Finanţarea universităţilor pe criterii de performanţă va fi aplicată de anul viitor
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, vineri, la Alba Iulia, că universităţile din România vor fi finanţate pe criterii de performanţă, însă această metodologie de finanţare va fi aplicată doar de anul viitor, la solicitarea instituţiilor de învăţământ.
Întrebat de jurnalişti cum se va face în viitor finanţarea universităţilor, Cîmpeanu a răspuns că a emis un ordin de ministru privind finanţarea pe criterii de performanţă, însă, la solicitarea instituţiilor de învăţământ superior, aplicarea acestui ordin a fost amânată până anul viitor.
"Din punctul meu de vedere, am emis un ordin de ministru. Ulterior emiterii acestui ordin, la nivelul universităţilor româneşti, cu o majoritate covârşitoare, ni s-a solicitat - Ministerului - înţelegere pentru prorogarea pentru anul universitar viitor a finanţării pe baza acestor criterii. Argumentele care au stat la baza acestei solicitări au fost acelea că sunt necesare extrem de multe date şi mai ales universităţile mari au avut probleme cu modul de raportare a acestor date care definesc criteriile de performanţă pe baza cărora urmează a se face finanţarea", a explicat ministrul Educaţiei.
Potrivit acestuia, metodologia de finanţare pe criterii de performanţă va fi mai întâi testată într-un proiect pilot, în acest an, şi apoi va fi aplicată de anul viitor.
"Am decis în cele din urmă să pilotăm această metodologie de finanţare pe criterii de performanţă la nivelul acestui an şi să o aplicăm de anul viitor. Insistăm pe lângă universităţile româneşti să facă eforturi pentru a completa bazele de date cu indicatorii solicitaţi, pe baza cărora definim performanţa universităţilor, pentru că mai devreme, cum ar fi putut să fie, sau mai târziu, însemnând mai târziu la anul, acest lucru va trebui să se întâmple în beneficiul calităţii învăţământului superior şi în beneficiul echităţii între universităţi, pentru a putea fi finanţate în funcţie de performanţa pe care au înregistrat-o", a spus Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a participat, vineri, la festivităţile de deschidere a noului an universitar la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia.
Publicație Ziarul de Iași
Conferinţă ştiinţifică a Centrului de Economie Montană cu invitaţi şi din Iaşi
A 4-a Conferinţă ştiinţifică, anuală/2015, a Centrului de Economie Montană/Institutul Naţional de Cercetări Economice ”Costin C. Kiriţescu” al Academiei Române s-a desfăşurat la Vatra Dornei.
Cei 40 de participanţi, reprezentând Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Medicale, institute de specialitate şi universităţi, profesori universitari, cercetători, specialişti ai AZM, au vizitat noul sediu al Centrului de Economie Montană din Vatra Dornei, str. Petreni, nr. 49 – aflat în fază de finisări, o realizare monumentală, care a produs o puternică impresie asupra personalităţilor ştiinţifice venite din Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Cluj.
La Conferinţă au fost prezentate un număr de 32 lucrări ştiinţifice, apreciate a fi de înaltă calitate de către Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dl.prof.univ.dr. Gheorghe Sin, m.c. al Academiei Române şi de Secretarul Ştiinţific al Academiei Române/Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie – preşedinte Acad. Mugur Isărescu/dl. Dr.Ph. Ovidiu Bojor, membru al Academiei Medicale. Lucrările se publică în deja numărul 3 al Revistei de Montanologie, în l. română şi engleză.
Personalităţi academice şi colaboratori, alţi locuitori reprezentanţi ai oraşului Vatra Dornei l-au sărbătorit într-un cadru emoţionant pe distinsul şi apreciatul coleg – prof.univ.dr.h.c. Radu Rey – la 75 de ani.
Publicație Ziarul de Iași
Soluţie legislativă antiplagiat: Crearea unui registru electronic naţional, în care să fie verificate toate lucrările ştiinţifice
Un proiect legislativ iniţiat de deputatul PSD Mihai Sturzu ar putea să ofere în cele din urmă o soluţie la criza plagiatului cu care se confruntă de câţiva ani mediul universitar din România. Este vorba despre crearea unui Registru Electronic Naţional al Lucrărilor Ştiinţifice, administrat de Biblioteca Naţională. Mediul universitar salută iniţiativa, dar are câteva sugestii pentru asigurarea succesului unui astfel de demers.
Proiectul a fost depus joi la Parlament şi va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for legislativ decizional. Mai exact, iniţiativa prevede înfiinţarea unui Registru Electronic Naţional al Lucrărilor Ştiinţifice, care să fie depozitarul în format electronic al lucrărilor ştiinţifice, adică teze de doctorat, de masterat, de licenţă, analize cu caracter ştiinţific, realizate în unităţile de învăţământ superior, institutele şi centrele de cercetare finanţate din fonduri publice, precum şi cele realizate în cadrul proiectelor de cercetare finanţate parţial sau în întregime din fonduri publice.
Acest registru ar urma să funcţioneze în cadrul Bibliotecii Naţionale a României, care nu poate solicita niciun fel de taxe pentru depozitarea sau procesarea lucrărilor ştiinţifice. Biblioteca Naţională realizează şi administrează platforma electronică online a Registrului, oferind acces liber şi gratuit la lucrările pentru care nu există restricţii de acces.
Obligaţia de transmitere şi depozitare în Registru, în format electronic, aparţine unităţilor de învăţământ superior la care respectivele lucrări au fost susţinute.
Biblioteca poate dezvolta un program informatic pentru descoperirea cazurilor potenţiale de fraudă academică sau plagiat.
Suport de toate culorile politice
Proiectul a fost semnat de 65 de parlamentari din toate partidele, iar Mihai Sturzu speră că adoptarea unei astfel de legi va duce la depistarea potenţialelor cazuri de plagiat şi va pune bazele unui sistem electronic transparent, care să ofere tinerilor oportunitatea de a studia.
De asemenea, deputatul neafiliat Cornel Comşa a arătat că sunt multe cazuri de plagiat care pot fi rezolvate prin adoptarea acestei legi, dând exemplul unui tânăr care şi-a văzut lucrarea de diplomă plagiată.
„Nu văd nicio diferenţă între a fura o salată din piaţă de la tarabă şi a fura o idee bună", a spus Comşa, citat de Mediafax.
Mediul universitar are câteva sugestii
Reprezentanţii mediului academic salută demersul parlamentarilor, care ar putea desăvârşi eforturile depuse până acum de universităţi, consideră Răzvan Teodorescu, preşedinte al Consiliului Rectorilor din România şi rector al Universităţii de Agronomie din Bucureşti.
„O parte din universităţi au reuşit deja să-şi facă propria bază de date pentru a descuraja orice tentativă de fraudă. Este o iniţiativă binevenită, cu menţiunea că acest registru trebuie să se bazeze pe un sistem informatic foarte performant”, a spus Teodorescu.
De asemenea, Vlad Cherecheş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), atrage atenţia că iniţiativa poate avea succes doar dacă implică şi un soft antiplagiat.
„Ar fi ideal, noi milităm de ceva timp pentru o platformă unde să fie indexate toate lucrările şi comparate automat la introducere. În plus, trebuie corelat cadrul legislativ cu Legea Educaţiei, astfel încât să nu se poată elibera titlul de diplomă fără introducerea şi verificarea lucrării în platformă”, este de părere Vlad Cherecheş. Totuşi, preşedintele ANOSR este rezervat în ceea ce priveşte posibilitatea verificării lucrărilor depuse înainte de implementarea unui astfel de sistem, cât despre depozitarea lor, Cherecheş a spus că „Va fi foarte mult de muncă”.
În plus, expertul în Educaţie Marian Staş consideră că demersul ar trebui dublat de o înăsprire a pedepselor pentru plagiat.
„Acest proiect este relevant în primul rând pentru mesajul pe care îl transmite, că nu se mai poate aşa. Eu aş supune acestui proces doar documente mai relevante ca tezele de doctorat şi masterat. Oricum, plagiatul nu se prescrie şi ar trebui să existe consecinţe penale drastice, în fond vorbim de furt”, susţine Marian Staş.
Publicație Adevărul
Două bube mari care ameninţă universităţile din România - scăderea numărului de studenţi şi subfinanţarea
Universităţile se confruntă cu problema subfinanţării, motiv pentru care se află în acest moment la „limita supravieţuirii”, consideră copreşedintele PNL Alina Gheorghiu. Pe de altă parte, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu oferă exemplul unor universităţi care au obţinut performanţe în ultimii ani şi s-au dezvoltat, în ciuda înjumătăţirii numărului de studenţi în doar şapte ani.
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu crede că sistemul de educaţie din România este lăsat de izbelişte de actuala guvernare, în condiţiile în care pentru mediul universitar s-a alocat 0,36 din PIB, ceea ce face ca, în opinia liderului liberal, una din două universităţi să fie "la limita supravieţuirii".
Liderul PNL Alina Gorghiu a afirmat, vineri, la o zi de la începerea anului universitar, că jumătate din universităţile din România se află la limita subfinanţării, apreciind astfel că învăţământul românesc este „sabotat" în ultimii ani de guvernarea Ponta, potrivit Mediafax. În consecinţă, Gorghiu propune ca finanţarea universităţilor să se facă în funcţie de criteriile de performanţă ale instituţiilor de învăţământ superior.
„Sunt astăzi în măsură să fac un bilanţ care să arate că sistemul de educaţie din România este lăsat de izbelişte. Oricât de bune ţi-ar fi intenţiile, nu poţi, cu 0,36 la sută din PIB pentru mediul universitar, să faci ceva în România. Astfel, una din două universităţi se află la limita subfinanţării, la limita supravieţuirii. De aceea, una dintre măsurile propuse de PNL este aprobarea citeriilor de evaluare a calităţii universităţilor, astfel încât finanţarea să se facă în funcţie de performanţă", a declarat Alina Gorghiu. Copreşedintele PNL mai propune depolitizarea învăţământului românesc pentru a ridica astfel credibilitatea acestuia.
Cîmpeanu spune că se poate
Pe de altă parte, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a oferit, joi, cu ocazia festivităţii de deschidere a noului an la Universitatea Politehnica, exemplul unor universităţi care au reuşit să-şi crească atractivitatea pe piaţa de studii în ultimii ani,
Mai exact, el a precizat că, în ciuda problemelor din sistem şi a înjumătăţirii din ultimii ani a numărului de studenţi la nivel naţional, la Universitatea Politehnica numărul de studenţi a crescut de la 25.000 în 2010 la aproape 28.000 anul acesta.
De asemenea, Cîmpeanu a mai menţionat că 6% din studenţii din România învaţă la Politehnica Bucureşti, unde 30% dintre cadrele didactice titulare sunt tineri, în timp ce procentul la nivel naţional este de doar 16%, iar 93% dintre cadrele didactice sunt doctori, ponderea lor la nivel naţional fiind de doar 80%.
Totodată, Universitatea Politehnica Bucureşti oferă celor 6 la sută din studenţii României care sunt înscrişi aici 12 la sută dintre locurile de cazare disponibile la universităţile din toată ţara, respectiv 13.000 de locuri, a mai spus Cîmpeanu.
Publicație Adevărul
ÎNGRIJORĂTOR! Tot mai mulţi tineri cu minţi sclipitoare pleacă din Iaşi
Anul acesta, peste 100 de absolvenţi de liceu din Iaşi, cei mai mulţi dintre ei elevi strălucitori, au plecat să facă facultatea în afara ţării. Fenomenul în sine nu ar fi unul negativ, dacă aceştia se vor întoarce în ţară după terminarea studiilor. Majoritatea nu plănuiesc însă o carieră în România. Mai grav este că cifra liceenilor de calitate care pleacă spre Occident creşte abrupt de la an la an. Numai în ultimul an, creşterea a fost de aproape 50%. „Pierdem valoare, exportăm materie cenuşie de care vor beneficia alte state. Această globalizare are şi părţi bune, dar şi părţi rele“, spune un reprezentant al profesorilor. Care sunt liceele bune din Iaşi cu cei mai mulţi plecaţi? Ce studiază ei? Ce argumente aduc în favoarea unei cariere în afara ţării, după absolvire?
An de an, o parte dintre cei mai buni elevi din şcolile judeţului aleg să plece la studii peste hotare. Unii mai aproape de casă, alegând ţări din Europa, alţii mai departe, alegând printre altele chiar şi Universitatea din Shanghai, China. Curajul de a pleca în lume şi inteligenţa nativă a acestora a făcut ca, anul acesta, peste 100 de absolvenţi de clasa a XII-a din judeţul Iaşi să înceapă primul an de facultate la cele mai bune universităţi de pe glob. Faţă de anul trecut, când s-au înregistrat în jur de 70 de tineri care au ales să studieze în afară, anul acesta numărul lor este mult mai mare, per total: peste 100, adică cu 50% mai mulţi. Asta deşi la unele şcoli numărul celor ce pleacă este mai mic ca anul trecut
„Negruzzi“, campion şi la acest capitol
Dacă este această migraţie a creierelor o îngrijorare pentru România, dar şi pentru Iaşi, ne spun reprezentanţii din învăţământul preuniversitar ieşean.
„Aceşti tineri vor reveni doar dacă România le va oferi condiţii egale, sau măcar apropiate cu câştigurile de acolo. Dacă da, atunci presupun că se vor întoarce în ţară. În România acum se câştigă bine în construcţii şi IT, are şi ţara noastră domenii în care salariile sunt mari. Nu este un procent care să îngrijoreze, vorbim de până în 2% dintr-o generaţie. Însă pierdem valoare, exportăm materie cenuşie de care vor beneficia alte state. Dar, în definitiv, aceasta este competiţia. Cine nu dă voie României să aducă din afară forţă de muncă? Această globalizare are şi părţi bune, dar şi părţi rele. Cei mai buni pleacă, însă o parte din ei se întorc, faptul că fac studiile în afară este bine, chiar e foarte bine pentru noi. Dacă vor rămâne acolo, însă, este rău“, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar.
Pe primul loc ca număr al celor plecaţi se află Colegiul „Costache Negruzzi“, cu un număr de 22 de absolvenţi de liceu plecaţi să studieze în afara ţării: Geografia la Manchester, Informatica la London University sau Birmingham, ingineria la Harvard, bussines la Nothingham, Digital Media and Comunication la Westminster, UK, managementul hotelier în Elveţia, Psihologia şi fotografia la London University sau la Bath University, Relaţiile Publice în Belgia, Ştiinţele Reale în Germania etc. Inedit şi în premieră pentru Iaşi este locul unde a plecat unul din cei 22 de elevi de la „Negruzzi“, şi anume să studieze Medicina tradiţională chinezească la Shutcm Shanghai University, în China. Anul trecut, de la această şcoală au plecat la faculate în străinătate 18 absolvenţi, iar acum doi ani,16 absolvenţi, numărul acestora crescând vizibil de la an la an, ajungând ca în prezent să fie plecată aproape o clasă întreagă.
Cum e să fii student în Marea Britanie
Unul dintre absolvenţii acestei şcoli care au ales drumul străinătăţii este şi Sabina Mirea. Aceasta s-a numărat printre cei cinci zecişti în vară, obţinând media 10 la bacalaureat, iar în prezent este studentă în Marea Britanie, la Winchester, unde studiază Geografia - Ştiinţele Pământului. Povesteşte că nu a fost uşor să aibă aceste rezultate şi că şi-a dorit să plece în afară pentru oportunităţile de studiu.
„După terminarea facultăţii, aş vrea sa fac un master şi poate un doctorat tot în străinătate. Deocamdată, nu pot spune cu certitudine dacă plănuiesc să mă întorc sau nu, însă înclin spre a rămâne aici deoarece simt că am mult mai multe oportunităţi de a mă dezvolta şi de a-mi găsi o slujbă în domeniul care mă interesează“, povesteşte studenta.
Lumea pe care a găsit-o acolo o fascinează şi îi oferă zilnic noi provocări. Sabina nu regretă nicio secundă faptul că a plecat la studii în afară şi încă din primele zile a putut compara modul în care se face carte în ţara noastră şi în Anglia.
„Pot spune cu toată sinceritatea că a studia în străinătate este o experienţă total diferită de ceea ce ştiam până acum. Am fost nevoită practic să o iau de la capăt în ce priveşte socializarea şi formarea unui grup de prieteni, însă am constatat rapid că acest proces este cât se poate de natural. În Manchester este un grup foarte mare de români, deci, pe de o parte, nu mă simt niciodată înconjurată numai de străini, însă, în acelaşi timp, am ocazia de a cunoaşte studenţi internaţionali de pe toate continentele şi de a învăţa de la ei. La prima vedere, orarul meu nu este foarte încărcat, însă profesorii se aşteaptă la foarte mult studiu individual şi lecturi în timpul liber, bazate pe recomandări primite la cursul din săptămâna respectivă. De asemenea, am parte de un tutorial pe săptămână - o întâlnire în grupuri restrânse, de câţiva studenţi, cu îndrumătorul academic, dar şi de întâlniri individuale cu acesta pentru a discuta eventualele probleme de adaptare“, mai povesteşte aceasta.
La „Racoviţă“ de la an la an, pleacă tot mai mulţi
Pe locul doi la numărul de elevi plecaţi la studii în afară se află Colegiul „Emil Racoviţă“, cu un număr de 13 absolvenţi, faţă de 8, câţi au fost anul trecut. Aceştia învaţă acum în Marea Britanie, Olanda şi Austria, studiind la University of Strathclyde Glasgow, The University of Manchester, Fontys, University of applied science, The University of Shefield, University of Cambridge, University of Amsterdam, University of Saint An Drews (Biologie marină), Saxon University of Applied Sciences Deventer şi University Viena (dreptul).
Urmează Colegiul Naţional, cu 12 absolvenţi studenţi peste tot în lume. „Din 153 de absolvenţi, 12 sunt în străinătate, adica 7%. În anii trecuţi au fost mai mulţi, în jur de 20%, dar în ultimii doi ani au început să scadă. Explicaţia este faptul că tot mai mulţi absolvenţi de-ai noştri aleg să dea la madicină şi rămân la UMF în Iaşi, ori se duc la Cluj sau Bucureşti. Mă gândesc că, dintre ei, o parte, după terminarea studiilor, vor pleca să profeseze în afară“, a declarat Cristina Vâlcu, directorul Colegiului Naţional. Anul trecut, de la această şcoală au plecat 7 absolvenţi, iar acum doi ani au fost 21.
Pe locul trei, cu câte 10 absolvenţi plecaţi la studii, sunt Liceul de Informatică, Colegiul „Eminescu“ şi Colegiul „Ibrăileanu“. Din cei aproximativ 240 de absolvenţi care au dat în vară bac-ul, de la „Ibrăileanu“, 232 sunt în prezent studenţi.
„Avem 10 studenţi în Danemarca şi Anglia la profiluri reale, în special Ştiinţe Economice. Mai avem doi studenţi la Cluj, şase elevi au dat la postliceală şi doar doi dintre cei care au susţinut bac-ul au cazut, dar doar pentru că nu le-a ieşit media, ei nu au căzut la nici o probă. Am avut o generaţie foarte bună, nu ne aşteptam însă ca atât de mulţi să se descurce şi să plece în afară“, a declarat Constantin Chirilă, directorul Colegiului „Ibrăileanu“.
De la Informatică, cei 10 absolvenţi au plecat spre spre Marea Britanie şi Danemarca, la fel ca şi anul trecut, când s-au înregistrat 11 absolvenţi plecaţi. Şi la „Eminescu“ numărul a scăzut, de la 15 absolvenţi, câţi au fost anul trecut, şi 16, câţi au fost acum doi ani, la 10.
Din Paşcani, patru absolvenţi au ales drumul străinătăţii
Urmează Liceul „D. Cantemir“, cu un număr de 8 elevi plecaţi. „Avem un elev la Cambridge - Facultatea de Chimie, alţi doi la University of West London (Medicină), unul la L' Universite Libre de Bruxelles (Litere), trei absolvenţi la Copenhaga ( Economie) şi încă unul la Universidad de Navara - Spania (Litere)“, a precizat Anca Dimitriu, directorul Liceului „Cantemir“.
Cu câte şase absolvenţi plecaţi la studii în străinătate sunt şi liceele „Alecsandri“ şi „Miron Costin“, ambele înregistrând astfel de rezultate în fiecare an.
Pe lângă liceele din municipiul Iaşi, în judeţ mai există un liceu care are an de an câte un absolvent cu rezultate excepţionale ce alege să studieze în străinătate. Este vorba de Colegiul „Sadoveanu“ Paşcani, de unde anul acesta sunt patru absolvenţi care s-au dus la universităţi din Marea Britanie şi Franţa. Nu doar liceele de stat au astfel de performanţe: şi Liceul „Wurmbrand“ are doi elevi care au început anul universitar în SUA şi în Danemarca.
Publicație : Ziarul de Iași
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu: Obligarea studenților de la Medicină să facă practică în țară răspunde unei nevoi generale
Aflat la Alba Iulia, Sorin Cîmpeanu a declarat că este preocupoat de a face în așa fel încât licențiații să lucreze în România.
Aflat la Alba Iulia, Sorin Cîmpeanu a declarat că este preocupoat de a face în așa fel încât licențiații să lucreze în România.
'În momentul de faţă, ce pot să vă spun este că e o preocupare pentru a putea face în aşa fel încât a învăţa, a studia şi a lucra în România să constituie o alternativă viabilă pentru absolvenţii de învăţământ superior în general, pentru cei ai universităţilor de medicină şi farmacie în special. Este o iniţiativă într-un cadru general care răspunde unei nevoi generale şi care trebuie atent analizată pentru a îndeplini pe de o parte obiectivele pe care le-am precizat, pentru a respecta pe de altă parte şi libertatea de mişcare a oricărui cetăţean, fie el absolvent de învăţământ superior sau nu', a spus ministrul Educaţiei.
Cîmpeanu a menţionat că de-abia la începutul săptămânii viitoare se va cunoaşte exact numărul studenţilor înmatriculaţi în cele 16 facultăţi de medicină şi farmacie.
Întrebat cât anume cheltuieşte statul român pentru fiecare student la medicină la buget, ministrul Educaţiei a precizat că este vorba de un cuantum important.
Studenţii la Medicină care au bursă de la stat, precum şi rezidenţii ar putea să fie obligaţi, printr-un contract instituţional, să facă practică în România cel puţin pe perioada celor şase ani de facultate şi a cel puţin cinci ani de rezidenţiat, potrivit unui proiect care urmează să se concretizeze din anul universitar următor.
Publicație Evenimentul Zilei
|
