Război nesfârşit în dosarul de corupţie de la Medicină
Directorul de comunicare al UMF, Adrian Ciureanu, s-a plâns că fosta nevastă le-a dat procurorilor anticorupţie mail-urile sale * pentru că DIICOT a clasat dosarul, el a deschis un nou proces
O nouă lovitură de teatru s-a produs în scandalul fraudei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa” Iaşi. Reamintim că directorul de comunicare Adrian Ciureanu, rectorul Vasile Astărăstoae, prorectorul Dragoş Pieptu, directorul administrativ Daniela Druguş, directorul SC Maguay Impex Corvin Pughin, afaceristul Laurian Gabriel Tănăsescu, funcţionari ministeriali şi fiica rectorului, Daniela Astărăstoae, au fost acuzaţi de DNA de nereguli în proiectul privind platforma de e-learning. Acesta ar fi primit ilegal fonduri de 5,2 milioane de lei. Într-un alt proiect european, desfăşurat la Institutul de Medicină Legală, rectorul şi-ar fi angajat ilegal fiica, pe Pieptu şi Ciureanu. DNA a trimis dosarul pe masa judecătorilor suceveni. Ciureanu a încercat să se răzbune pe fosta jumătate conjugală, Sorina Mărgineanu, care a asmuţit DNA asupra sa. Aceasta le-a dus procurorilor corespondenţa electronică a soţului.
Nevasta i-a jucat o festă
Ciureanu a făcut plângere penală împotriva fostei soţii, pentru acces fără drept la un sistem informatic, transfer neautorizat şi modificare fără drept de date, rezultând date necorespunzătoare adevărului. Procurorii DIICOT au decis însă neînceperea urmăririi penale, concluzionând că Sorina Mărgineanu, care deţinea firma Econgres, avea dreptul să acceseze contul de mail al acestuia.
Directorul UMF i-a contrazis: „Contul de email nu era proprietatea Econgres, astfel că făptuitorul nu avea niciun drept să acceseze şi să manipuleze datele din acest cont. Mărgineanu Sorina a primit de la holderul domeniului econgres.ro, care eram eu în martie 2010, doar dreptul de a folosi propria adresă de email, nicidecum alte conturi, deci cu atât mai puţin contul de email al administratorului domeniului”.
Modificări în conţinutul mesajelor?
Ciureanu a susţinut că fosta nevastă a mai făcut şi alte manevre necurate, modificând conţinutul mesajelor. Procurorii au sărit şi în această privinţă în apărarea Sorinei Mărgineanu: „DNA a constatat că întreaga corespondenţă electronică a lui Ciureanu Adrian, identificată în urma percheziţiei serverelor folosite de Econgres, se afla stocată în acelaşi conţinut şi formă şi pe serverul şi echipamentele informatice identificate la sediul SC Eventer Net, administrată de Ciureanu Adrian”.
În 2013, magistraţii Judecătoriei au admis plângerea lui Adrian Ciureanu şi au trimis dosarul la DIICOT, pentru începerea urmăririi penale faţă de Sorina Mărgineanu. În primăvară, Adrian Ciureanu a deschis un nou proces, privind durata anchetei, iar magistraţii Tribunalului au obligat DIICOT să dea o soluţie. Cum s-a decis din nou clasarea, Ciureanu a atacat iarăşi rezoluţia. Urmează ca judecătorii să ia o decizie, din nou.
„Numai copierea şi retransmiterea acestor date fără relocare nu sunt suficiente pentru a întruni elementele constitutive ale infracţiunii” - DIICOT
Publicație: Evenimentul
România, pe locul 16 în topul mondial al utilizării limbii engleze
România este le locul 16 din 70 de ţări evaluate la nivel mondial şi pe locul 13 din 27 de ţări europene, în ceea ce priveşte competenţele de limbă engleză pe care le au locuitorii şi modul în care aceştia reuşesc să le pună în practică, în relaţiile sociale şi profesionale.
Pe primul loc în studiul EF English Proficiency Index 2015, la care au participat 910.000 de persoane din 70 de ţări, este Suedia, urmată de Olanda, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Slovenia, Estonia, Luxemburg, Polonia, Austria, Germania, Portugalia, România şi Belgia.
Studiul arată existenţa unei corelaţii reale între cunoaşterea limbii engleze şi diferşi indicatori precum venituri mai mari sau calitatea vieţii mai bună. De asemenea, în aproape toate ţările participante la studiu, mai multe femei vorbesc bine limba engleză decât bărbaţi.
Specialiştii de la Qdays Educational Holidays, parteneri ai studiului pentru România, spun că valoarea sistemului lingvistic comun este esenţială în mediul educaţional şi profesional, iar marile centre educaţionale internaţionale manifestă un interes crescut pentru tinerii din România, datorită usurinţei cu care aceştia reuşesc să pună în practică abilităţile comunicaţionale în limba engleză.
Publicație: Adevărul
|
