Prorector: Iaşul nu are şanse să fie capitală europeană a culturii. MOTIVE
Reprezentanţii universităţilor ieşene au semnat un protocol de colaborare.
Conducerile celor şapte universităţi din Iaşi au semnat ieri un protocol prin care îşi arată susţinerea pentru proiectul Iaşi - capitală europeană a culturii în 2021. Cu toate acestea, unul dintre semnatarii acordului, prorectorul Universităţii „Al.I.Cuza“, Gheorghe Iacob, a subliniat că„Iaşul nu are şanse“. „Avem întreaga deschidere, numai să vedem că există un proiect foarte clar. Eu sunt optimist de felul meu, dar, în clipa de faţă, Iaşul nu are şanse din mai multe motive. Ne-am trezit târziu. Poate recuperăm dacă vom reuşi să fim mult mai energici, mult mai activi şi să folosim argumentele pe care le avem“, a spus prorectorul Universităţii „Al.I. Cuza“, Gheorghe Iacob.
El a adăugat că, încă din septembrie 2014, a declarat public că proiectul „Iaşi 2021“ a fost început cu întârziere. În acelaşi timp, prorectorul a precizat că UAIC sprijină în continuare proiectul, iar în trecut s-a implicat în măsura în care acest lucru a fost solicitat. „În Iaşi s-a făcut mult prea puţin în această dispută culturală şi politică, în care sunt implicate oraşe puternice din România, în care Clujul, Craiova şi alte oraşe au coalizat toate forţele din oraş, nu numai cele universitare, ci şi cele economice, politice, culturale etc. şi au făcut un lobby fantastic la Bucureşti“, a completat prorectorul Universităţii „Al.I. Cuza“.
Cu toate acestea, el a admis că, în ultimele săptămâni, a observat „un nou început“, în contextul în care fundaţia responsabilă de proiect este condusă, de la începutul lunii august, de către directorul executiv Iulian Boia.
Protocolul de colaborare a fost semnat de către UAIC, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“, Universitatea Agronomică, Universitatea de Arte, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Petre Andrei“ şi Universitatea „Apollonia“. Doar rectorul UTI, Ioan Giurma, a fost prezent la eveniment, restul universităţilor fiind reprezentate de căte prorectori. „Protocolul de colaborare este un document pe care vrem să-l anexăm dosarului de candidatură şi nu cred că multe oraşe din România îşi vor permite să adune semnătura atâtor universităţi din oraşul lor pentru susţinerea unui astfel de proiect“, a comentat primarul interimar Mihai Chirica.
Iaşul îşi poate depune candidatura pentru titlul de capitală europeană a culturii cel târziu la sfârşitul săptămânii viitoare.
Publicație : Ziarul de Iași
Rămân sau nu în sistemul universitar cadrele didactice fără doctorat?
În dimineaţa zilei de 1 octombrie a fost promovat un ordin prin care prevede ca profesorii fără doctorat să mai poată rămâne un an în funcţie.
Guvernul şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice se joacă din nou cu nervii universităţilor, modificând regulile jocului pe parcurs în cazul profesorilor care nu au titlul de doctor. Deşi, iniţial, aceştia au stabilit ca, la data de 30 septembrie, celor care erau doctoranzi în 2011 când a intrat în vigoare Legea Educaţiei Naţionale şi nu au obţinut încă titlul de doctori să li se desfacă contractele de muncă, în dimineaţa zilei de 1 octombrie, ordinul a fost amânat cu un an. În urma unei adrese oficiale trimise tuturor universităţilor, acestea au fost informate că toate cadrele didactice care încă mai au calitatea de student doctorand mai au un an la dispoziţie să îşi termine lucrarea. Însă universităţile au avut nevoie să aibă până pe 1 octombrie toate statele de plată finalizate, iar acum, juridic, situaţia devine una complicată.
Reprezentanţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi au precizat că statele de funcţie erau aprobate de către Senatul instituţiei de învăţământ superior şi că deciziile cu privire la desfacerea contractelor de muncă trebuiau luate până la data de 1 octombrie. Or acum, conform ordonanţei, trebuie consultate consiliile facultăţilor, apoi trebuie să se întrunească Consiliul de Administraţie, iar în final să voteze Senatul desfacerea contractelor de muncă a cadrelor didactice. Iar aceste trei foruri nu se pot întruni într-o singură zi, mai exact nu s-au putut întâlni ieri, pe 1 octombrie, să ia această decizie, prin urmare, aceasta a fost amânată pe săptămâna viitoare, fiind trimise adrese către Consiliile Facultăţilor, iar marţi se va întruni CA-ul, în timp ce joi va fi şedinţă de Senat. Deşi încă mai trebuie supusă analiza forurilor menţionate anterior, situaţia de la „Cuza“ este următoarea - există 20 de cadre didactice care încă nu şi-au dat doctoratul, zece dintre acestea fiind exmatriculate sau exmatriculabile de la şcolile doctorale, iar prin umare li se poate desface contractul de muncă.
Cinci concedieri la UTI
În cazul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, există un număr de 19 cadre didactice angajate care încă nu şi-au dat doctoratul, însă doar cinci dintre acestea sunt exmatriculate din cadrul şcolilor doctorale, prin urmare li s-a şi desfăcut contractul de muncă.
„Noi în septembrie eram pregătiţi să le desfacem la toţi cei 19 contractele de muncă, dar legea le dă voie în momentul de faţă să continue, sunt încă doctoranzi, mai au un an de zile la dispoziţie să îşi termine lucrările. Pe perioada aceasta, ei vor fi titulari pe post şi îşi pot continua activitatea. Considerăm că este o măsură corectă, pentru că arată interesul şi dedicarea cadrelor didactice“, a declarat prof.dr. Neculai Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică la UTI.
Dezbaterea cu privire la situaţia acestor profesori a început încă de luni, când ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat la Timişoara că la nivelul întregii ţări, aproximativ 3.000 de cadre didactice universitare fără doctorat vor avea contractele de muncă desfăcute. Acesta a revenit, în urma unor discuţii cu Guvernul şi a unor poziţii publice ale premierului Victor Ponta, menţionând că aceştia mai au un an să îşi termine tezele dacă mai sunt încă doctoranzi. La nivelul centrului universitar Iaşi nu există mai mult de 50 de cadre didactice aflate în această situaţie.
Publicație : Ziarul de Iași
„Vă invit să zâmbiţi, mâine va fi mai rău“. S-a deschis anul universitar la UTI
„Dacă învăţământ nu e, nimic nu e! Domnul rector spunea că ne ajung banii, da, dar nu sunt suficienţi pentru a ne dezvolta“, a subliniat ieri preşedintele Senatului Universităţii.
„Vă invit să zâmbiţi, mâine va fi mai rău“, au fost primele cuvinte ale lui Anghel Stanciu, preşedintelui Senatului din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“, imediat după ce toţi din sală au cântat „Gaudeamus“. Unii pe de rost, alţii citind de pe proiecţia de pe perete versurile. Deschiderea noului an şcolar de la această universitate a avut loc oficial în cursul zilei de ieri, în sala de conferinţe a Rectoratului, de la ora 10, cu premierea a 11 studenţi merituoşi. Aceştia sunt de la toate facultăţile din cadrul UTI, câte un reprezentant de la fiecare.
Nouă premii a câte 1.000 de lei fiecare au fost oferite de BRD, iar două premii, constând în aceeaşi valoare, au fost înmânate de Universitate. Elevii norocoşi sunt: Anca Ciubotaru, Alexandra Caşu, Diana Bejan, Cristina Sacu, Bogdan Baron, Răzvan Pricope, Marieta Solcan, Lazăr Sterpu, Cristian Iepureanu, Gabriela Alexandroaie şi Andreea Vânău.
Giurma nu a mai contenit cu laudele la adresa propriului mandat
Rând pe rând, reprezentanţii Universităţii Tehnice au luat cuvântul şi au transmis mesajele lor, în primul rând studenţilor. În cadrul acestui Senat festiv, Ion Giurma, rectorul UTI, a prezentat un raport cu privire la activităţile şi realizările pe care Universitatea Tehnică le-a avut în timpul anului universitar 2014-2016. Acesta a lăudat vizibil perioada cuprinsă în mandatul său.
„Am fost evaluaţi pentru a doua oară şi am primit iar gradul ridicat de încredere. Admiterea de anul acesta este mai bună ca anul trecut, deoarece s-au ocupat toate locurile la buget pe toate facultăţile şi toate nivelele de studii, iar la taxă s-au ocupat mare parte din acestea. Pe nivel de studii, la licenţă s-au ocupat 1.559 de locuri la buget şi 346 la taxă, la master 1815 la buget şi 182 la taxă, iar la doctorat avem 60 la buget şi 39 la taxă. Din contractul de finanţare avem banii asiguraţi pe salarii şi utilităţi şi mai rămân fonduri şi pentru cercetarea ştiinţifică. Vorbim de suma de 68.355.939 de lei, adică 90%, urmând ca să mai primim restul de 10%. Anul acesta am reuşit să plătim şi hotărârile judecătoreşti, cred că a fost un an foarte bun“, spune rectorul Ion Giurma.
Acesta a mai amintit faptul că în căminele din Tudor s-au cazat în jur de 7.600 de studenţi, doar la normele sanitare.
Deşi evenimentul a început într-o notă laudativă, Anghel Stanciu a ţinut să amintească de problemele care există.
„Dacă învăţământ nu e, nimic nu e! Domnul rector spunea că ne ajung banii, da, dar nu sunt suficienţi pentru a ne dezvolta. Vrem ca cei 6% introdus în 2006 să nu mai fie rostogolit, ori dacă e să fie în braţele noastre. Aceasta nu este o critică ci un îndemn, pentru ca bugetul care va veni să depăşească 4%. Acum e 3,7%, în 2007 a fost 5,7% şi atunci a fost perioada în care s-au făcut cele mai mari investiţii. Am încercat să fim şi mâna dreaptă şi mâna stângă a instituţiei. Noi nu ne-am îndatorat la bănci, cum a făcut Universitatea Cuza“, a declarat acesta.
Primarul interimar a făcut turul universităţilor
La eveniment, în primul rând a stat şi primarul interimar Mihai Chirica, invitatul special al evenimentului. Acesta a spus, printre altele, că, dacă universităţile din Iaşi se vor uni sub cupola aceleiaşi instituţii, în topul celor mai bune universităţi din lume, Iaşul va urca cel puţin 200 de locuri, în prezent Universitatea „Cuza“ fiind în primele 800.
Începând cu ora 12, la sediile fiecărei facultăţi a avut loc deschiderea pe facultate, împreună cu studenţii din anii mai mari şi boboci. Tot ieri a avut loc ceremonia de deschidere a anului universitar şi Universitatea „Petre Andrei“, de la ora 12. Printre invitaţi s-a numărat şi Înaltpreasfinţitul Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, dar şi primarul interimar al Iaşului, Mihai Chirica. La conferinţă, academicianul Teodor Dima, directorul Institutului de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane“, a susţinut o conferinţă cu numele „Repere pe drumul gândirii ieşene“.
Publicație : Ziarul de Iași
Organizatiile studentesti reclama lipsa de locuri de cazare in camine: Deficitul este de peste 25%
Deficitul de locuri de cazare in caminele studentesti la nivelul tarii este de 25%, a declarat joi, pentru Agerpres, presedintele Uniunii Nationale a Studentilor din Romania, Nicolae Tunsoiu. Potrivit acestuia, una dintre putinele institutii de invatamant superior la care toate solicitarile de cazare in camine au fost rezolvate este Universitatea Politehnica din Bucuresti. UPB detine 13.000 de locuri de cazare, ceea ce reprezinta 12% din totalul detinut de universitatile din tara.
Si reprezentantii Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania afirmau la inceputul acestei saptamani intr-un comunicat de presa ca, in continuare, studentii se confrunta cu un deficit de locuri de cazare si conditii "nepotrivite pentru studiu si trai" in multe dintre camine.
"Doar 70% din cererile de cazare in caminele studentesti sunt acoperite. Cel mai mare deficit de locuri de cazare pentru studenti se inregistreaza in centrele universitare mari precum Cluj, Timisoara, Bucuresti, Iasi", a declarat, pentru sursa citata, vicepresedintele ANOSR Iulia Pop.
Publicație : Evenimentul
Studenţii de la Medicină ar putea fi obligați să lucreze în România
Studenţii de la Medicină care primesc burse de studiu ar putea semna un contract prin care se obligă să nu plece în străinătate pe perioada studiilor de licenţă şi de rezidenţiat, pentru a opri exodul medicilor, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
Ministrul Sănătăţii a spus, la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila" din Bucureşti, că deja există discuţii cu UMF, dar şi cu Ministerul Educaţiei pentru a vedea dacă există posibilitatea opririi exodului personalului medical prin interzicerea plecării în străinătate pentru studenţii care beneficiază de burse de studiu din partea Guvernului.
"Lucrăm cu UMF la un astfel de plan, dar nu este vorba despre cei cu burse de merit, ci doar despre studenţii care primesc burse de studiu. Trebuie să vedem în ce măsură este posibil pentru că dorinţele sunt unele, posibilităţile sunt altele", a afirmat Bănicioiu, precizând că trebuie ca o astfel de măsură să nu încalce directiva europeană privind dreptul la libera circulaţie, informează Mediafax.
Ministrul a explicat că acest lucru ar putea fi introdus prin modificarea unor acte normative deja existente asupra cărora se poate interveni prin hotărâri de guvern.
Lectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", Ionel Sinescu, a spus că susţine un astfel de demers întrucât nu este benefic nici pentru statul român şi nici pentru societate faptul că studenţii pleacă în străinătate.
"Practica medicală în România face ca un act medical să nu fie mai prejos decât un act medical din altă ţară", a spus rectorul UMF, adăugând că o astfel de prevedere ar urma să se regăsească într-un contract profesional
Publicație Evenimentul
Ministrul Educaţiei: Studenţii ar putea beneficia de credite de studii din partea statului, în următorul an universitar
Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat că ministerul lucrează la un proiect pentru acordarea de credite de studii, într-un sistem asemănător cu cel care se practică în străinătate. Astfel, începând cu anul universitar următor, cei care doresc să studieze în România ar putea accesa împrumuturi de 10.000 de euro, în condiţii preferenţiale.
Sumele care vor putea fi accesate se ridică în medie la 10.000 de euro, iar termenul de rambursare ar putea fi de până la 7 ani.
„Putem să oferim credite de studii în valoare medie de 10.000 de euro pentru 700 de studenţi din România pe an. Prima condiţie, după modelul altor agenţii de credite, este de a studia în România. În proiect sunt incluse o perioadă de graţie pentru rambursare şi dobânzi preferenţiale”, a declarat Sorin Cîmpeanu la festivitatea de deschidere a anului universitar la Universitatea Politehnica din Bucureşti.
Ministrul a precizat că proiectul ar putea fi implementat până la începutul următorului an universitar.
Agenţia de Credite şi Burse de Studii este în pom
Totuşi, studenţii au semnalat recent că Agenţia de Credite şi Burse de Studii nu poate schimba situaţia studenţilor defavorizaţi şi rămâne doar o altă instituţie cu angajaţi şi proceduri, dacă nu va fi elaborat şi propus spre aprobare un regulament de funcţionare.
Agenţia de Credite şi Burse de Studii (ACBS), înfiinţată în 2009, prin Hotărâre de Guvern, ar trebui să asigure accesul cetăţenilor români la studii în străinătate, în vederea formării şi specializării, precum şi managementul sistemului de creditare pentru studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, care urmează studii universitare de licenţă şi de masterat la zi.
De asemenea, ACBS ar trebui să asigure accesul elevilor, studenţilor, al absolvenţilor instituţiilor de învăţământ acreditate, al personalului didactic titular în învăţământ şi al altor categorii de beneficiari la bursele de studii oferite Ministerului Educaţiei de Guvern, de autorităţi publice, fundaţii, donatori, de diferite state, în cadrul acordurilor bilaterale de colaborare sau în mod unilateral, precum şi la bursele provenite din programe guvernamentale şi internaţionale.
Însă Uniunea Naţională a Studenţilor din România atrage atenţia că ACBS are printre atribuţii şi elaborarea şi propunerea spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Educaţiei, a normelor metodologice de constituire a fondului de creditare, metodologia privind cuantumul şi condiţiile de acordare şi rambursare a creditelor, alte reglementări necesare organizării şi funcţionării sistemului de creditare.
Publicație Adevărul
Times Higher Education: Universitatea Babeş-Bolyai, singura instituţie românească între primele 600 de universităţi din lume
Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca este singura instituţie de învăţământ românească aflată între primele 600 de universităţi din lume, conform unui top realizat de The Times Higher Education World University Rankings.
Potrivit unui comunicat transmis joi de UBB Cluj-Napoca, Top 500+, realizat de The Times Higher Education World University Rankings 2015-2016, mai include universităţile “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Vest Timişoara.
"Universitatea «Babeş-Bolyai» este singura instituţie de învăţământ superior din România situată în Top 500+ pe un loc cuprins în intervalul 501- 600 din grupul celor mai bune 800 de universităţi din întreaga lume. Acest clasament este cuprins în topul The Times Higher Education World University Rankings 2015-2016, din care mai fac parte, pe poziţiile 601-800, universităţile «Alexandru Ioan Cuza» Iaşi, Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Vest Timişoara, în această ordine. Toate aceste patru instituţii sunt membre ale Consorţiului Universitaria”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii UBB adaugă că acest clasament, The Times Higher Education World University Rankings 2015-2016, utilizează în analiză 13 criterii, cele mai importante fiind grupate în jurul a cinci indicatori principali: calitatea procesului de predare (mediul de învăţare), cercetare (numărul şi prestigiul publicaţiilor), citările (factorul de impact), perspectiva internaţională (personal, studenţi şi cercetare), relaţia cu mediul de afaceri (transferul de cunoştinţe).
"Cu toate că, uneori, apar critici la adresa acestor clasamente, ele sunt, însă, până la urmă, singurele care pot oferi o imagine asupra locului şi rolului universităţilor în lume. Clasarea UBB în topul mondial al primelor 600 de universităţi, reprezintă un loc mai mult decât onorant, în acord cu eforturile pe care cadrele didactice şi studenţii le-au depus şi le depun în activitatea didactică, de studiu, respectiv cercetare. De asemenea, sunt convins că, în viitor, aceste eforturi vor duce la o clasare şi mai bună a universităţii noastre”, susţine, în comunicat, rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop.
Dintre universităţile comprehensive de prestigiu din Europa Central-Orientală se mai situează, în intervalul 501-600, Universitatea din Varşovia, în timp ce Universitatea Carolină din Praga, fondată în 1348, se află între locurile 401 şi 500.
"Universităţile din Cracovia (Jagielonă), Belgrad, Ljubljana, Bratislava (Comenius) se plasează în intervalul 601-800, iar universităţile din Croaţia şi Bulgaria lipsesc din acest clasament. Toate universităţile din Ungaria sunt cuprinse în acelaşi interval (501-800) ca şi universităţile din România”, se mai arată în comunicatul UBB.
UBB Cluj-Napoca are 21 de facultăţi, fiind singura din România care are linii de studii în limbile română, maghiară şi germană.
Publicație Adevărul
|
