UAIC majorează fondul de burse pentru semestrul al II-lea
În ședința Biroului Executiv al Consiliului de Administraţie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) de marți, 30 martie 2021, a fost aprobată majorarea fondului de burse pentru semestrul al II-lea din anul universitar curent cu suma de 892.920 lei, ceea ce reprezintă o creștere a numărului de studenți bursieri cu 260 în fiecare lună.
UAIC primește lunar de la bugetul de stat suma de 2.991.282 lei pentru plata burselor studenților, ca urmare a semnării Contractului Instituțional pe anul 2021 cu Ministerul Educației și a încheierii raportării datelor despre studenți în Platforma naţională de colectare a datelor statistice pentru învăţământul superior, în data de 22 martie 2021.
În perioada imediat următoare, toate cele 15 facultăți din cadrul UAIC vor afișa listele cu studenții bursieri, iar după analiza eventualelor contestații, listele finale vor fi transmise la serviciile de resort ale Universității pentru efectuarea plății burselor pentru studenți.
Publicație : Bună Ziua Iași
Cercetătorul ştiinţific de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Aurelian Petruș Plopeanu, dialog special în Platoul BZI LIVE
Miercuri, 31 martie 2021, începând cu ora 15.00 în Studioul BZI LIVE este invitat cercetătorul științific dr. gradul II (CS ÎI) Aurelian-Petruș Plopeanu de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare (ICI) respectiv director al Departamentului Științe Socio-Umane din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Astfel, alături de cercetătorul ştiinţific vor fi abordate elemente ce ţin de proiectele pe care le are, ce îşi propune pe viitor, ce înseamnă acest domeniu, dar şi despre noul sediu al Institutului de Cercetări Interdisciplinare de la UAIC Iaşi.
Un nou sediu pentru Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Cuza” din Iaşi
De precizat că actuala conducere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi continua investiţiile ce ţin de resursa umană, în principal, dar şi de bază materială, respectiv cea legată de infrastructură destinată cercetării în instituţie. Astfel, după ce în urmă cu un an UAIC a înfiinţat acest interesant şi util Institut de Cercetări Interdisciplinare, în această perioadă se cauta soluţii ca acesta să aibă un sediu propriu, dotat la cele mai înalte standarde.
„Da, e o perioadă în care căutăm un sediu pentru acest Institut. Vă asigur că va fi unul modern, într-un loc facil şi aparte. Acest demers e încă o etapă a Universităţii noastre de a înveşti şi de a susţine Cercetarea la cel mai înalt nivel. Astfel, pe lângă păstrarea şi încurajarea tinerilor şi a colegilor care se ocupa de acest domeniu, e important să avem şi infrastructura adecvată. O Universitate are credibilitate, vizibilitate şi recunoaştere pe plan naţional şi internaţional doar dacă acorda atenţia cuvenită Cercetării”, a mai punctat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul de la „Cuza”.
De precizat că ICI aduce împreuna cadre didactice ?i tineri cercetători din toate domeniile ştiinţelor fundamentale. Rolul acestuia este de a crea o mai bună conclucrare între diverşi oameni de ştiinţă, atât din UAIC, cât şi din ţară şi din străinătate. Institutul de Cercetări Interdisciplinare include, la Departament Ştiinţe şi ArheoInvest, Cernesim şi Ramtech, valoroase entităţi de colective în cercetare.
Publicație : Bună Ziua Iași
Studenți de la Universitatea de Agronomie din Iași, practică inedită într-o modernă fermă de bovine
Studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași au făcut cursul de agronomie în una dintre cele mai performante ferme de bovine din județ. Totul la una dintre cele mai mari ferme zootehnice de bovine din comuna Vlădeni, județul Iași. Aceasta, cu un efectiv de peste 2.000 de capete, este considerată ca fiind una de top, unele dotări de aici fiind peste nivelul celor din alte țări europene
Studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași au parte de experiențe unice datorită vizitelor tematice din timpul studiilor. Cea mai recentă ieșire a studenților din anul I, linia de studiu cu predare în Limba engleză, de la Facultatea de Medicină Veterinară, a fost la una dintre cele mai mari ferme zootehnice de bovine din comuna Vlădeni, județul Iași. Cu un efectiv de peste 2.000 de capete, ferma din Vlădeni este considerată ca fiind una de top, unele dotări de aici fiind peste nivelul celor din alte țări europene.
Iată ce au făcut studenții de la Facultatea de Medicină Veterinară la una dintre cele mai mari ferme zootehnice de bovine
Studenții USAMV Iași au parte de astfel de ieșiri în cadrul orelor de studiu, informațiile aflate pe teren fiind definitorii în parcursul lor profesional.
„În ferma zootehnică de bovine am aflat multe informații interesante aplicate în viața reală, am reușit să conectăm ce învățăm la cursurile de agronomie, anatomie și fiziologie, de exemplu. Este o experiență unică pentru un student care poate să facă diferența între ce va face mai departe, să aleagă între a profesa pe animale de companie sau pe animale mari, de rentă”, este de părere Vlad Andrei Cimpoeșu, student în anul I la Facultatea de Medicină Veterinară a USAMV Iași.
Interesul și pasiunea studenților pentru a descoperi informații noi au fost remarcate și de inginerii din cadrul fermei
Interesul și pasiunea studenților pentru a descoperi informații noi au fost remarcate și de inginerii din cadrul fermei.
„Ferma de bovine a societății noastre are un efectiv de peste 770 de vaci la muls și 2.000 de capete efectiv total, rasa Holstein, nivel productiv la aproximativ 42 litri per capita. A fost o deosebită plăcere, pentru noi, să-i avem invitați pe studenții din cadrul Facultății de Medicină Veterinară. Cred că numai prin aceste vizite în ferme tinerii pot ajunge la un minim de experiență ca, atunci când ajung în câmpul muncii, fermele care își doresc cu adevărat performanță să se poată baza pe cunoștințele lor.
Studenții au vizitat întreg fluxul productiv, au mers prin grajdurile de animale, au văzut sistemul de stabulație, cel de furajare, s-au familiarizat și cu sistemul de management al sălii de muls, au participat efectiv la muls. Un grup de studenți deosebit de interesați și chiar am apreciat că lor le place ceea ce fac”, a transmis Lucian Chelariu, inginer zootehnist în cadrul fermei de bovine din Vlădeni.
Studenții străini au apreciat experiența, catalogând-o drept inedită și unică.
„M-am simțit foarte bine aici, deoarece vreau să devin un medic veterinar pentru bovine și cred că este interesant să faci astfel de vizite, să descoperi lucruri noi despre animale. Am aflat modul de lucru în România, care este oarecum diferit de alte țări”, a spus Léa Vanmansart, student în anul I la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași.
Publicație : Bună Ziua Iași
Polémiques sur la « culture du viol », l’« islamophobie »... : le modèle Sciences Po dans la tourmente
Les débats qui s’enchaînent au sein des instituts d’études politiques montrent un militantisme étudiant en mutation qui interpelle les directions des établissements.
Quelque chose serait-il cassé, dans le monde feutré des instituts d’études politiques (IEP) ? Depuis la déflagration qui a touché début janvier le vaisseau amiral Sciences Po Paris, entraînant la démission à un mois d’intervalle des deux têtes dirigeantes de l’école – le directeur, Frédéric Mion, a menti en assurant ne pas connaître les accusations d’inceste visant le président, Olivier Duhamel –, pas une semaine ne s’écoule sans que « la maison », composée de dix établissements, ne fasse parler d’elle.
Dernier épisode en date, lundi 22 mars, le collectif féministe de Sciences Po Lyon Pamplemousse et le syndicat Solidaires-Etudiants ont demandé l’exclusion de la Ligue internationale contre le racisme et l’antisémitisme (Licra) d’un partenariat noué par leur école. En cause : les « nombreuses ambiguïtés vis-à-vis de son rapport à l’islamophobie, ainsi qu’à la laïcité » que la Licra aurait manifestées lors d’un débat dans un lycée de Besançon en décembre 2020, donnant lieu à une requête de parents d’élèves et d’enseignants auprès du recteur. « Nous estimons que la lutte contre l’islamophobie, l’antisémitisme, la négrophobie ou toute autre forme de racisme doit être une priorité et qu’à ce titre, les institutions comme Sciences Po Lyon doivent s’entourer de collectifs et associations dont le travail se montre à la hauteur de la lutte. La Licra n’en fait pas partie », soutiennent ces étudiants dans leur communiqué.
Le 18 mars, à Strasbourg cette fois, le syndicat étudiant UNI a pris à partie la direction de l’IEP qui aurait, selon le syndicat, interdit d’attribuer « Samuel Paty » comme nom de promotion, au motif qu’il fallait alterner chaque année entre un homme et une femme. « Ce procédé est révélateur de ce qui se passe à Sciences Po Strasbourg depuis des années. L’idéologie et les militants d’extrême gauche font la loi et n’hésitent plus à fouler du pied la mémoire d’un martyr de la liberté », affirme François Blumenroeder, président de l’UNI Strasbourg.
Escalade des tensions
Ces épisodes font suite à deux autres événements à très haute tension : la vague #sciencesporcs, lancée le 7 février par une ancienne élève de l’IEP de Toulouse, la blogueuse féministe Anna Toumazoff, pour dénoncer « la culture du viol » dont se rendraient « complices » les directions des IEP en ne sanctionnant pas systématiquement les auteurs de violences sexistes et sexuelles.
Enfin, le 4 mars, le placardage des noms de deux professeurs d’allemand et de science politique sur les murs de l’IEP de Grenoble, accusés de « fascisme » et d’« islamophobie », après avoir signifié, avec véhémence parfois, leur opposition à une collègue sociologue sur la notion d’islamophobie. Le syndicat étudiant US a appelé à suspendre un cours d’un de ces enseignants dans le cas où son appel à témoignages lancé sur Facebook permettrait d’établir le caractère islamophobe de certains contenus.
Publicație : Le Monde
« Les affrontements contemporains autour de l’islamo-gauchisme s’inscrivent dans la logique séculaire des antagonismes intellectuels »
Tribune. Au mois d’octobre 2020, Jean-Michel Blanquer a dénoncé l’influence d’un courant « islamo-gauchiste » qui se serait développé au sein de certains départements universitaires de sciences humaines et sociales. En janvier, la ministre de la recherche et de l’enseignement supérieur, Frédérique Vidal, a renchéri dans le même sens. Ces déclarations ont provoqué une cascade de polémiques.
Pour qui veut tenter une analyse raisonnée de cette agitation, il faut d’abord rappeler que dans le champ des sciences sociales, et, avant leur naissance, dans celui de la philosophie ou même de la théologie, les querelles universitaires et les postures provocatrices qui les accompagnent ont toujours existé. Elles sont en fait constitutives des processus d’élaboration des nouveaux savoirs et des nouveaux concepts. Dans les universités médiévales, le mot latin « disputatio » (« dispute ») désignait d’ailleurs les épreuves au cours desquelles les universitaires de l’époque devaient convaincre public et jury de la légitimité de leurs thèses.
Sans remonter aussi loin, on peut rappeler les débats virulents qui ont agité les sciences humaines dans les années 1960-1980 : antagonismes entre historiens marxistes et non marxistes sur l’analyse de la Révolution française, conflits entre économistes libéraux, keynésiens ou marxistes à propos des évolutions du capitalisme, mouvement radical de déconstruction des savoirs établis en philosophie, littérature, sociologie ou linguistique derrière des auteurs comme Michel Foucault (1926-1984), Jacques Derrida (1930-2004) ou Pierre Bourdieu (1930-2002).
Intersectionnalité
Si on veut bien prendre le recul de l’histoire, on comprend assez vite que les affrontements contemporains autour de l’islamo-gauchisme s’inscrivent d’abord dans cette logique séculaire des antagonismes intellectuels qui accompagnent régulièrement l’émergence de nouvelles idées portées par de nouvelles générations d’universitaires.
Les accusations d’islamo-gauchisme visent en effet une nouvelle école de sociologie dite de « l’intersectionnalité ». Les chercheurs de ce courant se focalisent sur les discriminations ethniques ou de genre qu’ils analysent comme des mécanismes de domination à la fois masculine et raciale dans les démocraties libérales.
La dimension radicale de cette critique attire évidemment l’hostilité des défenseurs du système politique républicain, mais pas seulement. Car ces travaux remettent aussi en cause les thèses marxistes classiques, qui posent qu’en dernière analyse ce sont les questions de classes sociales qui sont déterminantes et qu’il n’y a pas de distinction à faire entre les travailleurs puisque toutes et tous, qu’ils soient hommes ou femmes, blancs, maghrébins ou noirs, hétérosexuels ou homosexuels, subissent la même injustice sociale.
Publicație : Le Monde
|
