27 martie 2021
La Iași va fi fondat un nou liceu! Acesta va aparține unei celebre instituții și va fi unul dintre cele mai râvnite
O nouă etapă a dezvoltării educației la Iași. În oraș va fi fondat un nou liceu care va aparține unei celebre instituții. Acesta va fi unul dintre cele mai căutate. Astfel, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași intenționează să își dezvolte învățământul preuniversitar prin înființarea unei structuri gimnaziale și, ulterior, liceale
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași intenționează să dezvolte învățământul preuniversitar prin înființarea unei structuri gimnaziale și, ulterior, un liceu. În acest context, începând cu anul școlar 2020-2021, Școala Primară „Junior” a fost inclusă în rețeaua școlară a unităților de învățământ preuniversitar de stat. Având în vedere calitatea procesului instructiv-educativ din cadrul Școlii Primare „Junior”, instituție care și-a dobândit un loc binemeritat în ansamblul învățământului preuniversitar ieșean datorită rezultatelor obținute de la înființare până în prezent, s-a constatat că absolvenții de „Junior” doresc să își continue studiile la „Cuza”.
Conducerea UAIC are în atenție identificarea unui spațiu propice pentru înființarea ciclului gimnazial începând cu acest an școlar
În acest sens, conducerea UAIC are în atenție identificarea unui spațiu propice pentru înființarea ciclului gimnazial începând cu acest an școlar. În plus, datorită numărului mare de solicitări primite din partea părinților care doresc să își înscrie copiii la Școala Primară „Junior”, s-a decis constituirea unei noi clase pregătitoare, pe lângă cea existentă, în anul școlar 2021-2022. Înscrierile pentru locurile rămase disponibile în urma primei etape de selecție vor avea loc în perioada 24 martie – 2 aprilie 2021.
„Absolvenții primelor promoții ai Școlii «Junior» sunt studenți la UAIC, iar dorința – deopotrivă a părinților și elevilor școlii – este de a se putea continua studiile gimnaziale în cadrul acestei instituții, dorință aflată în consonanță cu strategia de dezvoltare abordată de conducerea Universității, care își dorește înființarea unei structuri gimnaziale, apoi liceale”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector al Universității „Cuza”.
Școala „Junior” funcționa ca Departament în cadrul Universității „Cuza”
Școala „Junior” funcționa ca Departament în cadrul Universității „Cuza”. Este vorba despre prima școală cu clasele I-IV din România, care funcționează în cadrul unei instituții de învățământ superior.
„Noi am făcut toate aceste demersuri și, iată, că un prim rezultat este tocmai că am obținut avizul de la MEC. Este o dorință mai veche a comunității academice de la «Cuza» ce se leagă de a dezvolta și ciclul gimnazial, respectiv liceal. Practic de a avea un liceu al nostru, de a completa tot ceea ce înseamnă pregătirea educațională a unui individ, de la grădiniță și până la studii de doctorat sau post-doctorat. Acum, căutăm și un spațiu sau un nou teren în care să funcționeze toate acestea”, a scos în evidență prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector la UAIC din Iași.
Școala „Junior” funcționa ca Departament în cadrul Universității. Este vorba despre prima școală cu clasele I-IV din România, care funcționează în cadrul unei instituții de învățământ superior.
Școala a fost inaugurată la 17 septembrie 2007. Dotată modern și adecvat, aceasta asigură educația unui număr de 90 de elevi
Școala „Junior” a fost inaugurată la 17 septembrie 2007. Dotată modern și adecvat, aceasta asigură educația unui număr de 90 de elevi, repartizați în 5 clase. Unitatea se adresează copiilor angajaților de la „Cuza”, dar sunt acceptați și micuți din exterior. La nivelul anului 2019-2020, 750 lei era taxa de școlarizare pentru elevii angajaților Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și 1.200 lei – taxa de școlarizare pentru elevii din afară. Directorul Școlii și Grădiniței „Junior” este Liliana Minea, profesor pentru învățământ primar.
Publicație : Bună Ziua Iași
Universitatea „Cuza” din Iași a decis acordarea unui supliment financiar studenților Erasmus
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a decis acordarea din veniturile proprii a unui supliment financiar studenților Erasmus care vor beneficia de mobilități de studiu sau practică în perioada următoare. Astfel, instituția sprijină continuarea desfășurării mobilităților Erasmus în contextul pandemiei de COVID-19, când deplasările internaționale sunt condiționate de teste costisitoare pentru studenți
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a decis acordarea din veniturile proprii a unui supliment financiar studenților Erasmus care vor beneficia de mobilități de studiu sau practică în perioada următoare. Pe lângă bursa lunară Erasmus, ce variază în funcție de țara gazdă între 470 și 520 euro pentru mobilitățile de studiu, respectiv între 670 și 720 euro pentru mobilitățile de practică, fiecare student Erasmus care va pleca în mobilitate în perioada următoare va primi o bursă suplimentară în valoare de 100 de euro. UAIC sprijină astfel continuarea desfășurării mobilităților Erasmus în contextul pandemiei de COVID-19, când deplasările internaționale sunt condiționate de teste costisitoare pentru studenți.
În prezent, mobilitățile studențești Erasmus se pot desfășura în format fizic, on-line sau mixt
În prezent, mobilitățile studențești Erasmus se pot desfășura în format fizic, on-line sau mixt, în funcție de decizia instituției partenere și de evoluția pandemiei la nivel internațional. Suplimentul financiar va fi acordat studenților Erasmus care vor desfășura mobilitatea de studiu sau practica fie în format fizic, fie în format mixt, sprijinind astfel studenții să acopere cheltuielile suplimentare legate de deplasarea internațională. În sprijinul studenților care beneficiază de mobilități Erasmus în această perioadă a venit și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), prin publicarea on-line a ghidului „Student Erasmus în vreme de pandemie”.
Ghidul prezintă condițiile în care se vor derula mobilitățile și alte informații cu privire la modul de desfășurare al acestora în contextul actual. Selecțiile Erasmus pentru mobilități de studiu și practică sunt în desfășurare la toate facultățile UAIC, studenții urmând să înceapă mobilitatea la o instituție parteneră a UAIC în cursul anului academic viitor (în cazul mobilităților de studiu), respectiv în următoarele luni (în cazul mobilităților de practică).
Universității „Cuza” din Iași i-a fost acordată noua Cartă Erasmus pentru Învățământul Superior
Pe de altă parte, Universității „Cuza” i-a fost acordată noua Cartă Erasmus pentru Învățământul Superior (Erasmus Charter For Higher Education), exercițiul financiar 2021-2027, în urma evaluării realizate de către Comisia Europeană (CE) în perioada mai-decembrie 2020. Candidatura UAIC pentru acest certificat de calitate a obținut punctajul maxim, respectiv 100 de puncte. Carta Erasmus asigură, la nivel european, cadrul general de calitate pentru activitățile de cooperare europeană și internațională pe care o universitate le poate desfășura în cadrul Programului Erasmus.
Carta conține Declarația de Politică Erasmus (Erasmus Policy Statement) și detaliază modul de implementare a principiilor fundamentale ale Programului Erasmus, pe care instituția se angajează să le respecte pe toata durata noului exercițiu financiar al Uniunii Europene (UE). Obținerea Cartei Erasmus este o condiție obligatorie pentru toate instituțiile de învățământ superior din țările participante la Program care intenționează să deruleze proiecte Erasmus, de mobilitate a studenților și personalului în scop educațional, de cooperare în materie de inovare și bune practici, de politici educaționale sau în domeniul sportului.
UAIC a derulat proiecte în valoare totală de peste 30 de milioane de euro, prin proiecte Erasmus de mobilitate academică, de cooperare, politici educaționale, Jean Monnet și Sport
Universitatea din Iași participă la acțiunile Programului Erasmus din anul 1997, când acesta a fost lansat în România (în cadrul generației de program denumită Socrates-Erasmus), continuând apoi, din 2007, cu Programul de Învățare pe Parcursul Întregii Vieți (LLP-Erasmus) și cu Erasmus+ în perioada 2014-2020. În acești 23 de ani, UAIC a derulat proiecte în valoare totală de peste 30 de milioane de euro, prin proiecte Erasmus de mobilitate academică, de cooperare, politici educaționale, Jean Monnet și Sport.
Publicație : Bună Ziua Iași
Afaceri din facultate: doi studenţi la USAMV amenajează peisagistic pensiuni din Bucovina
Emilia se ocupă de proiectare, peisagistică exterioară şi aranjamente florale, iar Alexandru realizează componenta interioară: pereţi verzi cu muşchi şi licheni, plante stabilizate, tablouri din plante.
Doi masteranzi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi au pus bazele unei afaceri încă din studenţie, şi vând aranjamente cu trandafiri criogenaţi şi tablouri cu licheni stabilizaţi. Aceştia şi-au numit proiectul „BucoVerdi”, îl derulează din 2019, şi au şi alte contracte mari, precum amenajări interioare şi exterioare cu pensiuni din judeţul Suceava. Alexandru Marian Fodor şi Andra Emilia Botezat îşi împart responsabilităţile: Emilia se ocupă de proiectare, peisagistică exterioară şi aranjamente florale, în timp ce Alexandru realizează componenta de peisagistică interioară, pereţi verzi cu muşchi şi licheni, plante stabilizate, tablouri cu diverse soiuri de muşchi şi licheni.
„Totul a pornit de la ideea de a aduce un pic de natură în clădirea pensiunii din inima Bucovinei, mai exact din comuna Suceviţa. Amenajarea creată este formată din patru casete iluminate, inspirate din natura sălbatică, un amalgam de plante exotice, dar şi locale. Amenajarea deserveşte atât la iluminarea locului de dining, dar şi la înfrumuseţarea spaţiului cu un ambient plăcut, natural”, a spus Alexandru Fodor. Tinerii au transformat pasiunea pentru arhitectura peisageră, pentru arta de a planifica, a proiecta, a menţine şi a reabilita spaţiul verde în meserie, după ce au urmat cursurile specializării de peisagistică, din cadrul Facultăţii de Horticultură a USAMV Iaşi. Pe lângă colaborările pentru amenajarea spaţiilor diverselor firme şi pensiuni, tinerii au foarte mult solicitări pentru aranjamentele cu trandafiri criogenaţi şi tablouri cu licheni stabilizaţi.
„Profesia noastră include designul arhitectural, amenajarea sitului, dezvoltarea spaţiului din jurul clădirilor în curs de dezvoltare, protecţia mediului, design urban, amenajarea parcurilor şi a zonelor de relaxare, planificare regională, spaţii urbane, dar şi de conservare istorică. Arhitectura peisagistică este un domeniu multidisciplinar. De aceea activităţile noastre variază de la amenajări destinate parcurilor publice la propuneri pentru dezvoltarea terenurile aferente campusurilor, parcuri de birouri corporative”, a specificat Andra Emilia Botezat.
Publicație : Ziarul de Iași
Student român, desemnat Tânărul European al Anului 2021. Cu ce a impresionat juriul
Un student român a fost desemnat Tânărul European al Anului 2021, El este cunoscut încă din perioada liceului, când l-a dat în judecată pe fostul primar Radu Mazăre.
Un tânăr student român a fost desemnat Tânărul European al Anului 2021 de către Schwarzkopf-Stiftung Junges Europa și Forumul European de Tineret, potrivit știridiaspora. Alexandru Manda, coordonator de programe la Societatea Academică din România și student în anul III la Facultatea de Drept de la Universitatea din București a fost desemnat Tânărul European al Anului 2021.
Alexandru Manda a câștigat un proces împotriva fostului primar al Constanței, Radu Mazăre
Alexandru este cel care, prin Asociația Elevilor din Constanța, l-a dat în judecată pe fostul primar, Radu Mazăre, pentru anumite drepturi ale elevilor burse școlare și transport gratuit. Procesul i-a dat câștig de cauză. Tot el, alături de colegii săi de la Societatea Academică din România (SAR), a convins Ministerul Educației, în 2020, să crească bursele elevilor considerabil. Începând de anul acesta, niciun elev bursier din România nu mai primește sub 100 de lei lunar.
„Accept acest premiu cu profundă recunoștință și îl dedic tuturor oamenilor alături de care am lucrat în ultimii 7 ani pentru a face o schimbare reală în sistemul educațional românesc și pentru a promova accesul liber la o educație de calitate pentru fiecare copil. Fără echipele alături de care am lucrat, rezultatele obținute de-a lungul timpului nu ar fi putut fi posibile. Povestea nu se oprește aici – investiția în educație este o investiție în viitor, singura șansă pentru a pune punct decalajelor sociale dintre comunități”, a declarat Alexandru Manda, tânărul student la Drept.
Motivația juriului: ”Prin energia și sensibilitatea sa pentru justiție, Alexandru ne-a arătat că poate face o mare diferență”
„Alexandru este un tânăr inspirat, și-a arătat munca și devotamentul pentru o educație mai bună pentru fiecare copil din România. Motivația sa de a lucra cu diferite instituții și de a lupta pentru justiție este impresionantă”, a declarat Mariya Atanasova, membru al juriului și deținătoare a titlului Young European al anului 2020.
Juriul s-a declarat impresionat de angajamentul său: „Inegalitatea în educație este una dintre cele mai presante probleme din Europa. Prin energia și sensibilitatea sa pentru justiție, Alexandru ne-a arătat cum o persoană tânără și dedicată poate face o mare diferență ”, a afirmat Luisa Seiler, director executiv al Fundației Schwarzkopf Young Europe.
Publicație : Evenimentul Zilei
'People brand you': UK universities sign pledge to fight hate against Gypsies, Travellers and Roma
Gypsy and Roma children have the highest exclusion rates from school and only 3-4% go to university. A new scheme aims to change that
Excluded from birthday parties and falsely accused of being dirty and a thief, at her UK secondary school Sherrie Smith finally gave up trying to fit in. Instead of seeking acceptance, she began to act up and within weeks she was permanently excluded. Though her family was settled and she was being brought up in a house, she was proud of her Romany Gypsy heritage, and the constant calls of “pikey” and “dirty gypo” were too much to bear.
History started to repeat itself when her younger daughter, Ruby Leigh-Smith, began secondary school. “Because she was open about her background she was regularly called pikey and gypo, and even physically attacked three times. You hold a birthday party and no one turns up. That’s the way it was for us and the way it still is, even if we live in a house or flat like everyone else. Her school was wonderful and worked with me to try to tackle the racism, but nowhere was safe, not even her home, because she got hate messages on social media,” says Smith.
It was heartbreaking to watch Ruby’s growing realisation that the family she loved was the subject of such scorn and hatred, but Smith was able to keep her daughter focused on a long-term goal: higher education. For Smith is one of a tiny minority of UK Gypsies and Travellers with a university degree and her daughter, now 18, is holding two university offers to study journalism in September.
Smith, having broken the mould (she went to Goldsmiths, University of London as a mature student and gained a degree in community development and youth work), is now doing a master’s in education at Bucks New University. She is also working as a research assistant and helping to promote The Pledge – the campaign the university has initiated to reach out to Gypsy, Traveller, Roma, Showman and Boater communities.
Other universities to sign the GTRSB-into-higher-education pledge include Winchester, Hull, Strathclyde and Sunderland, and more plan to join. The universities promise to make it easier for the communities to access courses, through wider participation outreach, year-round accommodation, bursaries, and mentoring and study support, among other initiatives.
It is a scheme that is well overdue. Research in 2019 found only 3-4% of Gypsies, Roma and Travellers aged 18-30 accessed higher education, compared with 43% of other people in that age group. Only 184 Gypsy and Traveller students were registered in higher education in 2018-19, according to the Office for Students. A report earlier this month by the Traveller Movement found children from Gypsy, Roma and Traveller groups most likely to be excluded or “off-rolled”, and least likely to achieve formal qualifications. It said the children experienced “high levels of bullying based on their ethnicity that largely goes unaddressed in schools” and called for the Department for Education formally to adopt the term “anti-Gypsyism” as a form of racism.
Even before the pandemic, a report from the Education Policy Institute said Gypsy and Roma pupils were 34 months behind their peers by the end of secondary school, and Irish Traveller pupils 28.9 months behind, compared with 9.3 months for black Caribbean students. The Roma Support group, in a letter to Gavin Williamson, the education secretary, on 11 March, said Roma children had fallen even further behind and asked for targeted catch-up help and the reinstatement of those taken off the roll before the Covid crisis.
Beyond education, the traditionally itinerant communities now face a new threat. The police, crime, sentencing and courts bill going through parliament makes residing on land with a vehicle without consent a criminal offence, punishable by three months in prison or a fine of up to £2,500. It also gives police the right to seize vehicles, trailers or caravans, even if they lack wheels or are otherwise un-roadworthy.
But, Smith says, it does not matter whether you are living in a house or a trailer, people will brand you. “Our tradition is not to be uneducated. Our tradition is to value family and being together. The racism in schools, from pupils and teachers, is the biggest reason why so many of us leave without qualifications,” she says.
“I’m a Gypsy, I’ve got a caravan outside my house, I’ve got a degree, I’m doing a postgraduate qualification, I am a community volunteer, but it doesn’t matter what I do or what I’m paid or where I go, I will still be a Gypsy. The minute I open my mouth I’m immediately labelled and suffer prejudice. The media puts out a stereotype that we are uneducated and wear big earrings, travel around and have gold false teeth. I have a house, dishwasher and a hot tub and I’ve never actually owned a horse, but that doesn’t change who I am. I am proud of my culture, my history, my family and yet for the last 10 years we have had to combat the outrageous stereotypes of the Big Fat Gypsy Wedding,” she says.
Circus families say they, too, are suffering. Donna*, a circus ring mistress says her experience has been “absolutely unbelievable”.
“When I was 12 I was made to stand on a chair in front of the class so they could see what a thief looks like. That was in the 70s, but just a few years ago my son’s new headteacher banned me from the building saying she didn’t want to be alone in a room with me and I had to ask permission to go to the village hall to watch him in a school play. I was told I had no right to complain because I didn’t hide who I was.” She says at that point she was living in south Angus, in Scotland.
While ethnic groups are protected by human rights legislation, most recently the Equality Act 2010, Martin Gallagher, an Irish Traveller, says racism against people from itinerant communities is not recognised. As is usual practice for young Traveller boys, Gallagher, who was brought up in a caravan, started work with his father, but went back to education in his 20s and is now a PhD student at Northumbria University.
He says low expectations and racism from students and teachers are the biggest reasons for the low university take-up. “I used to try to change my accent so I wouldn’t be stereotyped and unfortunately, 20 years later, I see two of my young cousins still doing that – they speak normally to their mother and change their voices as they walk into school. The Pledge is a massive deal because it says we are welcome at this institution, where we haven’t felt that way before.”
Gallagher did well at primary school, scored highly in his Sats and was told he had the ability to study law, but when he reached secondary school, he says teachers put him in a room with other Travellers “colouring in and joining up dots”.
“It instantly highlighted that we were different to our classmates and made us feel like we were a hindrance to everybody else,” he says. “I remember a teacher stating I had no excuse not doing my homework, as ‘Travellers didn’t have lives and didn’t do anything’. I was confused and angry as this came from a black teacher, who I thought fully understood racism, yet was publicly stating false racial stereotypes about my family and community. Fortunately, there were four teachers who believed in me and pushed me to do my best when the other 90% did not bother – they just cared about getting results and assumed as I was a Traveller, I wouldn’t turn up or would fail,” he says.
Meanwhile, Ruby Leigh-Smith is now in the sixth form and is even friends with one of her former tormentors. She hopes the GRTSB Pledge will persuade more people to choose higher education like she has: “Young people like me can face discouragement at school and feel that university is out of bounds. When we see people in our communities being successful, they are role models that inspire us, and hopefully help to bring about change.”
Publicație : The Guardian
UK universities wooing new students with upbeat promises of a 'totally open campus'
While many institutions are cautious about Covid, others are accused of setting up freshers for disappointment in September
With the season of university offers well under way, some institutions are wooing school leavers with promises of a “totally open campus”, or at least that student life will be “much more like usual”. But academics and students are calling for frankness about the likelihood that disruption to classes and social lives will continue.
Universities are braced for a fierce competition to attract new students this summer, and expect a second chaotic year dealing with A-level results. Many fear that the more elite institutions will take advantage to expand for the second year in a row, which could leave others struggling to recruit enough students at a time they need their £9,250 fees more than ever.
Some universities, including University College London, Sheffield University, Ulster University and Edinburgh University are clear on their websites that new students should expect the “blended” learning that had become standard practice before lockdown, with lectures online and as many smaller seminars or workshops as possible given in person.
However, many university websites do not mention Covid in information for prospective students, and some are overtly upbeat. Solent University Southampton’s website tells new students it hopes that “if lockdown measures continue to be lifted successfully over the summer, the next academic year will look much more like our usual offer”.
Prof Karen Stanton, Solent’s vice-chancellor, says: “We have exciting plans in place to bring all our students back to campus in the ‘new normal’ we’ll be facing.”
She said this included working with the student union on transition and induction events as well as a freshers’ fair, adding: “We also know things may change and if that’s the case, we’re fully prepared to implement all our experience from the past year.”
Simon Marginson, professor of higher education at the University of Oxford, says struggling institutions could be tempted to tell students what they think they want to hear. “They will pitch it as normal or near normal higher education in term 1 of 2021-22,” he says. “After the experience of the current academic year, we know this is unfair to students.”
Marginson says it is highly likely that universities will have to offer both online and face-to-face learning this autumn and winter because of social distancing restrictions, and that they cannot rule out students having to study wholly in their bedrooms again if there is another lockdown.
He believes the government’s Office for Students should be “reining institutions in” that are overpromising. However, he also thinks the government should guarantee some support for struggling universities “if recruitment drops through the floor” because of crisis conditions. “It might never be needed, but the basic security would make a difference. It would allow institutions to use their marketing departments as servant and not master, and would protect students and their families from bad marketing,” he says.
Prof Quintin McKellar, vice-chancellor of the University of Hertfordshire, says that the success of the national vaccination programme means he is expecting to run a “completely open university” in September. “We hope to have a normal freshers’ week, sports facilities open and clubs and societies operating,” he says. “Although we absolutely expect that there will be a need for masks and social distancing.”
McKellar says blended learning, with students able to access lectures online whenever they choose, has been so popular that “even if we didn’t still have Covid we would be changing our teaching and offering that in the future”.
But with thousands of students still studying alone at home and angry about paying rent for rooms they cannot use, Hertfordshire is promising a 50% refund on rent in university-owned halls for up to six weeks in the event of another national lockdown.
Prof Anthony Smith, vice-provost for education and student affairs at University College London, says UCL is not assuming it will be back to normal in September. “It’s great to hear that we might have young people vaccinated by August, but it won’t be everybody, and of course we have international students coming.”
UCL is assuming that social distancing will be necessary for a significant part of the next year – possibly all of it – which will limit how students can use the campus. However, it is still aiming to increase the number of in-person seminars and workshops, which Smith says students have “really missed”.
“One of our students said to me the other day ‘We’re fed up and we’re fed up with being fed up’. They want things to be better. But there is a real duty on us to be realistic,” he says. “The scenario could well be that we have a third wave and a strict lockdown. We intend to give them the best possible experience, but we have to be careful not to overpromise.”
Oxford University, too, is cautious, telling prospective students on its website that it is committed to delivering an “outstanding experience” and focusing on “personalised teaching” but “it is too early to say exactly what the situation will be in September”.
Levi Pay, a former head of student services who advises universities on the student experience, recommends school leavers accept their social lives will probably still be “extremely lacking” this autumn, for reasons their university cannot control. “Universities would be sensible to be honest about the fact that the broader student experience remains unlikely to be normal next year,” he says. “If they had been more open about how different this aspect was inevitably going to be this year, they would have helped minimise complaints from students feeling misled.”
He says during a recession university will still be the best option for most students, but he advises them to be honest about their motivation. “If the broader student experience is your main reason for going to university, put it off and find other ways to spend the next year or two – working, volunteering, any way that helps you make ends meet while treading water for a bit,” he says.
Hugh Wylie, who decided to accept a deferred place to study chemistry at Edinburgh University after his A-levels were marked up in last year’s exams fiasco, says that although he has been doing 5am shifts at Tesco this year, he is relieved he put off going to university. “My friends who did go and are now back at home definitely aren’t happy,” he says. “They are sitting in their rooms working alone. Even the ones who are really passionate about what they are doing are getting discouraged, and it shows.”
Wylie understands that his experience this autumn is unlikely to be normal, but thinks that as long as he can be on campus it will be OK. “Obviously it’s going to be different, but I just really hope I can still meet people,” he says.
Aidan Taylor, a first-year architecture student at Leeds Beckett University, says: “I think students should definitely be told the truth about what to expect, even if that’s difficult.” Taylor decided to continue living at home for his first year because of the pandemic, and is glad he did.
But, he says: “I’ve struggled most with having no social life. I was able to make a few friends at the start of term in face-to-face sessions, but I haven’t seen them for months so I do feel disconnected.” He says his university has been supportive, “but this year has been tough”.
Publicație : The Guardian
Commencer un emploi à distance, un exercice d’équilibriste
Débuter dans une nouvelle entreprise en pleine pandémie, en télétravail ou dans des bureaux à moitié vides, est une expérience singulière. Ceux qui en font l’expérience rapportent des difficultés pour s’intégrer et comprendre les « codes » de l’entreprise.
Alexia, jeune cadre spécialiste de la logistique, a débuté un nouveau travail durant le premier confinement, en télétravail. « J’ai vraiment eu du mal à trouver ma place et à nouer des liens. En réunion en visio, je ne savais pas ce que je pouvais dire ou pas, si je pouvais blaguer… Je suis restée très en retrait pendant un bout de temps », rapporte-t-elle. Outre les difficultés pour trouver sa place, Alexia se souvient aussi avoir tardé à se sentir opérationnelle : « Quand on change de structure, toutes les procédures et les outils changent. Ne pas savoir comment faire les choses a été pour moi très stressant. Au bureau, on peut interpeller la personne à côté, mais en distanciel, quand les gens ne répondent pas par mail, on se retrouve juste seul face à son problème. »
Depuis un an, les jeunes qui ont réussi à décrocher un emploi ont fait leurs premiers pas dans l’entreprise de manière totalement inédite en raison de la pandémie. Un exercice forcément difficile pour les nouvelles recrues, selon Tarik Chakor, maître de conférences en sciences de gestion à Aix-Marseille Université : « Quand on arrive dans une entreprise, on apprend un nouveau travail, mais aussi à connaître son équipe. Certaines choses ne sont pas formalisées et s’acquièrent en observant ses collègues ou en discutant à la machine à café. Ce sont des choses toutes bêtes mais qui sont primordiales pour la bonne socialisation. » Le distanciel rend alors plus difficile la compréhension du fonctionnement de l’entreprise pour les nouveaux venus, qui peuvent plus rapidement se sentir isolés.
Une situation potentiellement facteur de stress, mais aussi de perte de sens. Laura (le prénom a été modifié), 30 ans, a débuté un nouveau poste de responsable des services culturels d’une mairie au printemps 2020 : « Malgré toute la bienveillance de mon équipe et leur disponibilité, même un an après, je ne me rends pas encore compte de ma capacité à m’épanouir sur ce poste, vu que je n’ai pas connu une situation normale. Et puis j’ai passé mes premiers mois à annuler des événements culturels, alors que mon travail aurait dû être d’en programmer. » La jeune femme a aussi l’impression de prendre du retard : « Je n’ai pas commencé à constituer mon réseau, alors que c’est crucial dans ce métier. »
Ce nouveau monde du travail en distanciel est marqué par un formalisme beaucoup plus poussé dans tous les échanges. Sans discussions quotidiennes pour dissiper les frictions, et alors que le second degré passe difficilement à l’écrit, la tension peut monter plus facilement.
Publicație : Le Monde
29 martie 2021
Rectorul Universității „Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader: „Nu am solicitat nimic din clădirea liceului și nici fosta «Casă a Directorului». Grădinița și Școala Primară UAIC sunt cu alocație bugetară și nu cu taxă”
În fața celor colportate în spațiul public și legate de o clădire a Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” Iași, din zona Aleea Sadoveanu, prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Cuza”, a ținut să demonteze informațiile, total eronate, apărute în acest caz. „Nu am solicitat nimic din clădirea liceului și nici fosta «Casă a Directorului». Grădinița și Școala Primară UAIC sunt cu alocație bugetară și nu cu taxă”, a precizat prof. univ. dr. Tudorel Toader
Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, lămurește situația legată de o serie de informații, apărute în spațiul public și legate de o clădire a Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași, din zona Aleea Sadoveanu! Universitarul a ținut să demonteze informațiile, total eronate, apărute în acest caz.
„Nu am solicitat nimic din clădirea liceului și nici fosta «Casă a Directorului». Grădinița și Școala Primară UAIC sunt cu alocație bugetară și nu cu taxă… Am solicitat o clădire având 3-4 camere, separată de liceu, folosită cândva de către un serviciu secret, clădire nefolosită de multe decenii și aflată într-un stadiu avansat de degradare”, a precizat prof. univ. dr. Tudorel Toader.
De menționat că Primăria Municipiului Iași a decis să ofere acest imobil UAIC Iași pentru a susține dezvoltarea învățământului preuniversitar local, respectiv a unui liceu. Nu este vorba de concurență, ci de a folosi un spațiu care nu a mai fost utilizat de ani buni. Mai mult, Universitatea „Cuza” vizează și alte spații pentru dezvoltarea grădiniței, școlii gimnaziale și a noului liceu.
Școala „Junior” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a devenit una din rețeaua publică de Stat prin aprobarea obținută de la Ministerul Educației și Cercetării
Universitatea „Cuza” din Iași intenționează să își dezvolte învățământul preuniversitar prin înființarea unei structuri gimnaziale și, ulterior, un liceu. În acest context, începând cu anul școlar 2020-2021, Școala Primară „Junior” a fost inclusă în rețeaua școlară a unităților de învățământ preuniversitar de stat. Având în vedere calitatea procesului instructiv-educativ din cadrul Școlii Primare „Junior”, instituție care și-a dobândit un loc binemeritat în ansamblul învățământului preuniversitar ieșean datorită rezultatelor obținute de la înființare până în prezent, s-a constatat că absolvenții de „Junior” doresc să își continue studiile la „Cuza”. În plus, datorită numărului mare de solicitări primite din partea părinților care doresc să își înscrie copiii la Școala Primară „Junior”, s-a decis constituirea unei noi clase pregătitoare, pe lângă cea existentă, în anul școlar 2021-2022. Înscrierile pentru locurile rămase disponibile în urma primei etape de selecție vor avea loc în perioada 24 martie-2 aprilie 2021.
„Absolvenții primelor promoții ai Școlii «Junior» sunt studenți la UAIC, iar dorința – deopotrivă a părinților și elevilor școlii – este de a se putea continua studiile gimnaziale în cadrul acestei instituții, dorință aflată în consonanță cu strategia de dezvoltare abordată de conducerea Universității, care își dorește înființarea unei structuri gimnaziale, apoi liceale”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector al Universității „Cuza”.
Școala „Junior” funcționa ca Departament în cadrul Universității „Cuza”
Școala „Junior” funcționa ca Departament în cadrul Universității „Cuza”. Este vorba despre prima școală cu clasele I-IV din România care funcționează în cadrul unei instituții de învățământ superior.
„Noi am făcut toate aceste demersuri și, iată, că un prim rezultat este tocmai că am obținut avizul de la MEC. Este o dorință mai veche a comunității academice de la «Cuza» ce se leagă de a dezvolta și ciclul gimnazial, respectiv liceal. Practic de a avea un liceu al nostru, de a completa tot ceea ce înseamnă pregătirea educațională a unui individ, de la grădiniță și până la studii de doctorat sau post-doctorat. Acum căutăm și un spațiu sau un nou teren în care să funcționeze toate acestea”, a scos în evidență prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector de la UAIC din Iași.
Școala „Junior” funcționa ca Departament în cadrul Universității. Este vorba despre prima școală cu clasele I-IV din România, care funcționează în cadrul unei instituții de învățământ superior.
Școala a fost inaugurată la 17 septembrie 2007. Dotată modern și adecvat, aceasta asigură educația unui număr de 90 de elevi
Școala „Junior” a fost inaugurată la 17 septembrie 2007. Dotată modern și adecvat, aceasta asigură educația unui număr de 90 de elevi, repartizați în 5 clase. Unitatea se adresează copiilor angajaților de la „Cuza”, dar sunt acceptați și micuți din exterior. La nivelul anului 2019-2020, 750 de lei era taxa de școlarizare pentru elevii angajaților Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și 1.200 lei – taxa de școlarizare pentru elevii din afară. Directorul Școlii și Grădiniței „Junior” este Liliana Minea, profesor pentru învățământ primar.
Publicație : Bună Ziua Iași
100 de euro studenţilor ce pleacă în străinătate ca să-şi plătească testele COVID-19
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a decis acordarea din veniturile proprii a unui supliment financiar studenţilor Erasmus ce vor beneficia de mobilităţi de studiu sau practică în perioada următoare.
Pe lângă bursa lunară Erasmus, ce variază în funcţie de ţara gazdă între 470 şi 520 euro pentru mobilităţile de studiu, respectiv între 670 şi 720 euro pentru mobilităţile de practică, fiecare student Erasmus care va pleca în mobilitate în perioada următoare va primi o bursă suplimentară în valoare de 100 de euro. Reprezentanţii universităţii justifică suplimentarea financiară în contextual în care mobilităţile sunt desfăşurate în timpul pandemiei de COVID-19, când deplasările internaţionale sunt condiţionate de teste ce pot fi costisitoare pentru studenţi.
„În prezent, mobilităţile studenţeşti Erasmus se pot desfăşura în format fizic, online sau mixt, în funcţie de decizia instituţiei partenere şi de evoluţia pandemiei la nivel internaţional. Suplimentul financiar va fi acordat studenţilor Erasmus care vor desfăşura mobilitatea de studiu sau practică fie în format fizic, fie în format mixt, sprijinind astfel studenţii să acopere cheltuielile suplimentare legate de deplasarea internaţională”, au transmis reprezentanţii UAIC. Selecţiile Erasmus pentru mobilităţi de studiu şi practică sunt în desfăşurare la toate facultăţile UAIC, studenţii urmând să înceapă mobilitatea la o instituţie parteneră a UAIC în cursul anului academic viitor (în cazul mobilităţilor de studiu), respectiv în următoarele luni (în cazul mobilităţilor de practică).
Publicație : Ziarul de Iași
Carta Erasmus+ la Politehnică, valabilă până în 2027
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” a primit Carta Universitară Erasmus (ECHE) din partea Comisiei Europene, putând astfel să continue şi să demareze noi proiecte de mobilităţi Erasmus+ pentru cadre didactice, studenţi sau personal administrativ până în 2027.
Atribuirea cartei se face la solicitarea instituţiei de învăţământ superior, o dată la şapte ani, când începe un nou exerciţiu financiar al Uniunii Europene. În lipsa acestui document, o universitate nu se poate implica în niciun fel de program Erasmus+, nu poate primi studenţi, profesori şi personal administrativ de la universităţile partenere, chiar dacă are deja înţelegeri individuale semnate cu acestea în cadrul Erasmus+. În carta menită fiecărei universităţi se trasează cadrul general pe care trebuie să-l respecte toate activităţile de cooperare europeană şi internaţională pe care o universitate le poate desfăşura în cadrul programului.
„Programul ERASMUS+ a devenit mai incluziv în următoarea perioadă privind tipurile de proiecte. Unele finanţări sunt complementare proiectelor de cercetare la nivel european, sunt unele mai dezvoltate, care creează parteneriate strategice, alianţe între universităţi, proiecte pe tematici care vizează crearea unor modele de bună practică sau a unor centre de excelenţă. Ca universitate, ne dorim să fim în măsură să participăm la o gamă cât mai variată de proiecte aflate în portofoliul nostru”, a declarat prof.dr.ing. Irina Lungu, prorector responsabil cu relaţiile internaţionale. Pentru a candida pentru Carta Universitară Erasmus instituţiile de învăţământ superior trebuie să aibă sediul într-una dintre statele membre ale Uniunii Europene sau dacă sunt ţări terţe asociate programului, precum Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Turcia, Macedonia de Nord şi Serbia.
Publicație : Ziarul de Iași
L’ENA, école aussi convoitée que mal-aimée
RÉCITL’Ecole nationale d’administration, censée former l’élite de la fonction publique, est régulièrement conspuée par les citoyens… et les responsables politiques. Ce climat d’hostilité n’entame pourtant pas la foi des futurs « énarques ».
La pièce est baignée d’une triste lumière d’hiver. La grande baie vitrée laisse voir un bout de jardin qui bute sur une haie. Impossible de deviner que la Vire coule quelques dizaines de mètres plus bas. Dans le salon Art déco de la préfecture de la Manche, Ardéchire Khansari patiente avant d’être introduit dans la salle à manger du préfet, Gérard Gavory. Le jeune homme, 28 ans, est élève de l’Ecole nationale d’administration (ENA) et il effectue son « stage préfecture » à Saint-Lô. Profitant de ces quelques instants suspendus, il raconte sans fard ses premiers pas dans cette si française « Enarchie », réputée pour ses sommets, nimbée d’une méchante légende, mais si convoitée.
Un jour, se souvient le futur énarque, il participait à une réunion avec des chefs d’entreprise de la Manche. Au moment des présentations, le président de la communauté de communes Coutances Mer et Bocage, Jacky Bidot, annonce « le secrétaire général de la préfecture et le stagiaire de l’ENA ». Philippe Bas est là également. Dans son propos liminaire, le sénateur de la Manche rappelle que, lui aussi, a fait l’ENA. Avant, confesse-t-il, il ne le disait pas, mais maintenant il assume. « Bon, tout le monde a fait l’ENA ici, si je comprends bien, déclare abruptement un chef d’entreprise. Mais moi, j’ai de vraies questions ! » « Une autre me prend alors à partie, raconte Ardéchire Khansari. “Etre stagiaire ENA, c’est bien gentil, mais vous devriez être sur le terrain dans une entreprise pour voir ce que l’on vit !” »
Ardéchire Khansari a compris : il a rejoint le clan des mal-aimés, des maudits, la caste des énarques. Sur le compte Facebook de la préfecture de la Manche, il a lu, médusé, les commentaires adressés à « l’élite » : « Vous vous en foutez des gens, vous les connaissez pas » ; « Vous gouvernez contre nous » ; « Vous mentez » ; « Vous vous gavez », etc. Le jeune homme soupire : « Aujourd’hui, on répond très peu, parce qu’on n’est pas armé pour le faire. »
Que va-t-il donc faire dans cette galère ? Pourquoi Ardéchire Khansari et ses 83 condisciples ont-ils fait le choix fou d’intégrer l’ENA dans un tel climat de défiance ? Souvent décriée, l’école de l’élite technocratique a été conspuée sur les ronds-points, et elle est critiquée jusqu’à l’Elysée. « Ce ne sont plus des filières méritocratiques », a asséné le président de la République lors d’une conférence de presse, le 25 avril 2019. Ancien élève de l’ENA (promotion 2004), M. Macron a ensuite accrédité l’idée que l’école pouvait être « un moule à pensée unique » et que la haute fonction publique, jouissant d’« une protection à vie, nous a parfois emmenés dans l’ornière ». Bref, il faudrait, a-t-il suggéré, « supprimer, entre autres, l’ENA ».
Publicație : Le Monde
|
