Universităţile, în febra alegerilor: îşi aleg rectorii şi structurile de conducere
Debutul îl va face Universitatea de Medicină şi Farmacie: chiar de astăzi se pot depune candidaturile.
Universităţile de stat din Iaşi au intrat deja în febra alegerilor, fiecare instituţie de învăţământ superior stabilindu-şi deja calendarul pe baza căruia se va merge la urne şi se vor vota reprezentanţii structurilor de conducere. Acestea sunt planificate, în mare, în perioada lunii ianuarie, iar rezultatele urmează să fi făcute publice în prima parte a lunii februarie.
„Cuza“ - Spre exemplu, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi alegerile vor începe pe 18 ianuarie, iar pe 25 se vor alege membrii Senatului, în aceeaşi zi fiind deschisă şi sesiunea de depunere a candidaturilor pentru funcţia de rector, care se va închide pe 29. Alegerile pentru rector la „Cuza“ vor avea loc pe 4 februarie, iar dacă va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, acesta se va organiza pe 11 februarie, iar alegerile vor fi validate pe 18 februarie de către Senatul UAIC.
UMF - În cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, candidaturile pentru toate funcţiile vor fi depuse între 4 şi 8 ianuarie, directorii de departament vor fi aleşi pe 15 ianuarie, iar membrii din Consiliul Facultăţii, Senat şi rectorul universităţii vor fi votaţi pe 22 ianuarie.
UTI - La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, directorii de departament vor fi aleşi pe 11-12 ianuarie, în timp ce candidaţii pentru fotoliile de senator şi, respectiv, de rector, vor trebui să îşi depună candidaturile în perioada 1-5 februarie, alegerile generale urmând a avea loc pe 22 februarie.
Agronomia şi „Arte“ - Universitatea de Arte „George Enescu“ şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu“ de la Brad au calendare similare, alegerile urmând a avea loc spre finalul lunii ianuarie, la începutul lunii februarie persoanele numite în funcţii urmând a fi confirmate de Senat.
Alte reglementări
Rectorii nu îşi vor putea începe noile mandate până ce nu vor fi confirmaţi pe funcţiile lor de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. O altă regulă: membrii Consiliului de Adminitraţie nu pot fi şi senatori, la „Cuza“ şi la UTI.
Concret, şi în următorul mandat UAIC şi UTI au hotărât să nu accepte recomandările din Ordinul de ministru aprobat pe 29 aprilie 2015 şi să separe complet cele două structuri decizionale: Senatul şi Consiliul de Administraţie. Astfel, la cele două instituţii, din Senat nu vor putea face parte decanii ce alcătuiesc CA-ul şi nici prorectorii, aceştia având statutul de invitaţi atunci când se va ivi necesitatea unei şedinţe comune. Acestea sunt două dintre puţinele universităţi din ţară care s-au decis să separe aceste două organisme de conducere prin Carta Universităţii şi metodologia de organizare a alegerilor.
„Senatul a hotârât să se menţină varianta din Legea 1/2011 în sensul în care cele două entităţi să funcţioneze conform legii, adică separat, cum e şi normal să fie. Dacă se păstrează cât de cât legea aceasta, e normal ca pe de o parte să fie conducerea legislativă, iar pe de altă parte să fie cea executivă. La UAIC, din Senat nu pot face parte rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii, directorii de departament, ceea ce mi se pare o chestiune de normalitate, chiar dacă la alte universităţi lucrul acesta se întâmplă“, a declarat prof.dr. Constantin Rusu, preşedintele Senatului UAIC.
O altă modificare ce a apărut la „Cuza“ este modificarea numărului membrilor Senatului, de la 68 la 71.
Publicație: Ziarul de Iași
Monumentele Iaşului, puse în valoare pe Internet de către o masterandă la „Cuza“
Lansarea oficială a site-ului va avea loc în cadrul unui simpozion naţional ce se va organiza la Iaşi în luna mai a anului viitor.
O câştigătoare a concursului „Wiki Loves Monuments“ vrea să pună cât mai bine în lumină bijuteriile arhitecturale ale Iaşului. Elena Cozma, studentă a programului de master „Patrimoniu şi Turism Cultural“ organizat de Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, va lansa în viitorul apropiat proiectul „Monumente din Iaşi“.
„Prin intermediul acestuia doresc să postez fotografii cu toate monumentele istorice atât din oraşul Iaşi, cât şi cele situate pe raza judeţului. Fotografiile, precum şi alte materiale, au fost strânse pe parcursul a mai mulţi ani, însă abia acum am hotărât să pun proiectul pe picioare începând prin crearea unei pagini de facebook (https://www.facebook.com/ monumenteiasi/). Anul viitor voi concepe şi o pagină web a cărui conţinut va cuprinde o listă cu toate monumentele istorice din judeţul Iaşi, articole scrise de mine sau alţi colaboratori, personalităţi sau evenimente care au marcat istoria oraşului şi fotografii“, a declarat Cozma.
Lansarea oficială a site-ului va avea loc în cadrul unui simpozion naţional ce se va organiza la Iaşi în luna mai a anului viitor. Evenimentul va fi organizat de Elena împreună cu istoricul Sergiu Musteaţă, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat din Chişinău.
„Simpozionul va fi organizat în luna mai şi ne dorim crearea unei mese rotunde privind Repertoriul/ Registrul monumentelor municipiului Iaşi: necesităţile şi perspectivele de protejare şi valorificare a acestora“, a mai spus Cozma.
În urmă cu doi ani aceasta a câştigat unul dintre premiile speciale ale concursului de fotografie şi de promovarea patrimoniului local intitulat „Wiki Loves Monuments“, unde a obţinut distincţia pentru cea mai reuşită fotografie care comemorează aspecte din perioada Primul Război Mondial.
Publicație: Ziarul de Iași
Studiu al unui universitar ieşean, preluat de New York Times
studiul realizat de un profesor universitar ieşean, în colaborare cu două cadre didactice din Coreea de Sud au fost prezentate în publicaţia americană New York Times * cercetarea vizează corelaţia dintre exerciţiul fizic şi răceală
Cunoscuta publicaţie americană New York Times a preluat un studiu realizat de prof. univ. dr. Tudor Luchian, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza” (UAIC) Iaşi, alături de doi profesori din Coreea de Sud. Publicaţia americană a prezentat sub titlul „Cum ne poate ajuta exerciţiul fizic să luptăm cu răceala” concluziile unui articol ştiinţific din revista britanică „Scientific Reports” („Effect of Regular Exercise on Inflammation Induced by Drug-resistant Staphylococcus aureus 3089 in ICR mice”), semnat de Lee JK (Universitatea Chosun, Coreea de Sud), Tudor Luchian (UAIC) şi Park Y. (Universitatea Chosun, Coreea de Sud).
„În termeni generali, sistemul nostru imunitar reacţionează la microbii invazivi prin intermediul mai multor celule. Unele dintre aceste celule nu combat infecţia direct, dar în schimb contribuie la apariţia unei inflamaţii. Când ne gândim la inflamaţii, de obicei ne gândim la febră, umflare şi roşeaţă. Dar inflamaţia poate fi şi bună, deoarece ajută corpul să se vindece atunci când se luptă cu microbii”, se punctează în articolul din The New York Times. De asemenea, este precizat că inflamaţia poate fi şi disproporţionată în raport cu ameninţarea pentru sănătatea unui organism, iar acest lucru se întâmplă cu atât mai mult cu cât este mai multă grăsime în organism. În acest caz, inflamaţia se poate declanşa şi fără să existe vreo infecţie, iar atunci când inflamaţia este prea puternică, aceasta poate dăuna organismului într-o măsură mai mare decât îl ajută.
Particularităţile cercetării
Studiul citat a avut la bază experimente realizate pe două grupe de şoareci masculi. Unul dintre aceste grupuri a fost forţat să aibă o activitate fizică moderată, respectiv echivalentul a 30 de minute de jogging pentru oameni, în timp ce cel de-al doilea a fost format din subiecţi al căror stil de viaţă a fost sedentar. Grupul de şoareci activ din punct de vedere fizic a răspuns mult mai bine unei infecţii ulterioare, în special datorită faptului că nivelul de inflamaţie a fost mai scăzut.
„Scopul acestui proiect are cel puţin trei componente – să servească cunoaşterea ştiinţifică fundamentală în domeniul biofizicii moleculare, prin înţelegerea fenomenelor de interacţiune dintre peptide biologic-active şi biomembrane sau nanopori proteici, să internaţionalizeze mai eficient cercetarea ştiinţifică fundamentală din UAIC, prin publicarea rezultatelor ştiinţifice în vectori reprezentativi, în colaborare cu colective de top din Coreea de Sud, precum şi prin valoarea epistemică adăugată, să dezvolte în continuare şcoala de biofizică şi fizică medicala din UAIC, pentru generaţiile viitoare de studenţi interesaţi, din ştiinţele vieţii”, a declarat cercetătorul ieşean Tudor Luchian. Rezultatele studiului demonstrează că exerciţiile fizice, în general asociate unui corp sănătos, au efecte demonstrate asupra reducerii inflamaţiei în organism în momentul în care organismul se luptă cu infecţii.
La realizarea studiului au contribuit echipa Laboratorului de Biofizică Moleculară şi Fizică Medicală de la UAIC şi cea din Coreea de Sud, în cadrul proiect finanţat de guvernul coreean „Design and Development of Therapeutic AMPs against Epidemic Superbugs”. Scopul principal al acestuia este de a fi identificaţi noi compuşi cu potenţial farmaceutic pentru lupta împotriva bacteriilor rezistente la acţiunea antibioticelor actuale.
Publicație: Evenimentul
|
