptăm propuneri dacă sunt mai bune”
„Mai mult, această reducere poate fi justificată şi prin faptul că, începând cu acest an, Ministerul Educaţiei a creat o componentă nouă de finanţare, dedicată cercetării din universităţi. Anul acesta se preconizează alocarea către universităţi, pe bază de competiţie pentru programe similare celor de tip Nucleu dedicate institutelor de cercetare, a 100 milioane de lei”, a declarat prof.dr. Dan Caşcaval. Acesta a mai precizat faptul că se bucură că, în cazul TUIASI, reducerea finanţării instituţionale este sub media naţională, şi atribuie acest lucru pe seama creşterii constante a numărului de studenţi din ultimii ani. „Mai mult, la nivel naţional, suntem una dintre patru universităţi din ţară, singura din Iaşi, la care a crescut finanţarea suplimentară pentru indicatorii de calitate”, a mai precizat rectorul TUIASI.
„Cuza“ vrea să atragă mai mulţi studenţi pe extensiunile din Moldova
Prof.dr. Tudorel Toader, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, spune că este conştient de faptul că anul acesta va fi o finanţare redusă, şi că universitatea se orientează pentru a compensa aceste lipsuri. Spre exemplu, rectorul susţine că va încerca să întărească extensiunile universităţii din Republica Moldova, de la Bălţi şi Chişinău, unde, pentru fiecare student înmatriculat pe un loc la buget, universitatea primeşte o finanţare de 2,5 ori mai mare de la minister. Mai mult, acesta spune că intenţionează ca până în toamnă să facă funcţionale filialele de la Focşani şi Botoşani, iar dacă cererea va fi mare, vor fi scoase şi locuri cu taxă pe lângă cele la buget.
„Fiecare dintre noi vrea cât mai mult de la buget şi îşi propune cât mai multe obiective, dar în acelaşi timp cu toţii trebuie să ne limităm în alocaţia bugetară şi să suplimentăm cu veniturile proprii. Încercăm să ţinem acest echilibru. Una peste alta, eu zic că putea fi o finanţare şi mai mare de la minister, dar cred că este bine şi că ne vom încadra cu cheltuielile fără să facem rabat de la investiţii. Ne vom îndeplini obiectivele pe care le avem faţă de profesori, studenţi şi toate serviciile pe care le avem”, a explicat prof.dr. Tudorel Toader. Acesta a precizat, spre exemplu, că proiectele aflate în lucru, precum reabilitarea Casei Universitarilor sau Observatorul Astronomic, vor fi finalizate până la finalul anului.
USAMV mizează pe un fond de 300 de milioane de lei existent la minister
În cazul USAMV Iaşi, prof.dr. Gerard Jităreanu, rectorul universităţii, a precizat că, deşi finanţarea de bază a fost redusă, speră să crească alte componente bugetare fiindcă universitatea are mai multe proiecte pe care vrea să le finalizeze în zona investiţiilor. În mod concret, USAMV vrea să finalizeze anul acesta reabilitarea Aulei Magna „Haralamb Vasiliu”, modernizarea integrală a două amfiteatre, lucrări ce sunt deja în desfăşurare, cât şi finalizarea bazei de practică de la Plaiul Şarului până în toamnă.
„Cifrele sunt, deocamdată, preliminare, dar sunt încurajatoare după părerea mea fiindcă, până la finalul anului, din experienţa anilor trecuţi, vor creşte din rectificări. Ştiu sigur că la minister sunt 300 de milioane de lei care nu au fost repartizaţi şi sper ca din această sumă să primească şi universitatea noastră un procent important pentru lucrările pe care le avem în desfăşurare”, a precizat prof.dr. Gerard Jităreanu.
Publicație : Ziarul de Iași
Le financement de l’Unef remis en question par l’Elysée selon une note confidentielle
Pour l’instant, l’Élysée n’envisagerait pas la dissolution du syndicat mais remettrait en question son financement par l’État, selon une note confidentielle dévoilée par Europe 1.
Le gouvernement s’intéresse de près aux agissements de l’Unef. Selon Europe 1, l’Élysée a demandé une note confidentielle sur l’état du syndicat étudiant de gauche, après la polémique récente sur l’organisation de réunions interdites aux blancs. Datée de lundi 22 mars, la note confidentielle, composée de sept pages, décrit un syndicat en perte de vitesse depuis une dizaine d’années. Selon cette même note confidentielle, l’Élysée et le ministère de l’Intérieur n’envisagent pour l’instant pas la dissolution du syndicat mais remet en revanche la question de son financement sur la table.
Il est aussi écrit que l’Unef «s’est éloignée de la contestation des réformes gouvernementales pour embrasser des sujets sociétaux […] tels que la lutte contre les discriminations», précise Europe 1. Une lutte précise la note, qui a rapproché le syndicat du mouvement des étudiants musulmans de France (EMF), comme le révélait déjà Le Figaro il y a quelques semaines. Ce dernier aurait notamment amené le syndicat étudiant présidé par Mélanie Luce à tenter en 2019 d’empêcher la représentation de la pièce de théâtre Les Suppliantes, d’Eschyle, à la Sorbonne, mais aussi à considérer l’émotion suscitée par l’incendie de Notre Dame de Paris comme un «délire de petit blanc». Par ailleurs, la note décrit le syndicat comme «coupé de sa base» et enchaînant les défaites électorales dans les universités françaises.
Publicație : Le Figaro
« Il nous est d’autant plus douloureux de recevoir ces leçons de neutralité que les sciences sociales sont gagnées par un processus massif de politisation »
S’estimant injustement critiqués par leurs collègues de l’IEP de Grenoble, Vincent Tournier et Klaus Kinzler revendiquent dans une tribune au « Monde » la liberté et la raison, rappelant que l’enseignement n’est pas une tribune politique.
Tribune. La tribune publiée par des enseignants de Science Po Grenoble, très violemment à charge contre nous, soulève des problèmes qui dépassent le cas de nos personnes pour illustrer la crise que traverse actuellement l’université française.
Certes, les signataires ont pris soin de dénoncer fermement les affichages sauvages qui ont vu nos deux noms apparaître sur les murs de l’Institut d’études politiques (IEP), situation qui nous vaut d’être placés sous protection policière.
Toutefois, comme le démontre la suite de leur tribune, l’objectif est ailleurs. Pour les signataires, il s’agit d’abord de soutenir, sans craindre les contradictions et les invectives (merci pour la « pensée réactionnaire »), que le vrai problème réside, premièrement, dans notre refus d’utiliser le terme « islamophobie » lors d’un cycle officiel de conférences à l’IEP et, deuxièmement, dans notre manque supposé de rigueur en tant qu’enseignants. En clair, nous serions de mauvais enseignants et de vrais idéologues, tout le contraire évidemment de nos accusateurs.
Cette version est commode. Elle permet de botter en touche la question centrale de la liberté d’expression. Pour eux, cette liberté ne serait absolument pas en cause ici puisque, disent-ils, nous sommes les seuls censeurs et que, de surcroît, nous avons eu tout le loisir de nous exprimer dans les médias.
Ce faisant, ils se gardent bien de discuter les raisons pour lesquelles nous nous sommes opposés à la notion d’islamophobie, ce que nous avons fait par ailleurs (Le Point du 10 mars et du 16 mars), comme ils se gardent bien de rappeler que, quinze jours avant l’affichage de nos noms, un syndicat étudiant avait souhaité faire interdire l’un de nos enseignements (un simple cours à option !) et lancé un appel public à la délation sur Facebook. Pourquoi de tels agissements ne sont-ils pas rappelés, et pourquoi nos accusateurs ne se sont-ils pas insurgés à ce moment-là ?
Prétendue vérité scientifique
Au lieu de s’expliquer, nos collègues préfèrent nous accuser d’avoir, dans nos enseignements, « refusé de respecter (…) les principes du débat d’idées », en l’occurrence « la nécessité de faire reposer son enseignement et ses recherches sur l’analyse des faits et de les séparer clairement de l’expression de valeurs, de la manifestation de préjugés et de l’invective ».
Nous souscrivons évidemment à cet idéal. L’enseignement n’est pas une tribune politique. Toutefois, prétendre qu’il est possible de séparer radicalement les faits et les opinions n’est guère convaincant et sert souvent à masquer une instrumentalisation asymétrique de la neutralité.
Publicație : Le Monde
L’université, lieu de « miracles ordinaires »
Dans « L’Université pour quoi faire ? », sociologues, historiens et économistes cherchent à réhabiliter une université trop souvent présentée sous l’angle de ses supposées insuffisances.
Livre. « A rebours de l’humeur du temps », cet ouvrage collectif, dirigé par les sociologues Stéphane Beaud et Mathias Millet, veut rendre justice à une université souvent malmenée dans l’espace public. Lorsqu’elle n’est pas accusée, comme récemment, d’être sujette à « l’islamo-gauchisme », elle est répétitivement présentée sous l’angle de ses insuffisances.
S’appuyant notamment sur les échecs en premier cycle – souvent présentés comme s’ils étaient définitifs – le vocabulaire dépréciatif intègre la « baisse de niveau » des étudiants, ricochet de celle reprochée à l’enseignement secondaire, et diffuse l’idée que l’université serait une « usine à chômeurs ».
Les auteurs ils livrent leur vision d’une université constituant « l’un des derniers lieux du savoir désintéressé et critique »
Cette formule, visant surtout les filières de lettres et sciences humaines, attribue ainsi à ces dernières, par une sorte d’inversion des causes, une responsabilité dans le chômage de masse. Les auteurs s’en prennent au « récit néolibéral et managérial » qui justifie la différenciation croissante des universités, des enseignements et des enseignants eux-mêmes sous l’effet de la course aux financements.
A cette idéologie de l’excellence, promue par la loi de programmation pluriannuelle de la recherche du 24 décembre 2020, ils opposent leur vision d’une université constituant « l’un des derniers lieux du savoir désintéressé et critique ». Ses effectifs étudiants étant passés de 1,4 million à 1,6 million entre 2000 et 2020, celle-ci n’en a pas moins formé et professionnalisé « une partie de plus en plus large de la jeunesse ».
La cause essentielle de son affaiblissement, note l’historien Christophe Charle est une « sous-dotation structurelle » marquée par « le hiatus entre le nombre d’étudiants et l’encadrement ». Elle reste pourtant le lieu de « miracles ordinaires », attestent les sociologues Romuald Bodin et Sophie Orange, qui étudient comment certains bacheliers technologiques et professionnels réussissent, malgré les difficultés qu’ils affrontent (20 % des premiers et 8 % des seconds obtiennent une licence).
Les sociologues Fanny Bugeja-Bloch, Marie-Paule Couto et Leïla Frouillou critiquent quant à elles l’effet, sur les orientations des femmes de milieux populaires, de Parcoursup qui, en restreignant leurs choix, les contraint à des stratégies de contournement pour parvenir à leurs fins.
Publicație : Le Monde
|
