Singurul amendament la bugetul Educatiei, facut de Ecaterina Andronescu: Fantomatica Academie a Oamenilor de Stiinta devine ordonator de credite
Singurul amendament la bugetul Ministerului Educatiei adoptat duminica de Comisiile de buget din Parlament a fost initiat de Ecaterina Andronescu, au relatat agentiile de presa. Amendamentul prevede ca Academia Oamenilor de Stiinta, unde Andronescu este membru fondator si presedinte al Sectiei "Stiinte chimice", va deveni ordonator de credite si isi va manageria singura bugetul de 6,4 milioane de lei. Anterior, banii erau prevazuti in bugetul ministerului Educatiei pentru AOSR, relateaza Mediafax.
Comisiile reunite de buget din Parlament au adoptat in unanimitate duminica, 13 decembrie 2015, bugetul Ministerului Educatiei. Bugetul Ministerului va fi de aproape 10,6 miliarde de lei in 2016, in crestere cu 4,2% fata de anul in curs, relateaza agentia de presa citata.
Din cele 18 amendamente care au fost depuse la Comisiile de buget, unul singur a fost admis: un amendament initiat de senatorul PSD Ecaterina Andronescu, care prevede ca Academia Oamenilor de Stiinta din Romania (AOSR) nu va mai fi bugetata prin Ministerul Educatiei, ci va deveni ordonator de credite, cu buget propriu, transmite Mediafax.
Pana la aprobarea acestui amendament, bugetul de 6.404 mii lei pentru Academia Oamenilor de Stiinta din Romania era prevazut in bugetul ministerului Educatiei.
Senatorul social-democrat Ecaterina Andronescu este membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, precum si presedintele Sectiei "Stiinte Chimice" din aceeasi academie.
HotNews.ro i-a trimis Ecaterinei Andronescu, via SMS, urmatoarele doua intrebari:
- Care sunt realizarile acestei academii?
- Considerati ca exista conflict de interese in situatia in care va gasiti: autor al amendamentului si membru fondator al AOSR?
Raspunsul Ecaterinei Andronescu, la intrebarile HotNews.ro, sunt urmatoarele: "A fost amendamentul Comisiilor de invatamant reunite. Amendamentul pune in acord legea bugetului cu legea AOSR, in care este prevazuta calitatea de ordonator de credite pentru aceasta institutie. Amendamentul nu modifica nicio suma din proiectul de buget pe 2016. Pune in acord cele 2 legi".
Contactata de HotNews.ro, Raluca Turcan, secretar al Comisiei pentru invatamant din Camera Deputatilor, a confirmat ca amendamentul "a fost facut la propunerea Ecaterinei Andronescu si asumat de intreaga comisie".
Publicație: Ziarul de Iași
Calendarul alegerilor conducerii de la Medicină
Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” (UMF) Iaşi a aprobat calendarul alegerilor pentru funcţiile şi structurile de conducere academică din instituţie. Candidaturile vor fi depuse în perioada 4-8 ianuarie pentru toate funcţiile şi structurile de conducere. Voturile în departamente pentru directorii şi consiliile acestora sunt programate pe 15 ianuarie (I tur de scrutin), respectiv pe 18 ianuarie (al doilea tur de scrutin).
Câteva zile mai târziu, pe 22 ianuarie (I tur de scrutin), respectiv pe 25 ianuarie (al doilea tur de scrutin), va avea loc alegerea rectorului, a membrilor Senatului Universităţii, precum şi ai Consiliilor facultăţilor. O „surpriză” este în componenţa Biroului Electoral Al Universităţii, primul pe listă fiind rectorul demisionar Vasile Astărăstoae, condamnat pentru conflict de interese.
Publicație: Evenimentul
Coaliţia pentru Educaţie: “Obligativitatea masteratului didactic este vitală pentru ca profesori mai buni să intre în sistem”
Calitatea profesorilor din sistemul de educaţie este un factor esenţial pentru îmbunătăţirea educaţiei copiilor, motiv pentru care este necesar ca toţi profesorii care intră în sistem să aibă în CV un masterat didactic.
Profesorii pot determina într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creşterea calităţii educaţiei, atrage atenţia Coaliţia pentru Educaţie într-un comunicat de presă. Totodată, mai spune aceasta, "ceea ce contează, în primul rând, în şcoală, este procesul de învăţare, ca împărtăşire între cadrele didactice şi elevi, inclusiv împreună cu părinţii şi comunitatea. Astfel, în viziunea Federaţiei, procesul de îmbunătăţire a sistemului trebuie să pornească de la cadrele didactice şi de la modul în care acestea sunt formate iniţial şi cum îşi continuă formarea de-a lungul vieţii, iar masteratul didactic poate deveni programul de referinţă pentru formarea iniţială."
Ce spune Legea Educaţiei despre programele de masterat didactic
Legea Educaţiei diferenţiază „masteratul didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă”, de alte forme de master şi prevede obligativitatea parcurgerii lui de către viitori profesori, amintesc reprezentanţii Coaliţiei pentru Educaţie
„Era o noutate prevăzută în Lege şi pentru unii dintre noi o fereastră de speranţă pentru creşterea calităţii în sistemul educaţional. Legea este suficient de clară, vorbeşte despre cum se organizează programul, despre cum se finanţează, despre faptul că masteranzii urmau să primească o bursa de valoarea salariului unui profesor debutant. În Lege era prevăzută chiar şi modalitatea organizării activităţii practice, prin parteneriate cu unităţi de învăţământ, dar şi cu alte instituţii ofertante de servicii în domeniu, iar universităţile se gândeau deja la oferta de programe pentru viitorii studenţii ai şcolii de profesori”, a spus Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
Din păcate, o ordonanţă de urgenţă (OUG 92/2012) a amânat obligaţia impusă de lege, stipulând că: “până la absolvirea masteratului didactic, de către prima promoţie a absolvenţilor de licenţă admişi în condiţiile acestei legi, formarea pentru cariera didactică se asigură prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al Ministerului Educaţiei”. „Accesand câteva site-uri ale facultăţilor din ţară care au încercat să dezvolte astfel de programe de master didactic, am constatat că acestea au devenit mai degrabă programe asociate formării continue decât formării iniţiale, adică s-a denaturat foarte mult de la noima legii iniţiale, iar primii beneficiari ai contextului actual par să fie Departamentele de Pregătire a Personalului Didactic din universităţi”, adaugă Daniela Vişoianu.
Masterul didactic revine ca temă recurentă în cadrul evenimentelor din domeniu, la care participă diverse părţi interesate: reprezentanţi ai mai multor inspectorate şcolare judeţene, oficiali din Ministerul Educaţiei, experţi, cercetători şi lideri ai unor organizaţii studenţeşti. Opiniile acestora sunt împărţite, ideea principală fiind ca, mai degrabă, să nu fie introdus un astfel de program, decât să fie instituită obligativitatea lui, iar sistemul să nu aibă capacitatea de a livra programe de calitate, bine construite, in interesul de dezvoltare a viitorului profesor, amintesc reprezentanţii Coaliţiei.
De aceea, Coaliţia pentru Educaţie propune:
- o colaborare reală între ARACIS şi ARACIP pentru proiectarea acestor programe de masterat didactic, astfel încât să fie respectate interesele părţilor implicate;
- construcţia programelor de masterat didactic în opt centre regionale, prin programe strategice finanţate din Fondul Social European, deoarece resursele se pot concentra altfel şi pot contribui inclusiv la realizarea strategiilor de dezvoltare;
- înţelegerea, de către universităţile din cele opt centre regionale, a rolului istoric pe care îl au în proiectarea acestui tip de master şi în a contribui semnificativ la calitatea intrărilor, pe care o chestionează de mulţi ani;
- schimbarea metodologiei de finanţare de bază în universităţi, adică eliminarea finanţării publice pentru studenţii la DPPD şi finanţarea masteratului didactic, cu un coeficient mai mare, pentru ca universităţile să fie motivate să restructureze procesele existente şi să facă loc noilor abordări/programe;
- respectarea prevederii legale de plată a masteranzilor cu burse de mărimea salariului de profesor debutant pe parcursul celor doi ani şi crearea mecanismelor de validare a intrării acestora în sistem, fără penalizare financiară pentru cei care, în urma evaluării nu vor primi acceptul de a fi la catedră (permiterea unei rate rezonabile de inadecvare);
- conştientizarea realităţii că învăţământul secundar inferior este în acest moment punctul cel mai slab al sistemului de învăţământ obligatoriu şi că un astfel de program ar trebui să îşi vadă efectele mai ales la acest nivel, prin plasarea viitorilor absolvenţi mai ales în acest ciclu.
Publicație: Adevărul
Ministerul Educaţiei convoacă parlamentul tezelor de doctorat
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a semnat un ordin prin care se constituie un grup de lucru ce va avea ca sarcină amendarea legislaţiei privind doctoratele.
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a semnat un ordin prin care se constituie un grup de lucru ce va avea ca sarcină amendarea legislaţiei privind doctoratele.
"Misiunea acestui grup de lucru este aceea de a recredibiliza funcţionarea sistemului de învăţământ superior din România, îndeosebi la nivelul studiilor universitare de doctorat, prin elaborarea unui set coerent de propuneri de amendare a actelor normative aplicabile", se arată într-un comunicat al ministerului.
Grupul de lucru este alcătuit, la iniţiativa ministrului, din persoane propuse de instituţiile de învăţământ superior respectiv Academia Română şi are următoarea compoinenţă:
- prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi);
- prof. univ. dr. Lucian Bercea (Universitatea de Vest din Timişoara);
- prof. univ. dr. Radu N. Cătană (Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca);
- prof. univ. dr. Valeriu Ciucă (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi);
- cercetător principal, dr. ing. Călin Deleanu (Academia Română);
- prof. univ. dr. Liviu Papadima (Universitatea din Bucureşti);
- prof. univ. dr. Ion Roceanu (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti);
- prof. univ. dr. Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timişoara);
- prof. univ. dr. Florin Streţeanu (Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca);
- prof. univ. dr. Dana Tofan (Universitatea din Bucureşti).
Publicație: Evenimentul Zilei
|
