Mitropolitul Ardealului şi filologul Ion Pop, printre noii membri ai Academiei Române
Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, filologul Ion Pop, fizicianul Nicolae-Victor Zamfir şi istoricul Dorina-Elena Rusu se numără printre cei 20 de noi membri ai Academiei Române, care au fost aleşi de Adunarea generală a forului.
Membrii Academiei Române s-au reunit, joi, în Adunare generală, pentru alegerea unui nou vicepreşedinte, precum şi pentru alegerea de noi membri titulari, corespondenţi şi de onoare. Astfel, în postul de vicepreşedinte a fost ales, prin vot secret, academicianul Victor Spinei. Tot prin vot secret au fost aleşi 20 de noi membri ai Academiei Române: cinci membri titulari, cinci membri corespondenţi, doi membri de onoare din ţară, şapte membri de onoare din străinătate şi un membru post-mortem. Astfel, medicul Constantin Ionescu-Tîrgovişte (Secţia de Ştiinţe Medicale), teologul şi istoricul Mircea Păcurariu (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), inginerul agronom Doru Pamfil (Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice), biofizicianul Anca Volumnia Sima (Secţia de Ştiinţe Biologice) şi fizicianul Nicolae-Victor Zamfir (Secţia de Ştiinţe Fizice) au fost aleşi membri titulari, potrivit site-ului academiaromana.ro. Noii membri corespondenţi ai Academiei Române sunt filosoful Ştefan Afloroaie (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), matematicianul Vasile Marinca (Secţia de Ştiinţe Tehnice), fizicianul Gheorghe Nenciu (Secţia de Ştiinţe Fizice), filologul Ion Pop (Filiala Cluj-Napoca; Secţia de Filologie şi Literatură) şi istoricul Dorina-Elena Rusu (Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie). Totodată, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, IPS Laurenţiu Streza (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), şi inginerul chimist Nicolae Florea (Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice) au fost aleşi membri de onoare din ţară ai Academiei Române. Membri de onoare din străinătate ai Academiei Române au fost aleşi fizicianul german Peter Hanggi (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), fizicianul britanic Thomas Walter Bennerman Kibble (Secţia de Ştiinţe Fizice), eseistul şi traducătorul de origine română Virgil Nemoianu din SUA (Secţia de Filologie şi Literatură), fizicianul rus Yuri Tsolakovich Oganessian (Secţia de Ştiinţe Fizice), istoricul literar Costa Roşu din Serbia (Secţia de Filologie şi Literatură), fizicianul Ion Tighineanu din Republica Moldova (Secţia de Ştiinţe Fizice) şi matematicianul israelian Izu Vaisman (Secţia de Ştiinţe Matematice). De asemenea, Mitropolitul Moldovei Irineu Mihălcescu (1939 - 1947) a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii, potrivit site-ului instituţiei. Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară, iar numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul forului. Adunarea Generală este organul suprem de conducere al Academiei Române.
Publicație: Adevărul
Studenţii de azi, profesioniştii de mâine. Consiliere antişomaj pentru absolvenţii de studii superioare
5.000 de studenţi din România pot spune acum că sunt mai aproape de o carieră de succes în domeniul pentru care s-au pregătit. Tineri de la şapte universităţi au fost îndrumaţi de consilieri în carieră şi au văzut cum ar putea arăta primul lor loc de muncă, după ce au participat la un proiect finanţat din fonduri europene.
Mulţi dintre absolvenţii facultăţilor din România reuşesc cu greu să găsească un loc de muncă la finalul primului ciclu de învăţământ universitar. Iar dacă vor să lucreze în domeniul pentru care s-au pregătit, piaţa muncii poate deveni şi mai impenetrabilă. O bună parte dintre aceştia se reprofesionalizează în funcţie de oferte conjuncturale şi, în cele din urmă, fac din soluţia de compromis una definitivă, însă cei mai mulţi se îndepărtează iremediabil de specificul studiilor. Specialiştii spun că alegerea carierei rămâne o provocare pentru mulţi dintre absolvenţii cursurilor universitare din România şi pentru că ei nu sunt familiarizaţi timpuriu cu aşteptările şi rigorile pieţei muncii.
Şapte universităţi din România au venit în sprijinul unora dintre studenţii care vor să-şi asigure, încă de pe băncile facultăţii, o carieră de succes. Astfel, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Universitatea din Oradea, Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „A.I. Cuza“ din Iaşi şi Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu-Jiu au derulat, în perioada noiembrie 2014-noiembrie 2015, mai multe sesiuni de cursuri şi activităţi practice menite să ofere consiliere în carieră şi orientare profesională pentru 5.000 de studenţi din România. Iniţiativa, coordonată de către universitarii din Timişoara, s-a numit „Studenţii de azi, profesioniştii de mâine“ şi a fost finanţată din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cu 20 de milioane de lei.
Activităţile au cuprins conferinţe de management al carierei, sesiuni de consiliere generică şi specifică cu privire la potenţiala carieră a absolvenţilor, dar şi vizite de studiu organizate la mai multe companii din domeniul de specializare al studenţilor. Astfel, aceştia au putut înţelege, la firul ierbii, tipicul de organizare şi funcţionare al unora dintre angajatorii relevanţi pentru cariera lor potenţială. De asemenea, studenţii au putut participa şi la două conferinţe interdisciplinare cu privire la dezvoltarea durabilă şi tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor. În plus, participarea fiecărui student la acest program a fost stimulată de o subvenţie nerambursabilă în valoare de 500 de lei.
Totuşi, pentru studenţi, cea mai productivă parte a proiectului a constat în seria sesiunilor de consiliere, în cadrul căreia fiecare dintre participanţi a avut ocazia să fie îndrumat de către un expert în resurse umane, activ în domeniul recrutărilor. Experţii au discutat cu fiecare participant în parte şi au încercat să găsească, în cazul fiecăruia, dacă aptitudinile şi competenţele deţinute sunt relevante pentru locul de muncă proiectat. Scopul: să-i ajute pe studenţi să devină absolvenţi cât mai atractivi pentru angajatori.
Vizitele la companii au fost încă un punct forte pe agenda organizatorilor. În Bucureşti, studenţii au putut vizita bănci, ONG-uri, corporaţii din domeniul IT, instituţii ale statului (Administraţia Prezidenţială, Parlament, Prefectură, primării). Două dintre grupuri au vizitat şi redacţia ziarului „Adevărul“. Unii dintre coordonatorii grupurilor spun că n-au fost puţine cazurile când studenţii au rămas în practică ori chiar s-au angajat la companiile pe care le-au vizitat. De altfel, unele grupuri de studenţi au organizat, suplimentar, sesiuni de comunicare cu absolvenţi ai facultăţii la care ei sunt înscrişi, care le-au împărtăşit din experienţa lor la locul de muncă. De pildă, doi dintre jurnaliştii „Adevărul“ au fost invitaţi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti pentru a le explica studenţilor care e legătura dintre filosofie, jurnalism şi „Adevărul“.
Pe lângă activităţile la care au participat, studenţii au putut accesa, pe site-ul proiectului, cariera.uvt.ro, „Ghidul Studentului“, de unde au putut afla informaţii şi sfaturi utile despre elaborarea adecvată a unui CV, despre scrisoarea de motivaţie sau despre interviul de angajare.
„Nu vă temeţi“
Prorectorul Universităţii din Bucureşti, Magdalena Platis, responsabilă cu managementul calităţii şi relaţiile cu mediul de afaceri în Universitate, a enumerat, miercuri, 25 noiembrie, în cadrul evenimentului de închidere a proiectului: 30 de conferinţe de management al carierei, 744 de participanţi la programul de consiliere generică şi 162 – la cel de consiliere specifică, alături de 41 de vizite de studiu desfăşurate doar în Capitală. În total, pe listele organizatorilor din Bucureşti, au figurat 1.020 de studenţi care au beneficat de program.
Directorul Direcţiei pentru Studenţi din cadrul Universităţii, Marian Crăciun, a spus că, la finalul activităţilor incluse în proiect, a fost copleşit de solicitările studenţilor pentru alte conferinţe şi ateliere similare. Iar managerul operaţional din Timişoara, Vlad Petcu, le-a transmis studenţilor că, pentru a avea un viitor profesional strălucit, este nevoie, în primul rând, să-şi învingă teama. „Teama poate avea un efect pozitiv, care determină profesionalismul, dar şi unul negativ, care inhibă. Dacă vă va fi teamă de provocări, veţi fi buni, dar nu extraordinari“, le-a spus Vlad Petcu studenţilor.
Publicație: Adevărul
Ruşinos: România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru cercetare
Finlanda, Suedia şi Danemarca sunt statele care investesc cel mai mult în cercetare la nivel european.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europene în privinţa ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, de numai 0,38%, valori de sub 1% fiind înregistrate şi în state ca Grecia, Bulgaria şi Polonia, potrivit datelor Eurostat.
În 2014, cel mai ridicat nivel al ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB a fost înregistrat în Finlanda (3,17%), urmată de Suedia (3,16%) şi Danemarca (3,08%). Austria alocă 2,99% pentru aceste cheltuieli, Germania 2,84%, Belgia 2,46%, Slovenia 2,39%, iar Franţa 2,26%.
La polul opus se află România, cu doar 0,38% din PIB alocat cercetării şi dezvoltării, alte state cu un nivel de sub 1% al acestor cheltuieli fiind Cipru (0,47%), Letonia (0,68%), Croaţia (0,79%), Bulgaria (0,8%), Grecia (0,83%), Bulgaria (0,8%), Grecia (0,83%), Malta (0,85%), Slovacia (0,89%) şi Polonia (0,94%).
Comparativ cu 2004, ponderea în PIB a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare a crescut în 23 de state membre, a scăzut în Croaţia, Luxemburg, Finlanda şi Suedia şi a rămas stabilă în România.
În 2014, statele UE au cheltuit în total circa 283 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, iar ponderea în PIB-ul Uniunii a fost de 2,03%, la fel ca în 2013. În urmă cu 10 ani, ponderea în PIB-ul UE era de 1,76%.
Comparativ cu alte economii mari, ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB-ul UE este mult mai mică decât în Coreea de Sud (4,15% în 2013) şi Japonia (3,47% în 2013) şi mai mică decât în SUA (2,81% în 2012), dar egală cu cea din China (2,08%) în 2013) şi mai mare faţă de Rusia (1,15%).
Publicație: Ziarul de Iași
Liga Studenţilor de la Istorie a depus o coroană de flori cu ocazia Zilei Naționale
Cu ocazia Zilei Naţionale, Liga Studenţilor de la Istorie a depus o coroană de flori la monumentul ostaşilor căzuţi în Primul Război Mondial pentru întregirea neamului românesc, aflat în faţa parcului Copou din Iaşi, închinat eroilor din Divizia a II-a de Cavalerie.
„Pe zi ce trece, noi, oamenii, devenim din ce în ce mai nepăsători. Mergem pe stradă fără să ne uitam în stânga sau în dreapta, fără să fim atenţi la lumea din jurul nostru, fără să ne bucurăm de moment. Trecem pe stradă pe lângă statui şi monumente dar fără să ne pese sau să avem habar ce reprezintă. Ajungem acasă, deschidem televizorul şi vedem cum clasa politică celebrează Ziua naţională a României, aducând omagii unor statui, care nu au nici o legătură cu 1 Decembrie sau măcar cu Primul război mondial. Noi, cei de la Asociaţia Liga Studenţilor de la Istorie Iaşi, încercăm să comemorăm cu adevărat Ziua naţională şi să educăm lumea din jurul nostru în aşa fel ca pe 1 Decembrie să se cinstească cu adevărat eroii patriei. Important nu este să mergem să dăm «check-in» în Piaţa Unirii, să dovedim lumii că am fost la paradă, ci să aducem omagii acelor eroi care pentru viitorul acestei ţări şi a familiilor lor şi-au sacrificat viaţa fără regrete şi remuşcări. Unul din aceste monumente care comemorează aceşti eroi este «Monumentul Eroilor Diviziei 2-a Cavalerie» sau «Şarja de la Prunaru», monument dezvelit la data de 29 mai 1927. Acest monument a fost realizat din iniţiativa ofiţerilor Diviziei a II-a de Cavalerie care au luptat în războiul din 1916-1918, amintind jerfa lor din bătălia de la Prunaru unde pentru a apăra pe compatrioţii lor în retragere din faţa trupelor germano-bulgare-turce, ostaşii Regimentului 2 Roşiori s-au aruncat pe 28 noiembrie 1916 în câmpul de bătălie fără o urmă de frică sau remuşcare. Sacrificiul lor a fost unul suprem, din cei 5.000 de călăreţi, doar 134 au supravieţuit. Totuşi jertfa lor şi timpul câştigat prin aceasta a oferit Diviziei 18 Infanterie posibilitatea de a se regrupa pe aliniamentul Leţca Veche-Jilava contribuind din plin la operaţiunile de apărare a Bucureştiului”, a precizat Robert-Marian Airinei, preşedintele Asociaţiei „Liga Studenţilor de la Istorie” Iaşi.
Publicație: Ziarul de Iași
O MULTINAŢIONALĂ acordă burse uriaşe studenţilor
Compania Telekom oferă 10 burse studenţilor foarte buni. Valoarea unei burse este de 10.000 de lei.
Compania Telekom oferă 10 burse studenţilor foarte buni care s-au făcut remarcaţi prin proiecte extraşcolare şi programe de voluntarita. Valoarea unei burse este de 10.000 de lei.
Pentru a putea avea acces la o astfel de bursă tinerii trebuie să se înscrie până pe 4 decembrie. Între 4 şi 7 decembrie va avea loc analizarea dosarului, iar pe 8 decembrie va fi afişată lista câştigătorilor.
Pot participa la concurs studenţii înscrişi la o instituţie de învăţământ superior acreditată, indiferent de anul de studii, inclusiv masteranzii.
Mai multe informaţii pe burseletelekom.ro.
Publicație: Evenimentul Zilei
|
