Universitatea „Al.I. Cuza“ deschide căminul C5 închis acum 5 ani
Din ianuarie, studenţii vor fi cazaţi şi în C5, a cărui renovare s-a finalizat.
Căminul C5 al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi, la care se lucrează de peste cinci ani de zile, a fost în sfârşit finalizat şi va fi dat spre cazarea studenţilor de la 4 ianuarie, de când se termină vacanţa de iarnă.
În cursul zilei de ieri, tirurile cu mobilierul cumpărat de universitate în urma licitaţiei au ajuns la universitate şi angajaţii acesteia au început mobilarea camerelor căminului din complexul „Titu Maiorescu“. Prioritate la cazare vor avea studenţii plecaţi în primul semestru cu burse Erasmus, tariful de cazare fiind la fel ca în căminele renovate din Complexul Târguşor Copou.
Acesta este unul dintre căminele la care s-a lucrat cel mai mult din toate campusurile universitare ieşene, lucrările la el fiind începute în urmă cu cinci ani şi fiind oprite acum doi-trei ani din lipsa fondurilor.
Universitatea a rămas fără venituri proprii, şi nici bani de la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru investiţii nu au mai fost oferiţi, iar de acum doi ani trecut s-au blocat inclusiv soldurile, deci banii care ar mai fi existat anterior nu mai puteau fi folosiţi.
Lucrarea a fost receptată complet în urmă cu două luni de la constructor. Costul total al lucrărilor la Căminul 5 al UAIC a fost de 8,9 milioane de lei, standard, explică Ilie Sârbu, şef al Biroului de Investiţii al UAIC. Condiţiile din cămin vor fi complet diferite faţă de cum era clădirea înainte.
Găsită de către ingineri cu grad de risc seismic 2, cu cărămida veche, din anii ’60, măcinată integral, cu centurile mâncate şi cu fierul la vedere, clădirea va avea de acum lift, studenţii nu vor mai sta câte cinci în cameră ci câte trei, maximum patru, vor avea baie în cameră şi bucătărie la fiecare etaj.
Următorul obiectiv major de renovare al universităţii va fi căminul C4, din Complexul Târguşor Copou, care este într-o stare similiară cu cea în care se regăsea C5 în urmă cu cinci ani, înaintea renovărilor.
Publicație: Ziarul de Iași
Peste 200 de comunicări şi peste 160 de articole cotate ISI în domeniul istoriei, susținute prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană
Peste 200 de comunicări științifice în domeniul istoriei au fost susținute public prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în calitate de partener, împreună cu coordonatorul proiectului Universitatea de Vest din Timişoara, şi celelalte trei universități partenere (Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea din Craiova) au finalizat ieri, în cadrul unei conferințe, proiectul Cercetători competitivi pe plan european în domeniul științelor umaniste și socio-economice. Rețea de cercetare multiregională (CCPE) ID - 140863, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 1 - Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, DMI 1.5 - Programe doctorale și postdoctorale în sprijinul cercetării.
Manifestarea a avut loc ieri, 10 decembrie 2015, în Sala Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 20 de luni.
„Obiectivul general al proiectului a fost creșterea competitivității cercetării în domeniul științelor umaniste și economico-sociale şi crearea unei rețele între universitățile partenere și mediul socio-cultural și economic. Prin proiect s-a oferit spijin financiar pentru 35 de doctoranzi și 16 postdoctoranzi ai Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.În cadrul acestui proiect doctoranzii şi postoctoranzii au susţinut peste 200 de comunicări, la congrese, simpozioane şi conferinţeştiinţifice organizate în ţară sau în străinătate, au publicat peste 160 de articole în reviste indexate în baze de date internaţionale (ISI, BDI) şi au efectuat 47 de mobilităţi în centre de cercetare din ţări ale Uniunii Europene. Totodată, proiectul a urmărit colaborarea cu reprezentanți ai mediului socio-economic și cultural în vederea creșterii relevanței cercetărilor ştiinţifice din domeniul ştiinţelor umaniste şi economico-sociale, crearea unei mini-biblioteci, fiind achiziţionate 120 de volume, precum şi realizarea unei rețele de cercetare naţionale şi internaționale prin încheierea de acorduri de colaborare cu universități din țară și din străinătate”, a indicat prof.univ.dr. Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.
Publicație: Ziarul de Iași
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj: În ianuarie vom anunţa cadrul instituţional şi normativ pentru doctorate
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a anunţat, vineri, că, în luna ianuarie, va anunţa cadrul instituţional şi normativ în ceea ce priveşte doctoratele şi cu privire la Consiliul Naţional de Etică (CNE).
Ministrul a spus că se fac demersuri pentru a crea un cadru instituţional şi normativ în care, pe termen scurt, mediu şi lung, să fie reconstituită credibilitatea în sistem. „CNE va fi în momentul în care decidem sistemul şi voi anunţa după ce comisia stabilită, numită deja, va lucra, după ce vom stabili toate lucrurile acestea vom vedea, în funcţie de atribuţii, ce membrii vom invita, ce personalităţi vor fi acolo”, a spus Curaj. Întrebat de noul curriculum, ministrul a spus că vrea să implice beneficiarii. „Este stabilit deja cadrul de dezvoltare a curricumului, aştept experţii să îşi spună cuvântul, eu doar am spus că vom crea cadrul şi mecanismele prin care aceste lucru să fie vizibil, să fie comunicat, să fie testat cu cei care până la urmă vor fi beneficiarii, tinerii, elevii, dar şi profesorii, cei care vor livra, şi sunt convins că o să vă placă", a mai spus Curaj. Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a decis la începutul lunii, la aproape două săptămâni de la preluarea funcţiei şi în contextul discuţiilor privind analiza tezei de doctorat a noului ministru al Internelor, Petre Tobă, revocarea Consiliului Naţional de Etică, din cadrul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică. CNE a analizat tezele de doctorat ale demnitarilor începând din 2012, după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost reorganizat, după ce a stabilit, în 29 iunie 2012, că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Adrian Curaj a afirmat că în România nu există două categorii de doctorat, una pentru demnitari şi alta pentru restul doctoranzilor, şi de aceea nu trebuie o comisie specială care să se ocupe doar de tezele de doctorat ale celor care ocupă funcţii în stat. Decizia a fost luată după ce premierul Dacian Cioloş i-a solicitat ministrului Adrian Curaj să îi prezinte un punct de vedere legat de rolul comisiilor de evaluare a lucrărilor de doctorat, în condiţiile în care în prezent funcţionează mai multe comisii de evaluare a tezelor de doctorat, atât la nivel naţional, cât şi în jurul universităţilor.
Publicație: Adevărul
Analiza RL. Se pot vindeca singure universitățile de boala furtului intelectual?
Școlile doctorale vor fi evaluate de către universități și Academia Română, a anunțat ministrul Educației, Adrian Curaj. Măsura este oportună, în condițiile în care mediul universitar s-a confruntat cu nenumărate scandaluri de plagiat. Dar lumea academică nu a reușit până acum să le soluționeze onorabil. De la cazul Augustin Fuerea, la cel al fostului deținut, cu veleități de cercetător, George Copos, „România liberă“ face o analiză a celor mai cunoscute cazuri nerezolvate nici până acum de către universitățile noastre.
Ministrul Educației, Adrian Curaj (foto), a anunțat că universitățile vor fi instituțiile care vor analiza suspiciunile de plagiat și tot acestea vor retrage titlul de doctor, dacă acuzația se confirmă. Totodată, ministrul dorește o evaluare internațională a școlilor doctorale din România.
“Voi solicita universităților și Academiei Române ca, până la sfârșitul anului universitar actual, să își facă un raport de evaluare a lor în legătură cu școlile doctorale. Raportul respectiv să fie prezentat în Senat, în cazul universităților, și în plenul Academiei, în cazul Academiei Române, și mă aștept ca în 2017 - este un pic legat de moștenirea pe care o las celui care va veni după mine, eu având un mandat scurt - ideea de a face o evaluare internațională a școlilor doctorale din România”, a declarat, într-un interviu pentru Hotnews, Adrian Curaj.
Inițiativa Ministerului Educației este cât se poate de binevenită, având în vedere calitatea îndoielnică a unor școli doctorale care au acordat, de-a lungul timpului, titluri de doctori unor persoane fără nici o aplecare pentru cercetarea academică.
Cazurile de suspiciune de plagiat, care au făcut agenda publică în ultimii ani, au confirmat faptul că titlul de doctor a devenit monedă de schimb pentru ascensiunea în cariera politică. Așa se face că, deși Parlamentul României este plin de cercetători - doctori în cele mai diverse domenii, impresia generală a românilor referitoare la nivelul intelectual al parlamentarilor este mai degrabă dezamăgitoare. Mai mult, majoritatea politicienilor, acuzați de furt intelectual, au fugit de o evaluare corectă, obiectivă a tezelor lor, exemple în acest sens fiind fostul premier Victor Ponta, fostul vicepremier Gabriel Oprea, actualul ministru de Interne, Petre Tobă etc.
Din păcate, nici Comisia de Etică a Universității București nu a avut de fiecare dată reacții prompte, pentru a-și demasca impostorii academici. Dacă în cazul unui politician cunoscut ca Victor Ponta a avut o reacție rapidă, verificând teza fostului premier și dând verdictul corect de plagiat, în cazul fostului deținut George Copos, tergiversarea este inexplicabilă.
Parfene: Au trecut aproape opt luni și nu am primit nici un răspuns
Un fenomen îngrijorător a apărut în ultimul an, de când lupta împotriva corupției a început să funcționeze: cercetătorii penitenciarelor. Personaje fără nici un fel de studii în domeniu au ajuns să scrie lucrări științifice, în timp-record (patru sau chiar cinci într-un an), cu ajutorul cărora și-au redus pedepsa, cel mai mediatizat caz fiind al fostului vicepremier, George Copos.
Printre cele cinci cărți, pe care a pretins că le-a scris într-un an de zile, două dintre ele au fost coordonate de un profesor universitar de la Facultatea de Istorie, Universitatea București, dr. Stelian Brezeanu, care, între timp, s-a pensionat.
Coincidență sau nu, istoricul Cătălin Parfene, sub îndrumarea aceluiași profesor, a susținut o teză de master la Facultatea de Istorie, Universitatea București, în anul 2005, cu un titlu aproape identic cu cel al lui George Copos: “Politica matrimonială a domnilor din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI’’.
Doctorandul Universității București a găsit fragmente identice și aceeași înșiruire a ideilor, drept care pe 15 aprilie 2015 a depus oficial o sesizare către Comisia de Etică a Universității București pentru a analiza cazul.
Deși au trecut opt luni de la depunerea sesizării, Parfene nu a primit niciun răspuns până acum, din partea Universității. “Singura intervenție a Comisiei de Etică a fost acel comunicat din vară în care era scris că, având în vedere numoaresele similitudini de mai multe tipuri, urmează să se înființeze o comisie de experți care să analizeze cele două lucrări. Este o tergiversare inexplicabilă, în condițiile în care vine de la aceeași Comisie de Etică activă în această perioadă și care mereu a fost promptă în alte cazuri”, a declarat, pentru „România liberă“, Cătălin Parfene.
Președintele Comisiei de Etică, Marian Popescu, nu a răspuns la telefon pentru a comenta acest caz.
Dacă Universitatea ar soluționa dosarul, s-ar crea o situație fără precedent în justiție, iar o primă consecință ar fi modificarea legislației privitoare la cercetarea științifică din timpul detenției.
Fuerea: „Nu am plagiat“
Coordonatorul Centrului de Drept Comunitar din cadrul Facultății de Drept a Universității București, este prof. dr. Augustin Fuerea, titularul cursurilor Drept instituţional comunitar şi Drept comunitar al afacerilor. Acum zece ani, acesta a fost implicat într-un scandal de plagiat, acuzațiile fiind că tratatele sub semnătura sa ar fi copiate en-gros din literatura de specialitate apărută în spațiul UE, a unor renumiți teoreticieni francezi. Pe site-ul plagiate.ro, există o sinteză a tuturor paginilor din lucrarea lui Fuerea ( “Drept comunitar european”, Editura Beck, 2003) care prezintă încălcări ale regulilor privind corectitudinea științifică.
Cu toate acestea, Fuerea predă în continuarea la Facultatea de Drept.
În anul 2006, o comisie din cadrul Facultății, în care mulți membri s-au abținut (, a ieșit cu verdictul că “suspiciunea de plagiat nu este confirmată și nici susținută în rapoartele primite”. Comisia s-a rezumat la aspecte disciplinare care erau prescrise și din cauza aceasta nu ar mai fi putut intra pe fond.
Contactat de „România liberă“, decanul Facultății de Drept, Flavius Baias, a declarat că Augustin Fuerea nu mai este angajatul Universității, ci e plătit cu ora. “Eu nu eram decan la vremea aceea, dar am fost membru al Comisiei. A existat o comisie care a dat acel verdict. Fuerea este plătit cu ora acum”, a precizat Flavius Baias. Întrebat cum își explică acele fragmente identice, decupate fără ghilimele din cărțile autorilor francezi, decanul Facultăţii de Drept a refuzat să comenteze speța.
Pe aceeași linie a răspuns și Augustin Fuerea. “Comisia a analizat cărțile și a decis că am respectat toate regulile academice de la acea dată, jurisprudența și legislația sunt, peste tot în lume, aceleași. Nu am plagiat”, a declarat prof. univ. Fuerea.
Tobă, Licu, Petcu, Nicolaescu sau alte scandaluri de plagiat. Nicio universitate nu s-a autosesizat ca să-și salveze onoarea
Cel mai dezbătut subiect în spațiul public, în acest an, este cel referitor la statutul de coordonator de doctorate al fostului vicepremier Gabriel Oprea. După anchetele publicate de către jurnalista Emilia Șercan, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“ a anunțat că Oprea a fost dat afară și nu mai deține catedră de profesor în cadrul instituției. Un prim pas timid pentru a arăta că instituția de învățământ a SRI respectă standardele de exigență academică, dar nu unul suficient. În mod normal, ar fi trebuit să se autosesizeze și să analizeze toate tezele doctoranzilor lui Oprea, fiind pline de indicii că nu au respectat regulile de etică academică. De când a devenit profesor universitar, Gabriel Oprea a coordonat 21 de teze.
De pildă, un capitol întreg din teza de doctorat a prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu, este copiat mot-à-mot dintr-o carte a judecătorului Cristi Danileț, intitulată “Corupția și anticorupția în sistemul juridic”, apărută cu doi ani mai devreme. Teza de doctorat a lui Licu a tratat fenomenul corupției și a fost realizată sub coordonarea vicepremierului Gabriel Oprea, după cum am arătat aici.
Întrebat de Rl cum comentează această tentativă de furt intelectual, judecătorul Cristi Danileț s-a arătat, la acel moment, siderat. “Trist. Este de așteptat să ți se copieze o frază sau un paragraf. Dar nu pagini întregi, fără nici un fel de modificare. S-a păstrat aceeași structură a textului, aceleași alineamente, aceleași trimiteri la subsol. Totul ca și cum ar fi munca autorului tezei. Copierea este atât de grosolană, încât nici nu știu cum să reacționez”, a declarat acesta.
Școala doctorală a SRI nu a ieșit cu niciun punct de vedere pe acest caz.
Ultima anchetă apărută pe site-ul pressone.ro, cu acuzații de plagiat, este cea referitoare la teza de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă. Acesta a urmat cursurile doctorale la Catedra de Strategie Militară și Securitate, din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I” și nici în acest caz nu a existat o autosesizare a universității în cauză.
De-a lungul timpului, publicația România liberă a analizat teze de doctorat, care prezintă suspiciuni de furt intelectual sau nereguli academice, ale mai multor politicieni: cea a președintelui Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Sorinel Știrbu, a directorului de programe ICR, Cristian Petcu sau cea a fostului ministru al Sănătății Eugen Nicolaescu.
Nici în aceste cazuri comisiile de etică din cadrul universităților care au acordat titlurile de doctor nu s-au autosesizat pentru a analiza suspiciunile apărute în presă și pentru a-și apăra prestigiul academic.
Publicație : România Liberă
|
