Proiect al Ministerului Educaţiei: Reguli mai stricte pentru evaluarea şi monitorizarea programelor de cercetare
Reguli de monitorizare mai stricte şi o evaluare mai transparentă vor fi introduse pentru institutele de cercetare care care vor depune programe-nucleu de cercetare-dezvoltare, dacă un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens va fi aprobat de Executiv.
Ministerul Educaţiei vrea să introducă norme metodologice noi privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare. În acest sens, experţii au realizat un proiect de hotărâre de guvern unde se specifică, printre altele, că propunerile de programe-nucleu trebuie să conţină scopul programului, durata acestuia, obiectivele, rezultatele estimate, resursele umane şi materiale necesare, care este infrastructura majoră de cercetare disponibilă şi care sunt ţintele stabilite.
Secretarul de stat pe cercetare, Tudor Prisecaru, a explicat pentru "Adevărul" exact ce aduce nou acest proiect de HG. "Practic, institutele de cercetare vor trebui să prezinte situaţia a ceea ce au făcut, care au fost temele, realizările, ce au făcut exact. Se va intensifica, deci, partea de monitorizare. De asemenea, evaluarea programelor va fi mai dură şi mai la obiect. Cercetătorii vor trebui să prezinte infrastructura pe care o vor folosi, modul în care va fi folosită, nu doar să listeze echipamentele. De asemenea, o noutate ar mai fi cum sunt valorificare rezultatele cercetării", a spus Prisecaru. El speră ca HG-ul să treacă repede, având în vedere că de la 1 ianuarie, institutele de cercetare vor putea depune proiecte.
La rândul său, Antoaneta Popescu, de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, a explicat că noutatea principală este "partea de transparenţă, modul în care se va face evaluarea încă de la lansarea competiţiei". Fondurile pentru aceste cercetări vin de la bugetul de stat, fiind vorba de suma din PIB alocată sectorului Cercetare. În ciclul anterior de programe, care a fost lansat în 2009, au fost finanţate 48 de programe de cercetare, iar comunitatea ştiinţifică aşteaptă de mai mult timp reînnorirea cadrului legislativ pentru o nouă rundă de programe, a mai explicat ea.
Ce mai prevede metodologia
Fiecare propunere de proiect component al programului-nucleu se va întocmi pe baza unei structuri-cadru obligatorii, care conţine:
- a) titlul, rezumatul, obiectivele şi rezultatele preconizate urmare a realizării proiectului; b) prezentarea detaliată a proiectului, cu evidenţierea situaţiei existente pe plan naţional şi internaţional, a ţintelor propuse a fi atinse prin implementarea proiectului; c) schema de realizare şi costurile aferente proiectului; d) resursele umane existente şi necesare pentru realizarea proiectului; e) diseminarea rezultatelor cercetării obţinute în proiect; f) valorificarea rezultatelor cercetării obţinute în proiect, protecţia proprietăţii intelectuale.
"Termenele în care se depun propunerile de programe-nucleu se comunică de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare printr-un anunţ care se va publica pe pagina sa de internet, împreună cu modelele documentelor care însoţesc procedurile", se mai arată în proiectul de HG.
Evaluarea propunerilor de proiecte componente ale programului-nucleu se face pe baza următoarelor criterii: a) încadrarea şi contribuţia la obiectivele stabilite în propunerea de program-nucleu; b) coerenta şi credibilitatea scopului şi obiectivelor proiectului; c) cunoaşterea situaţiei curente în domeniu, gradul de originalitate şi contribuţia la inovare ale propunerii; d) abordarea ştiinţifică/tehnică, claritatea şi adecvarea metodologiei de cercetare; e) credibilitatea şi coerenta definirii fazelor şi rezultatelor estimate; f) competenţa ştiinţifică şi/sau tehnică a personalului propus, încadrarea fiecărei persoane numai cu contract individual de muncă; g) corelarea bugetului estimat cu obiectivele propuse; h) calitatea managementului proiectului, inclusiv planificarea resurselor şi managementul riscului; i) proprietatea intelectuală, planul de diseminare, valorificare şi transfer tehnologic; j) echipamentele care concură la realizarea obiectivelor proiectului. (2) Pe baza acestor criterii CCCDI elaborează şi supune spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare următoarele: a) metodologia de notare şi cea de selectare a propunerilor de proiecte în vederea finanţării; b) fişa de evaluare individuală a propunerii de proiect; c) fişa de evaluare în panel a propunerii de proiect.
Publicație: Adevărul
Filosoful Timothy Williamson de la Oxford, decorat de Universitatea din Bucureşti
Timothy WilliamsonTimothy Williamson", cel mai cunoscut metafizician de la Universitatea Oxford din Marea Britanie a primit joi, 10 decembrie, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti. Filosoful va susţine o conferinţă vineri, de la ora 11.00, la sediul Facultăţii de Filosofie.
Universitatea din Bucureşti include, începând de joi, în rândul elitelor sale academice o personalitate ştiinţifică de primă importanţă, după ce a acordat tilul de Doctor Honoris Causa profesorului de filosofie Timothy Williamson, Wykeham Professor of Logic la Universitatea Oxford şi Fellow of New College Oxford. Decernarea acestul titlu consolidează parteneriatul academic dintre cele două instituţii, oricum de tradiţie.
Timothy Williamson este unul dintre cei mai importanţi filosofi contemporani, având profunde contribuţii în filosofia analitică. Studiile sale au schimbat cursul dezbaterilor dintre logicieni şi filosofi, redefinind agenda multor domenii din aria filosofiei şi, în special, din epistemologie, logică filosofică şi metafizică. Cărţile sale, printre care putem aminti Identity and Discrimination, Vagueness, Knowledge and its Limits sau Modal Logic as Metaphysics, au fost primite cu deosebit interes de comunitatea ştiinţifică internaţională, impresionând pentru viziunea filosofică profundă şi pentru virtuozitatea lor tehnică, de altfel două dintre cele mai importante trăsături ale personalităţii ştiinţifice a profesorului Williamson.
Timothy Williamson va susţine, vineri, de la ora 11.00, o conferinţă cu tema „How did we get here from there? The transformation of analytic philosophy“. Accesul publicului este liber.
Profesorul Timothy Williamson s-a născut la Uppsala, Suedia, pe data de 6 august 1955. Între anii 1973 şi 1976 a studiat matematică şi filosofie la Balliol College, Oxford. Au urmat apoi două masterate, ultimul obţinut în anul 1986 cu distincţia ad eundem gradum, dar şi un doctorat în filosofie finalizat în 1981. Cariera sa academică a debutat odată cu studiile masterale: între anii 1980-1988 a fost lector în filosofie la Trinity College, Dublin, apoi a predat vreme de şase ani la University College, Oxford, iar în 1995 a fost numit profesor de logică şi metafizică la University of Edinburgh. Din anul 2000 până în prezent, profesorul Williamson a susţinut numeroase cursuri în calitate de Visiting Professor sau Fellow la prestigioase universităţi din întreaga lume: MIT, Princeton University, University of Canterbury, University of Michigan sau Yale University.
Publicație: Adevărul
|
