Un candidat surpriză pentru funcţia de rector UAIC. Este creditat cu mari şanse
În jocul pentru funcţia de rector al celei mai vechi universităţi din ţară, cărţile par a fi aranjate pentru Tudorel Toader, decan al Facultăţii de Drept şi judecător al Curţii Constituţionale a României. Mandatul de 9 ani al acestuia la Curte expiră în preajma alegerilor pentru funcţia de rector. Ce spune acesta şi cum sunt aranjate lucrurile printre cei care vor decide
Prof.dr. Tudorel Toader, decan al Facultăţii de Drept şi judecător al Curţii Constituţionale a României, începe să să concretizeze ca fiind candidatul cu şansele cele mai reale de a deveni viitorul rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.
Surse oficiale din interiorul instituţiei de învăţământ superior au precizat că, în ultima perioadă, au avut loc o serie de întrevederi între cei patru candidaţi anunţaţi pentru funcţia de rector - prof.dr. Henri Luchian, prorector responsabil cu relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare, prof.dr. Ovidiu Iancu, prorector responsabil pentru programele de masterat şi studii doctorale, prof.dr. Tudorel Toader şi prof.dr. Ştefan Cojocaru, de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Politice.
Ce s-a stabilit
În urma acestor întrevederi, sursele noastre au precizat că s-a ajuns la o formulă de înţelegere ca ambii prorectori să susţină candidatura lui Tudorel Toader, aceştia urmând a-şi păstra mandatele în noua legislatură. Mai mult, aceleaşi surse au precizat că şi fostul candidat-surpriză din 2012, prof.dr. Ştefan Cojocaru, este pe punctul de a ajunge la rândul său la o înţelegere cu judecătorul CCR, acesta putând să renunţe la candidatură, în schimbul unei poziţii în noua organigramă din 2016.
Contactat telefonic de către „Ziarul de Iaşi“, prof.dr. Tudorel Toader a declarat scurt, fără alte detalii: „Nu am negat posibilitatea de a candida pentru funcţia de rector“. La rândul său, prof.dr. Ştefan Cojocaru nu a dorit să confirme sau să infirme informaţiile cu privire la o eventuală înţelegere pe care acesta ar fi făcut-o sau ar urma să o facă, rezumându-se a precizat că este„foarte interesat de viitorul universităţii, de optimizarea oportunităţilor de dezvoltare şi motivare a personalului universităţii, care este unul foarte valoros“.
Ce spune actualul rector
Prof.dr. Vasile Işan, rectorul actual al UAIC, a precizat, contactat în trecut de către „Ziarul de Iaşi“, că se fereşte în vederea identificării unui „profil-robot“ al unui viitor conducător al instituţiei de învăţământ superior, cât şi în nominalizarea unor criterii sau direcţii morale pe care ar trebui să le aibă un rector.
„Eu în activitatea mea am încercat să îmi extrag câteva învăţăminte, dar asta nu înseamnă că am fost şi în stare să le aplic. Este bine ca managerul din orice instituţie cu trecut venerabil, cum este cazul Universităţii «Cuza», să îşi apropie anumite idealuri pe care să încerce să le respecte. Apoi, acesta trebuie să se străduiască să creeze un climat colegial celor din instituţie, fiindcă vorbim de o comunitate cu personalităţi accentuate, fiecare cu propriile rezultate. Un manager bun trebuie să fie un promotor de proiecte şi un mediator de interese“, a declarat prof.dr. Vasile Işan.
Mandatul de la Curtea Constituţională al lui Tudorel Toader expiră anul viitor. El şi-a început aici activitatea în 6 octombrie 2006, fiind validat în Camerei Deputaţilor cu sprijinul PNL, pentru un mandat parţial de mai puţin de un an, în urma unei demisii de aici. La data de 13 iulie 2007 a depus jurământul pentru un mandat întreg, de nouă ani, care expiră, aşadar, în 2016.
Publicație Ziarul de Iași
Expozitie de ciuperci comestibile, toxice si otravitoare la Iasi
Micologi de la Gradina Botanica si doctoranzi din cadrul Laboratorului de Cercetare a Fungilor de la Facultatea de Biologie a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi organizeaza expozitia de ciuperci comestibile, toxice si otravitoare, colectate din paduri de foioase si conifere din judetele Iasi, Bacau, Neamt si Suceava.
Începând de sambata, 10 octombrie 2015, ora 11.00, pana duminica, 11 octombrie 2015, ora 18.00, vor fi prezentate esantioane cu ciuperci cunoscute sau mai putin cunoscute. Speciile vor fi insotite de diagnoze in care sunt explicate principalele caractere ce permit evitarea confuziilor intre ciupercile comestibile si toxice. Expozitia poate fi vizitata în Complexul de sere, pretul de intrare este de 5.00 lei, iar pentru grupurile organizate este de 3.00 lei. Fotografiatul este liber.
Publicație Ziarul de Iași
Marcus, Werner şi Călinescu - cetăţeni de onoare ai municipiului Iaşi
Întruniţi în şedinţă extraordinară, aleşii locali au aprobat proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi academicianului Solomon Marcus, actriţei Mihaela Arsenescu Werner şi profesorului Alexandru Călinescu.
În opera savantului Solomon Marcus prevalează lucrările cu caracter strict matematic, distinsul academician publicând peste cincizeci de volume în România, acestea fiind traduse în numeroase ţări din Europa şi SUA, la care se adaugă peste 400 de studii şi articole ştiinţifice. Profesorul universitar doctor Solomon Marcus a fost ales, în 1993, Membru corespondent al Academiei Române, devenind, din 2001, Membru titular al acestui înalt forum al ştiinţei şi culturii româneşti.
Mihaela Arsenescu Werner este societar al Teatrului Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, pe a cărei scenă a interpretat numeroase roluri de mare succes de critică şi public. Profesor la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi şi doctor în Artele Spectacolului, Mihaela Arsenescu Werner a fost recompensată de către UNITER, în 2015, cu „Premiul pentru întreaga activitate”, un alt premiu al prestigioasei Uniuni fiindu-i atribuit în 2010, pentru spectacolul Quartet.
Profesorul Alexandru Călinescu este recunoscut ca un important istoric literar, critic literar şi publicist. Fost profesor de limba franceză la Universitatea A.I. Cuza din Iaşi şi director al Bibliotecii Universitare Mihai Eminescu în perioada 2000 – 2012, Alexandru Călinescu a fost decorat de către guvernul francez cu distincţia Cavaler al Ordinului Naţional de Merit, în 2004.
Publicație Ziarul de Iași și Evenimentul
Creşterea autonomiei universitare, soluţia autorităţilor pentru „flagelul” plagiatului
La patru ani de la scandalul plagiatului lui Victor Ponta, nu s-a schimbat nimic în sistemul doctoral din România, deşi au mai ieşit la iveală suspiciuni şi în cazul altor demnitari. Printre simplele promisiuni că va fi mai bine, îşi fac loc şi câteva propuneri ale experţilor, pentru dezamorsarea bombei din mediul universitar.
Preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, prezenţi la festivităţile de deschidere a noului an universitar, încă rezonează în discursurile lor asupra unei soluţii de combatere a plagiatului, la patru ani de la cazul Victor Ponta. În acest an însă, departe de a anunţa totuşi măsuri concrete pentru remedierea acestei probleme, decidenţii cel puţin au căzut de acord asupra necesităţii creşterii autonomiei universitare, în privinţa eliberării titlurilor de doctor.
„Universităţile trebuie să fie un simbol al respectării unor principii etice şi al preocupării pentru binele public. Instituţia dumneavoastră, Universitatea Bucureşti, şi-a asumat cu seriozitate şi consecvenţă acest rol şi, pentru to ate acestea, vă asigur de sprijinul meu în demersurile dumneavoastră viitoare. Mă angajez să fiu un aliat al dumneavoastră, pentru o mai mare responsabilitate publică şi integritate în învăţământul superior românesc”, a spus Iohannis luni, la ceremonia de deschidere a anului universitar din cadrul Universităţii Bucureşti.
Mai mult, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că universităţile sunt cele care ar trebui să gestioneze în totalitate problema doctoratelor.
„Sunt adeptul ideii că universităţile trebuie să gestioneze de la A la Z procesul de pregătire doctorală de la admitere şi până la final. Acest lucru nu poate duce decât la întărirea responsabilităţii universităţilor care cunosc cel mai bine procesul de pregătire doctorală. Oare cum credem că o comisie de specialitate formată din 10-12-15 colegi cei mai buni pot analiza un număr de 150 sau 200 de teze de doctorat într-un timp de câteva ore la fel de bine cum poate să o facă universitatea care înregistrează procesul de pregătire doctorală vreme de trei-patru ani?”, a spus Cîmpeanu.
Ministrul a subliniat că instituţia pe care o conduce, precum şi Consiliul Naţional de Etică, pe care îl are în subordine, trebuie să se ocupe doar de problemele „sistemice” din domeniu. „Este bine să lăsăm ministerul şi Consiliul Naţional să se ocupe de problemele sistemice şi să lăsăm universităţile să se ocupe de ceea ce ştiu mai bine”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Autonomia, jumătate din soluţie
De altfel, mediul universitar salută concluziile decidenţilor şi subliniază că într-un sistem politizat, universităţile ar putea deveni insule de integritate.
„Autonomia universităţilor este încă un subiect <<hot>>. Ea pune o problemă esenţială: dacă e necesar - şi este! - ca universităţile să fie autonome, ca producătoare de cunoaştere şi regulatoare ale corespondenţei cu societăţile pe care le servesc, în ce fel sunt ele responsabile pentru realizarea obiectivelor declarate? Cui dau ele socoteală, cu alte cuvinte? Dacă evitarea politizării, prin intervenţia <<verticală>> a Politicului, sau a partizanatului din interiorul universităţii sunt neconforme cu statutul actual al universităţii, atunci efortul ar trebui îndreptat spre dezvoltarea în interiorul universităţilor, nu în afara lor, a mecanismelor care asigură controlul, sistemul check and balances, agreate de contractul cu societatea”, a spus Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică, din cadrul Universităţii Bucureşti.
Pe de altă parte, fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea consideră că un astfel de privilegiu precum cel al autonomiei integrale poate deveni riscant, dacă universităţile nu respectă şi câteva din obligaţiile pe care le au pruin lege, dar pe care le-au tot amânat până acum.
„Universităţile ar trebui lăsate să acorde titluri de doctorat, doar dacă îndeplinesc douăn condiţii: să realizeze o dată la cinci ani evaluarea internă a tuturor programelor şi catedrelor din şcolile doctorale, aşa cum prevede legea şi să accepte o evaluare externă, prin realizarea de către ARACIP eventual a unui ranking la nivel naţional, astfel încât doar cele mai bune universităţi din acest clasament să poată organiza şcoli doctorale”, a spus Mircea Miclea.
Supercomisie universitară pentru plagiate
Însă creşterea autonomiei universitare nu rezolvă automat şi problema plagiatelor care ies tot mai des la iveală şi care, mai în cazul demnitarilor, sunt bine muşamalizate.
Şi Marian Popescu este de acord că „ar trebui revizuit drastic modul în care este concepută infrastructura eticii şi a integrităţii academice în România. Ea este intens birocratizată, ierarhizată piramidal, cu ministerul ca vârf al aisbergului. Nu găseşti atât de multe Consilii naţionale de etică, comisii de etică şi management universitar şi alte structuri cu atribuţii în materie de etică şi integritate academică, cum găseşti în România. Ceea ce spune clar un singur lucru: cu cât mai multe, cu atât mai mult etica şi integritatea academică vor fi în suferinţă”.
Totuşi, expertul în Educaţie Marian Staş crede că problema plagiatelor ar trebui gestionată de o supercomisie de etică din mediul universitar, nu de una subordonată Ministerului Eduicaţiei. „În opinia mea, singurul criteriu pe care l-aş pune pe piaţă este cel al deontologiei academice, astfel încât cei care nu respectă regulile să se autoexcludă”, este de părere şi expertul care propune, pentru verificarea suspiciunilor de plagiat, înfiinţarea unei comisii formate din preşedinţii Comisiilor de Etică din cadrul celor mai importante universităţi din ţară.
Cum se atribuie titlul de doctor
În prezent, potrivit Legii Educaţiei, tezele de doctorat se elaborează sub îndumarea unui conducător de doctorat şi sunt susţinute public în faţa unei comisii universitare formate din profesori şi experţi, toţi doctori în domeniul vizat.
Dacă teza de doctorat primeşte cel puţin calificativul „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, pe care o înaintează spre validare către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), din subordinea Ministerului Educaţiei. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului Educaţiei acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
„Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU”, arată alineatul 7, al articolului 168, din Legea Educaţiei Nr. 1/2011.
Doctorandul care a dat peste cap sistemul
Nu se plagiază de azi, de ieri, dar amploarea ruşinosului fenomen din mediul universitar a ieşit în lumina reflectoarelor în 2012, odată cu sesizarea de plagiat în cazul premierului în funcţie Victor Ponta, al cărui conducător de doctorat a fost fostul premier Adrian Năstase, iar membru în comisia de doctorat vicepremierul în funcţie Gabriel Oprea.
„Tot acest scandal a fost declanşat de preşedintele Băsescu din cauza dorinţei mele de a participa la Consiliul European”, a spus Victor Ponta în iunie 2012, cu privire la acuzaţiile de plagiat. „Probabil că dupa 28 (n.r. 28 iunie, data desfăşurării Consiliului European) nu va mai exista aceeaşi presiune din partea preşedintelui”.
Însă istoria evenimentelor care au succedat aceste acuzaţii a demonstrat că n-a fost doar o petardă mediatică. Astfel, după acuzaţiile publicate pe 18 iunie în revista Nature, Universitatea Bucureşti a anunţat că va analiza teza de doctorat în cadrul propriei Comisii de Etică.
De asemenea, s-a sesizat şi CNATDCU, care conform legislaţiei în vigoare, este abilitat să analizeze calitatea tezelor de doctorat şi să propună ministrului Educaţiei retragerea titlului de doctor (în cazul de faţă al premierului ), a calităţii de conducător de doctorat (Gabriel Oprea) şi a acreditării şcolii doctorale (a Universităţii Bucureşti), pentru nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesională, inclusiv pentru plagiat. Doar că înainte cu o zi de pronunţarea în cazul Ponta, ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a anunţat dizolvarea acestui Consiliu.
Întruniţi totuşi a doua zi, membrii săi a dat verdictul de plagiat, doar că modificările intempestive impuse de Pop, precum eliminarea tocmai a acestor prevederi în privinţa propunerilor pe care le poate face ministrului, au invalidat decizia.
De cealaltă parte, Victor Ponta a depus o adresă oficială pentru analizarea tezei de doctorat de către Consiliului Naţional de Etică, un organism consultativ din subordinea Ministerului Educaţiei, a cărui componenţă fusese de asemenea schimbată cu puţin timp înainte de verdictul în cazul fostului ministru Ioan Mang, care a fost unul pozitiv. În cazul premierului însă, a fost negativ.
De asemenea, Parchetul General, în urma unui denunţ, a dispus în 2013 neînceperea urmăririi penale (NUP), fiind respinse şi contestaţiile ulterioare.
Publicație Adevărul
|
