Consiliul Naţional de Etică, care analizează tezele de doctorat ale demnitarilor, revocat
Consiliul Naţional de Etică, care analizează tezele de doctorat ale demnitarilor şi care funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei, va fi revocat joi, a anunţat ministrul Educaţiei Adrian Curaj, la finalul şedinţei Executivului.
"Am decis să revoc Consiliul Naţional de Etică. Azi voi semna ordinul în acest sens", a precizat ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.
Premierul Dacian Cioloş a declarat, săptămâna trecută, că i-a cerut ministrului Educaţiei să "vină cu o analiză cât mai repede" referitoare la acuzaţiile de plagiat la adresa ministrului de Interne, Petre Tobă, precizând că nu se bazează pe ce îi spune "unul sau altul".
"Nu ştiu detalii, ştiu ce mi-a spus dânsul, ştiu opinia şi poziţia dânsului. Am cerut şi domnului ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, să vină cu o analiză cât mai repede în urma consultării Comisiei de Etică, care are această responsabilitate, şi vreau să am o claritate cât mai obiectivă. Nu să mă bazez pe ce îmi spune unul sau altul înainte de a-mi exprima un punct de vedere în calitate de prim-ministru", a declarat premierul Dacian Cioloş, referitor la acuzaţiile potrivit cărora ministrul Internelor, Petre Tobă, a plagiat mare parte din teza sa de doctorat.
Noul ministru de Interne, Petre Tobă, care a condus Poliţia Română în ultimii trei ani, se alătură listei cu demnitari acuzaţi că şi-au plagiat tezele de doctorat, potrivit Press One, care a relatat joi că peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat a acestuia ar fi copiate din diverse lucrări.
Cel mai cunoscut caz de plagiat în rândul demnitarilor este cel al fosului premier Victor Ponta, în cazul căruia, în 2012, Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti, al cărui absolvent este, a decis că a plagiat teza de doctorat "Curtea Penală Internaţională". Un alt verdict, de data aceasta favorabil premierului, a fost dat însă, în aceeaşi perioadă, de Consiliul Naţional de Etică, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei şi a cărei componenţă a fost schimbată de guvern chiar înainte ca acesta să analizeze acuzaţiile de plagiat aduse lui Ponta.
După pierderea alegerilor prezidenţiale, în decembrie 2014, fostul premier anunţa că va renunţa la titlul de doctor, ceea ce nu s-a întâmplat, din motive de vid legislativ.
Şi fostul ministru al Afacerilor Interne Gabriel Oprea a fost acuzat de plagiat.
Publicație: Ziarul de Iași și Adevărul
Ministerul Educaţiei şi Banca Mondială au lansat un proiect de 200 de milioane de euro pentru a preveni abandonul universitar
80% dintre liceele de stat şi 85% dintre facultăţile din România vor fi ajutate, printr-un proiect de 200 de milioane de euro, să răspundă problemelor care duc la abandonul sistemului de educaţie la trecerea de la liceu la facultate, precum şi abandonului în primul an de facultate. Proiectul privind Învăţământul Secundar din România (ROSE) a fost semnat joi de Guvernul României împreună cu Banca Mondială.
ROSE oferă sprijin în abordarea factorilor academici şi a factorilor personali ce duc la abandonul şcolar al elevilor sau studenţilor prin activităţi remediale, tutorat, consiliere, activităţi extracuriculare, activităţi de practică, programe de tip şcoală de vară şi centre de învăţare, transmite Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă. Printre beneficiari se află elevii din liceele de stat cu performanţe scăzute şi studenţii din primul an de studii, cât şi personalul din aceste instituţii de învăţământ. În plus, proiectul sprijină intervenţii la nivel de sistem, în învăţământul secundar superior, inclusiv prin revizuirea programelor şcolare, asigurarea formării profesorilor şi revizuirea sistemului de evaluare al elevilor.
Guvernul României şi Banca Mondială se aşteaptă ca până la finalul implementării proiectului ROSE, de rezultatele acestuia să beneficieze 1,6 milioane de elevi din 1.160 de licee identificate ca având „performanţe scăzute” şi studenţi din 300 de facultăţi ce se confruntă cu riscul de abandon în primul an. Grupurile vulnerabile şi marginalizate sunt o prioritate pentru proiect. Sărăcia extremă şi alte dezavantaje socio-economice reprezintă constrângeri majore în tranziţia către învăţământul terţiar şi dobândirea de competenţe de nivel superior, esenţiale pentru succesul pe piaţa muncii sau pentru atingerea unui nivel mai ridicat de educaţie.
"Proiectul ROSE este inovator, deoarece pune împreună provocările cu care se confruntă atât sistemul preuniversitar, cât şi sistemul de învăţământ superior din România, în contextul mai larg al accesului, calităţii şi echităţii. În fiecare an, un număr semnificativ de elevi români se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte tranziţia la învăţământul terţiar, iar sprijinul acordat acestor elevi reprezintă una dintre priorităţile Guvernului României. Angajamentul ministerului de a creşte ratele de tranziţie şi retenţie trebuie să fie însoţit de un demers continuu, dincolo de mandatele miniştrilor, astfel încât să se obţină impactul dorit”, a declarat Adrian Curaj, Ministrul Educaţiei.
Abandonul şcolar
Rata înscrierilor în învăţământul secundar superior este ridicată, însă tranziţia către învăţământul superior este mult scăzută, din cauza abandonului şcolar în creştere şi a rezultatelor slabe la examenul de Bacalaureat, potrivit Ministerului Educaţiei.
Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învăţământul superior a crescut de la 75% la 94,9% din 2005 până în 2012. În anul şcolar 2012-2013 erau înscrişi 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, media abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% la 3,8% din 2009 până în 2011, în procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum şi în liceele din mediul rural, respectiv aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012.
39% din elevi termină liceul cu o diplomă de Bac
În aceeaşi perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la Bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).
Astfel, datele arată că, în anul şcolar 2013-2014, 100.000 de elevi fie nu au promovat examenul de Bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.
În învăţământul superior, provocările cu care se confruntă studenţii, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o rată scăzută a tranziţiei de la învăţământul liceal la învăţământul superior. Astfel, 20.000 de studenţi au abandonat studiile universitare, în anul academic 2013-2014, în primii doi ani de studiu, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.
Studenţii consideraţi în situaţie de risc de abandon a universităţii fac parte, de regulă, din următoarele categorii: cei care au intrat la universitate cu note mici la examenul de bacalaureat; cei care provin din mediul rural sau grupuri socio-economice dezavantajate; studenţi de etnie romă.
"Aceşti studenţi se confruntă deseori cu probleme academice şi de adaptare în timpul anilor universitari, probleme care conduc la rezultate inferioare colegilor de an şi la o tendinţă de izolare socială în comunitatea universitară. Fără un sprijin adecvat, aceşti studenţi sunt prea puţin în măsură să identifice modalităţi adecvate prin care să evite rezultatele scăzute şi părăsirea timpurie, care pe termen lung au ca efect excluziunea socială", susţine Ministerul Educaţiei.
Publicație: Adevărul
|
