„Cuza”, în topul primelor 400 universităţi din lume
Conform clasamentului „Times Higher Education World University Ranking”, Universitatea „Al.I. Cuza” (UAIC) Iaşi este în primele 400 de instituţii de învăţământ superior din lume din punctul de vedere al perspectivei internaţionale. „Ierarhia Times Higher Education este realizată luând în seamă criterii din cinci arii specifice: învăţare, respectiv mediul de învăţare, cercetare, citări, colaborări cu mediul de afaceri şi perspectivă internaţională. Universitatea ieşeană înregistrează cel mai mare scor pe ţară la criteriile cooperare internaţională, respectiv cercetare”, explică reprezentanţii UAIC.
Primele trei locuri în topul amintit sunt ocupate de California Institute of Technology, Universitatea Oxford şi Universitatea Stanford. De asemenea, la nivelul clasamentului general, realizat pe baza tuturor factorilor evaluaţi, UAIC ocupă o poziţie în intervalul 601-800, urmată în acelaşi interval de Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara. Acestea au fost surclasate de Universitatea „Babeş- Bolyai” Cluj, instituţie ce se regăseşte în intervalul 501-600.
Citește și „Femeilor din România le lipseşte încrederea în sine”
Clasamentul Times Highet Education este realizat anual, iar universităţile au fost incluse anul acesta pentru prima dată în ierarhia mondială. Toate cele patru instituţii de învăţământ superior din România incluse în clasament – UAIC, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara - sunt membre ale Consorţiului „Universitaria
Publicație Evenimentul
Concurs cu premii de mii de euro pentru studenţi
Studenţii de la facultăţile cu profil tehnic sau informatic se pot înscrie, până pe 1 noiembrie, la unul dintre cele mai apreciate concursuri studenţeşti Electro Mobility, competiţie organizată de o companie de profil, cu reprezentanţă în Iaşi. Participanţii trebuie să îşi facă într-o primă etapă un cont, atât pentru fiecare membru, cât şi pentru echipă, pe portalul concursului, iar pe 2 noiembrie va avea loc o sesiune de discuţii şi clarificări pe baza regulamentului, cerinţelor tehnice şi organizatorice, astfel încât studenţii să poată pune în condiţii cât mai bune cunoştinţele teoretice în practică. Evaluarea finală a proiectelor şi premierea vor avea loc în perioada 13-14 mai 2016, valoarea totală a premiilor fiind de 2.700 euro. Electro-Mobility este competiţia studenţească în care studenţii au ocazia de a transforma pasiunea pentru tehnică în maşină electrică
Publicație Evenimentul
Studenţii UMF pot învăţa câteva zile în universităţi din toată ţara
Studenţii Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi au avut timp până astăzi să îşi depună dosarele pentru a participa la un tip de „Erasmus“ intern, de scurtă durată, care se desfăşoară deja de mulţi ani în principalele centre universitare din ţară. Acesta se desfăşoară în Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Chişinău, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara.
„TransMed este un proiect naţional care implică studenţii de la diverse universităţii de medicină din ţară şi din Chişinău într-un schimb de experienţă, păreri şi de distracţie într-un oraş nou gata de descoperit“, au precizat organizatorii.
La proiect pot participa studenţii din anii II-VI. Stagiile durează o săptămână, studenţii participând atât la programul şcolar, cât şi la cel social organizat de tinerii instituţiei de învăţământ superior medical care le este gazdă acestora.
„Fiecare universitate, împreună cu oraşul în care este situată, are particulartităţile ei şi un impact diferit asupra vieţii studentului. Majoritatea studenţilor nu au ocazia să îşi extindă orizontul experimentând viaţa de student şi în alt centru universitar deşi există multe oportunităţi în această direcţie“, au adăugat organizatorii.
Pentru înscriere, studenţii au nevoie să depună o fişă ce o pot găsi online.
Publicație Ziarul de Iași
Aur la Varşovia pentru inventatorii ieşeni ai pastei de dinţi ecologice
Ce medalii au primit celelalte invenţii ale delegaţiilor de la Iaşi.
Inventatorii ieşeni au participat la salonul internaţional de la Varşovia, de unde s-au întors cu medalii de aur, de argint, de bronz şi cu premii speciale. Aflat la a noua ediţie, salonul s-a desfăşurat între 12 şi 14 octombrie în Polonia, unde România a fost reprezentată de către Forumul Inventatorilor Români, partenerul Centrului de Informare Europe Direct Iaşi, şi cei care participă la Expoziţia Europeană a Creativităţii şi Inovării EUROINVENT, care se desfăşoară în luna mai, în Iaşi.
Reprezentanţii Forumului au spus că, dacă de obicei la eveniment mai participau şi cercetători din Cluj sau alte regiuni ale ţării, anul acesta, cu puţine excepţii, câştigătorii au fost din Iaşi, participând cadre didactice de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, dar şi Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.
Medalia de aur cu menţiune specială a fost luată de invenţia „Pastă de dinţi ecologică“, medalia de argint, de invenţia „Metoda de determinare a echilibrului hidric a lemnului“, în timp ce medalia de bronz a revenit celor care au determinat o „Metodă de fosfatare a pieselor de fier“.
„De asemenea, invenţii prezentate de Forum au fost premiate cu Premiul Outstanding Innovation Award decernat de Thai Innovation and Invention Promotion Network. O distincţie deosebită primită de inventatorii români este Medalia Marie Curie, pentru invenţii în domeniul chimiei. Cu ocazia acestui eveniment, România şi-a confirmat poziţia de membru corespondent al Federaţiei Mondiale a Inventatorilor“, au precizat reprezentanţii Forumului.
Publicație Ziarul de Iași
Cu cât erau plătiţi primii profesori ai Academiei Mihăilene în 1835
"Sa ne mai amuzam un pic cu istoria. Daca tot s-au marit salariile profesorilor, ia sa vedem cum si cu cit erau platiti primii profesori ai Academiei Mihailene, prima universitate din Moldova (si din viitoarele principate unite), infiintata la Iasi in 1835", scrie Dan Radu pe pagina lui de Facebook.
"Eșii. No. 15. 21 Fevruari 1832
Albina Românească
Gazetă administrativă și politică literală
Epitropia îmvățăturilor publice în Prințipatul Moldovii
Creșterea și îmvățătura publică a tinerimii, întârzietă în Moldova din nefavorizitoare întâmplări, au agiuns a fi astiz obiectul cei mai vii doriri a părinților și a tuturor ce priesc fericirea Patrii. Așezământul nou al țării au hărăzit acestui ram însămnătoriu mijloace și înțelepte puneri la cale. Spre îmființarea unor asemene măsuri, se cuvine a se întrebuința bărbați cu temelnice științe și înzăstrați cu însușiri ce au putut căștiga numai la locurile, unde de demult se află statornicite Instituturile de îmvățătură.
Dreptaceia, epitropia face opștește și la toți cunoscut: că la Academia, ce are a se îmființa în Eși, sânt încă vacante următoarile cinci posturi de profesorat:
1) Profesoratul de Filosofie: Loghică, Metafizică, Ithică și Dreptul Naturii, cu leafă de doî sute galbini pe an.
2) De Științele Matematicii – Teoretice, de Fizică teoretică și experimentală, Himie, Istorie Naturală, cu leafă de doî sute cinzeci galbini pe an.
3) De Științele Matimaticii Practice, de Gheometrie, Arhitectură, Mehanică, Idraolică și a facerii drumurilor, cu leafă de trii sute cinzeci galbini pe an.
4) De Iconomia Rurală a-(câmpului) cu toate părțile ei, și Viterenaria (doftoria vitelor) cu leafă de doî sute galbini pe an.
Toți acestia, afară de însemnatele științe, se cuvine să știe limba Românească și Latină.
5) De limba și literatura Franțeză, cu leafă de trii sute galbini pe an.
Prelângă aceste, Dumnealor profesorii vor ave doî odăi de lăcuință, lemne de foc și luminare.
Așadar, acii cu temelnice științe, însămnate pentru fieștecare profesorat, vor împărtăși Epitropii în scris cererea lor, adăugând copii legalizate (întărite) de atestaturi și vrednice de crezare recomendanții, precum și oarecare probe literale, sau dovezi de împlinirea însărcinărilor potrivite cu a lor științe, prin care să se poată adeveri cerutele însușiri, după care, doritorii a se așeza în această țară de ospitalime, vor primi răspunsul Epitropiei, și urmând închierea tocmelii, vor lua și bani pentru cheltuiala drumului".
Ca sa ne fie un pic mai clar, un galben valora cam vreo 24 de lei ai acelei vremi pe la Focsani si vreo 32 pe la Galati, depinde unde il schimbai, ca era piata valutara libera. Iar un cal se vindea la tirg cu 2 galbeni. Asadar, dom profesor de Idraolica, cu 350 de galbeni pe ani, cistiga cam cit sa cumpere 175 de cai. Daca un cal de caruta e azi vreo 1000 de lei, rezulta vreo 175,000 RON , pe an, adicatelea vreo 14,500 leusori din vremea lui Ponta, pe luna, precizează Dan Radu.
Publicație Ziarul de Iași
|
