Candidaţii la funcţia de rector de la UTI nu vor să fie şefi de departamente
Niciunul dintre cei trei candidaţi anunţaţi până acum la funcţia de rector al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi nu s-a înscris la concursul de a deveni director de departament în cadrul facultăţilor de care aparţin. Ieri a fost prima dintre cele două zile destinate alegerilor şefilor de departament, astăzi urmând a se finaliza acest proces electoral.
În ciuda faptului că, la nivel declarativ, toţi cei trei candidaţi au precizat că nu vor să se preocupe de cursele la nivel departamental, concentrându-se pe cea la funcţia de rector, prof.dr. Alexandru Sălceanu şi-a depus oficial candidatura pentru poziţia de şef de departament la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată, la Măsurări Electrice, însă şi-a retras-o, ridicând personal documentele înaintate la secretariat, cu câteva ore înainte de închiderea perioadei în care se mai putea candida.
Contactat telefonic de către „Ziarul de Iaşi“, acesta a precizat că s-a decis să se concentreze pe cursa pentru funcţia de rector şi să nu mai fie nevoit să se retragă din cea de director de departament dacă va câştiga alegerile. Surse oficiale au declarat pentru „Ziarul de Iaşi“ că acesta şi-ar fi apreciat şansele şi nu avea sprijin suficient, şi a considerat că o înfrângere la nivel de departament nu ar fi dat bine ca imagine în cursa pentru funcţia de rector.
„Am găsit o variantă acum, în colectivul departamentului, să candideze o persoană mai tânără. Da, îmi depusesem candidatura, dar colegii au insistat pe ideea să aleagă acum director de departament, să fie cel care rămâne, şi nu am vrut să amestecăm lucrurile. Toţi 23 colegi am votat acelaşi director, să fie departamentul unit şi să ne continuăm proiectele“, a declarat prof.dr. Alexandru Sălceanu.
Un argument similar a prezentat şi prof.dr. Corneliu Munteanu, care a spus că nu şi-a exprimat niciodată dorinţa de a conduce departamentul din care face parte.
„Eu nu îmi doresc şi nu e cazul. Eu fac parte din cel mai mare departament al facultăţii. Suntem 36 de colegi şi este format din mai multe colective, iar eu, sincer, nu îmi doresc această responsabilitate. Am găsit oportun din considerente personale să merg în echipă la nivel de universitate“, a spus acesta.
Prof. dr. Dan Caşcaval: „Nu am vrut să par şovăielnic“
Prof.dr. Dan Caşcaval, decanul Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului, a precizat că, încă de la început, atât el, cât şi membrii echipei sale de prorectori şi-au luat angajamentul de a nu candida pentru funcţii de directori de departament sau senatori, pentru a nu crea impresia că şi-ar asigura o scăpare în cazul în care nu vor câştiga alegerile pentru rector.
„Eu mi-am asumat un obiectiv, acela de a candida la poziţia de rector. Dacă ar fi să candidez până la alegerile pentru funcţia de rector, ar însemna fie că sunt şovăielnic, fie că mi-aş asigura o scăpare. Nu se pune problema. Eu şi colegii mei suntem de acord să ne centralizăm pe obiectivul nostru care este poziţia de rector şi nu vom candida la nicio poziţie, chiar dacă există riscul să nu câştigăm alegerile şi apoi să nu ne alegem cu nimic“, a declarat prof.dr. Dan Caşcaval.
Rectorul la UTI se va alege pe 22 februarie, candidaturile fiind depuse între 1 şi 5 februarie.
Publicație : Ziarul de Iași
Nimeni nu se pune cu Vîntu la Agronomie. Fost contracandidat: „Nu, nu, nu, mi-a trecut“
Conducerea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ se preconizează că va fi gestionată şi pentru următorii patru ani de către actualul rector, prof.dr. Vasile Vîntu.
Din informaţiile obţinute la nivelul instituţiei de învăţământ superior, niciun alt cadru didactic nu are, momentan, intenţia de a se înscrie în cursă pentru a conduce universitatea în perioada 2016-2020. Nici contracandidatul din 2012 al actualului rector, prof.dr. Valeriu Cotea, nu îşi va depune planul managerial. „Nu, nu, nu, mi-a trecut, nu voi candida, cu siguranţă“, a declarat acesta pentru„Ziarul de Iaşi“.
În ceea ce îl priveşte pe actualul rector, el a spus că îşi va depune planul managerial în perioada 11-18 februarie, când Senatul USAMV a stabilit că vor avea loc depunerile de candidaturi. „La momentul oportun, în planul managerial pentru mandatul 2016-2020, veţi vedea că, evident, sunt lucrurile care continuă, dar sunt şi lucruri noi. Fără îndoială este o altă etapă, dar sunt aspecte care transcend un mandat. Indiferent că voi câştiga eu sau altcineva, nu cred că va spune cineva că nu se va ocupa de calitatea învăţământului. Este nevoie de o asemenea preocupare, pentru că nu suntem acolo unde ne-am dori şi trebuie să ţinem cont de lucrul acesta“, a declarat prof.dr. Vasile Vîntu.
Acesta a spus că nu discută despre eventuali contracandidaţi, dar că cine va dori să se înscrie trebuie să ţină cont şi să îşi asume faptul că este o funcţie care implică responsabilităţi şi care nu trebuie să fie doar bifată în portofoliu - „oamenii trebuie să îşi asume lucrul acesta, nu înseamnă că, gata, am ocupat funcţia şi plec. Sunt responsabilităţi şi trebuie să ni le asumăm“.
În ceea ce priveşte continuarea cu aceeaşi echipă managerială, actualul rector a precizat că nu vrea să comenteze prea multe lucruri, dar este posibil să apară şi noutăţi. „Sunt persoane care ajung la o anumită vârstă şi care nu mai pot intra la o discuţie sau o candidatură, de aceea trebuie să ne creăm resursă umană şi administrativă“, a spus prof.dr. Vasile Vîntu.
Alegerile pentru stabilirea noului rector al USAMV vor avea loc pe 26 februarie, Agronomia fiind ultima universitate de stat din Iaşi care îşi va desemna conducătorul pentru următorii patru ani.
Publicație : Ziarul de Iași
Orice manager poate să conducă Universitatea „Petre Andrei“ (UPA) din Iaşi
Universitatea „Petre Andrei“ este singura instituţie de învăţământ superior din Iaşi, fie publică sau privată, care va organiza concursul pentru funcţia de rector pe baza concursului de dosare, şi nu a votului universal. Momentan, universitatea este într-un proces de refacere a Cartei, care a fost modificată şi trimisă pentru aprobare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
„Putem să avem astfel candidaţi şi din universitate, şi din afara ei, aşteptăm confirmarea Cartei pentru a putea să declanşăm procedurile, aşa cum prevede ordinul dat de fostul ministrul al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu“, a declarat prof.dr. Doru Tompea, actualul rector al UPA.
Conform legii educaţiei, o astfel de alegere trebuie să fie gestionată de către o comisie formată pe jumătate din persoane din afara universităţii, personalităţi recunoscute în domeniile lor, şi pe jumătate din cadre didactice care nu şi-au depus candidatura pentru funcţii de conducere.
Prof.dr. Doru Tompea a precizat că doreşte să îi invite din afara universităţii pe prof.dr. Mircea Dumitru, rectorul reales de la Universitatea Bucureşti, prof.dr. Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, şi prof.dr. Tudorel Toader, decanul Facultăţii de Drept de la UAIC. Ultimii doi şi-au anunţat public intenţia de a-şi depune candidaturile pentru funcţia de rector al celei mai vechi instituţii de învăţământ superior din ţară.
„Comisia trebuie să fie formată din minimum şase persoane, din care jumătate trebuie să fie personalităţi ştiinţifice universitare din afara universităţii. Aşa cum am promis, eu nu voi mai candida, deşi puteam forţa legea şi să mai rămân încă patru ani“, a declarat prof.dr. Doru Tompea.
Acesta doreşte să devină preşedintele Consiliului de Administraţie în perioada după ce îşi va preda mandatul de rector.
Publicație: Ziarul de Iași
Trei universităţi din Iaşi, prezente într-un top internaţional
Realizat pentru anul 2015-2016, topul University Ranking by Academic Performance (URAP) cuprinde 2.000 de instituţii de învăţământ superior, 18 dintre acestea fiind din România. De asemenea, trei dintre cele cinci universităţi de stat din Iaşi au fost incluse în clasamentul amintit, privind performanţa academică, elaborat în funcţie de numărul de articole redactate şi de citări, precum şi de impactul acestora. La nivel naţional, primul loc este ocupat de Universitatea Politehnică din Bucureşti, în clasamentul internaţional aflându-se pe poziţia 621.
În ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ superior din Iaşi, Universitatea „Al.I. Cuza” ocupă locul patru în raportul naţional, 416 în cel european (care cuprinde 730 de universităţi) şi 1.007 în cel mondial. Următoarea clasată este Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, ocupanta poziţiei opt la nivelul ţării, 468 în topul european şi 1.155 în cel internaţional. De asemenea, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” (UMF) Iaşi este inclusă în URAP, aflându-se pe locul nouă naţional, 481 european, respectiv 1.198 în clasamentul internaţional. Amintim că UMF Iaşi a fost inclusă în topul amintit din anul 2013-2014, în timp ce celelalte două instituţii de învăţământ superior sunt prezente încă din 2010-2011, perioada din care datează primele clasamente.
URAP este realizat pentru verificarea calităţii academice, cele 2.000 de universităţi incluse fiind selectate dintr-un total de 2.500 evaluate
Publicație : Evenimentul
Metodologia examenelor de admitere în 2016, la universitate, pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei
Universităţile îşi elaborează şi aplică propriul regulament de admitere, în baza autonomiei universitare, pornind de la câteva reguli de bază trecute în Metodologia privind Organizarea Admiterii în Ciclurile de Studii Universitare de Licenţă, de Master şi de Doctorat pentru anul universitar 2016-2017. Proiectul metodologiei a fost scos în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei.
La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa absolvenţii de liceu cu diplomă de Bacalaureat sau cu diplomă echivalentă, precum şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute ca fiind studii de Bacalaureat, de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, se arată în metodologie.
Pentru a studia la masterat, candidaţii au nevoie de diplomă de licenţă, iar pentru admiterea la doctorat, au nevoie de diplomele de licenţă şi de masterat. Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă, însă poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat doar pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master şi pentru un singur program de doctorat.
"Candidatul declarat admis la mai multe programe de studii universitare optează pentru programul de studii care va fi finanţat de la bugetul de stat, prin depunerea diplomei/adeverinţei de bacalaureat sau a diplomei/adeverinţei ciclului de studii universitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care doreşte să o urmeze, respectând termenul de depunere stabilit de aceasta din urmă", se precizează în proiectul de metodologie.
Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat nu poate fi mai mică decât 5 sau decât un număr minim de puncte echivalent. De asemenea, metodologiile proprii de admitere ale instituţiilor de învăţământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaţilor, inclusiv în cazul mediilor egale obţinute la concursul de admitere, astfel încât să nu se depăşească capacitatea de şcolarizare stabilită.
Publicație : Adevărul
Omul lui Vântu, ajutat din puşcărie de un candidat la şefia Universităţii „Cuza”. „Faptul că un om este încarcerat nu înseamnă că îşi pierde renumele format”
Cel mai important nume de pe lista profesorilor universitari ce au coordonat „lucrările ştiinţifice” ale unor deţinuţi este un decan de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, ce şi-a anunţat recent candidatura pentru funcţia de rector a unităţii de învăţământ.
Profesorul doctor Nicu Gavriluţă, decan al Facultăţii de Filozofie şi Ştiinţe social-politice, este cel care a coordonat una dintre cărţile profesorului Gheorghe Teodorescu, fostul şef al INSOMAR, un apropiat al controversatului afacerist Sorin Ovidiu Vântu. Gavriluţă a „girat” pentru lucrarea „Spaţii, teritorii, instituţii. Fragmentarium de sociologie politică”, publicată din Penitenciarul Iaşi de Teodorescu.
Acesta a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare în dosarul „Mită la PSD”, privind finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană. „Domnul Gheorghe Teodorescu este un profesor universitar de specialitate în sociologia politică de aproape 30 de ani. Este mai vechi decât mine în universitate. Prin urmare, eu am confirmat doar profesionalismul în domeniul sociologiei politice a domnului Teodorescu. Nivelul al doilea a fost aprobarea lucrării în totalitatea ei, acord care a fost dat din partea Editurii Axis Iaşi, din partea directorului Petru Bejan. Nivelul al treilea a fost acordul comisiei juridice de la Penitenciarul Iaşi. Din punctul meu de vedere, faptul că un om este încarcerat pentru diferite activităţi economice, nu înseamnă că îşi pierde titlul de profesor, respectiv renumele format, cel de sociolog confirmat de Ministerul Educaţiei”, a spus, pentru „Adevărul”, Nicu Gavriluţă.
Gheorghe Teodorescu a fost încarcerat la începutul lunii aprilie a anului trecut. El a mai scris din puşcărie alte două cărţi, ambele coordonate de foşti colegi de la Facultatea de Filozofie. În decembrie 2015, Teodorescu a primit aviz favorabil din partea Judecătoriei Iaşi pentru a fi eliberat condiţionat, însă decizia nu este încă definitivă fiind atacată de procurori.
Un alt profesor a coordonat cinci cărţi
La Iaşi, în total, 16 profesori universitari apar pe lista coordonatorilor ştiinţifici pentru lucrări scrise de diverşi deţinuţi, printre care şi Relu Fenechiu, fost ministru, Radu Prisăcaru, fost prefect sau Doru Teodor, fost director al unei farmacii. Printre coordonatorii ştiinţifici se numără şi conferenţiarul Corneliu Burlacu, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Acesta coordonat, potrivit listei Ministerului Justiţiei, cinci lucrări scrise de fostul patron a Teofarm, Doru Teodor, condamnat la cinci ani de închisoare pentru înşelăciune.Conferenţiarul Burlacu a coordonat cărţile „Aspecte privind finisarea la macro şi micro”, „Sisteme moderne de fabricaţie”, „Problematica proceselor de microprelucrare”, „Sisteme microelectromecanice, aplicaţii” şi „Procedee moderne de prelucrare”, toate publicate la Editura Performantica din Iaşi.
Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, conferenţiarul Burlacu a venit cu o explicaţie ciudată cu privire la apariţia numelui său pe această listă. „Deci, eu pe dumnealui (n.r. - Doru Teodor) nu l-am cunoscut până acum vreo lună-două. Şi nu am colaborat în niciun fel. Pur şi simplu mi-au dat nişte texte, m-am uitat pe ele, le-am corectat şi le-am spus în ce direcţie să meargă”, ne-a spus Burlacu. Întrebat cine anume i-a dat textele pentru a le „corecta”, conferenţiarul a spus „nişte rude, să spunem”.
„Nu mi se pare dezonorantă apariţia numelui meu pe această listă”, a mai spus Corneliu Burlacu.„Elevul” său, Doru Teodor, a fost extrădat în 2013, după ce se ascunsese de puşcărie tocmai în Republica Dominicană.
Publicație: Adevărul
Clasamentul universităţilor care i-au girat pe puşcăriaşii „academicieni“. Topul Ruşinii
Apariţia recentă a listei deţinuţilor care au publicat cărţi ştiinţifice, cu indicarea profesorului coordonator, a trezit comentarii diverse pe internet şi a readus în atenţie necesitatea modificării legislaţiei care permite eliberarea anticipată a condamnaţilor datorită activităţii lor ştiinţifice. Am făcut un clasament al universităţilor care au girat aceste publicaţii pretins ştiinţifice.
Academia penalilor a fost înfiinţată cu girul universităţilor din România, pentru că profesorii coordonatori ai acelei lucrări ştiinţifice aveau obligaţia de a prezenta un document oficial de la Universitatea la care erau angajaţi. Practic, prin eliberarea acelei adeverinţe cu scopul de a fi prezentată la penitenciarul X, universitatea a girat eliberarea penalilor academicieni.
Vina se aruncă de obicei pe profesorii care au semnat în calitate de coordonatori acele lucrări pseudo-ştiinţifice. Desigur, ei poartă principala responsabilitate şi numele lor este definitiv pătat.
Dar de ce universităţile au acordat aşa uşor adeverinţele cerute, fără să îşi pună problema consecinţelor pentru imaginea universităţii? Din această cauză vina este comună, atât a profesorului coordonator, cât şi a universităţii care i-a girat coordonarea, prin eliberarea fără rezerve a adeverinţei.
Clasamentul rezultat este un adevărat top al ruşinii universitare. Majoritatea universităţilor care au girat lucrările puşcăriaşilor sunt instituţii de stat (38 de stat şi 24 private). Din cele 426 de titluri la care există numele universităţii sau am reuşit să îl identific în spatele numelui facultăţii sau centrului de cercetare, 293 de lucrări au fost girate de către universităţile de stat, iar 133 de cele private. Prima concluzie este dureroasă: profesorii de la universităţile de stat sunt principalii vinovaţi în dezvoltarea fenomenului pseudo-ştiinţific în închisorile din România.
Topul ruşinii este condus de departe de Universitatea din Craiova, ai cărei profesori au girat 59 de lucrări, adică 13,85% din toate publicaţiile recenzate. La distanţă mare, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), se situează pe locul 2 al clasamentului Academia de Studii Economice din Bucureşti. Pe locul 3 se află foarte aproape, cu 31 de lucrări coordonate, Universitatea Hyperion din Bucureşti, prima clasată într-un top al universităţilor private. Deci primele trei clasate în topul ruşinii – Universitatea din Craiova, Academia de Studii Economice şi Universitatea Hyperion din Bucureşti – au reuşit performanţa ”academică” de a coordona 123 de publicaţii pseudo-ştiinţifice semnate de puşcăriaşi. Propunem tuturor instituţiilor cu rol de acreditare şi evaluare universitară să bonifice această performanţă academică a acestor trei universităţi ca atare, pentru că merită puncte suplimentare pentru efortul depus în educarea pseudo-ştiinţifică a puşcăriaşilor.
Următoarele trei locuri sunt ocupate cu cinstea cuvenită de cinci universităţi de stat: Universitatea Transilvania din Braşov (20 lucrări), Universitatea Politehnică din Bucureşti (17), Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti (17), Universitatea din Piteşti (14) şi Universitatea Ovidius din Constanţa (14).
Top zece este completat de două universităţi private, care, cu câte 12 lucrări – Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti şi Universitatea Spiru Haret din Bucureşti, împart locul 7 cu Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca cu cele 10 lucrări girate ocupă un ruşinos loc 8. Academia de Poliţie Al. I. Cuza din Bucureşti ocupă un onorabil loc 9 cu 8 lucrări ”ştiinţifice” pentru care a girat cu semnătura cadrelor didactice universitare, care nu şi-au pus absolut problema compatibilităţii dintre meseria lor, de profesori în domeniul ordinii publice şi susţinerea unor puşcăriaşi. Pentru locul 10 se înghesuie Universitatea din Oradea, tot o instituţie de stat, precum şi două instituţii private – Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Universitatea Financiar Bancară din Bucureşti cu câte 7 lucrări girate fiecare.
În total în Top 10 al ruşinii universitare se află 16 universităţi, dintre care 11 instituţii de învăţământ superior de stat, care sunt finanţate din bani publici, respectiv 5 universităţi private. Top 10 au coordonat în total 280 de publicaţii pretins ştiinţifice, adică 65,73%, care sunt distribuite astfel: 211 lucrări girate de universităţi de stat şi 69 de universităţi private.
Mă uimeşte prezenţa în top 10 al ruşinii a Universităţii Babeş-Bolyai, instituţie care se pretinde a fi în topul universităţilor din România. Ca fost absolvent al acestei prestigioase universităţi, mă simt ruşinat şi sper că Alma Mater Napocensis va gestiona în viitor cu atenţie astfel de situaţii pentru a evita topul ruşinii.
Este inexplicabilă coordonarea de către profesori ai Academiei de Poliţie Al. I. Cuza din Bucureşti a 8 lucrări publicate de puşcăriaşi. Este drept că ştiinţa în domeniul ”datului cu bulanul” (oficial este domeniul ştiinţific de ordine şi siguranţă publică!) este sub nivelul papucului broaştei, însă, dacă tot e la modă să te afişezi cu doctorate la Academia de Poliţie, care ”ridică” imaginea publică a nivelului ştiinţific al onorabilei instituţii, oare nu ar fi necesară o anchetă internă care să verifice compatibilitatea dintre statutul de profesor la o instituţie de învăţământ în domeniul ordinii publice şi susţinerea eliberării anticipate prin girarea unei pretinse lucrări ştiinţifice? Oare vestiţii ”doiş-unsfert” au fost pe fază? Sau asta nu mai intră în atribuţiile lor.
Tot din domeniul militar, îmi atrag atenţia două instituţii de învăţământ superior:Universitatea Naţională de Apărare Carol I din Bucureşti, cu 2 lucrări girate, respectivAcademia Tehnică Militară din Bucureşti cu o lucrare. Chiar dacă sunt la coada clasamentului ruşinii, cred că e ruşinos pentru două universităţi cu atribuţii în pregătirea cadrelor pentru apărarea ţării să se înhăiteze cu puşcăriaşii, la a căror eliberare anticipată participă prin semnătura profesorilor lor.
Deşi nu am introdus-o în topul ruşinii universităţilor, fiind o instituţie distinctă în peisajul academic din România, merită atenţie şi onorabila Academie Română, care, prin reprezentanţi ai institutelor de cercetare din subordinea sa, girează nu mai puţin de 8 lucrări, deci echivalentul locului 9, ocupat de Academia de Poliţie. Oare ce să înţeleg din acest zel al unor cercertători ai Academiei Române în eliberarea puşcăriaşilor: nivelul ştiinţific al Academiei Române a coborât la nivelul Academiei de Poliţie sau Academia de Poliţie a urcat la nivelul Academiei Române?
În continuare îi invit pe cititori şi mai ales pe rectorii tuturor universităţilor, să urmărească întregul top al ruşinii universitare. Chiar dacă unele universităţi ocupă ultimele locuri, tot loc ruşinos se cheamă, indiferent dacă au girat 1 sau 6 publicaţii semnate de puşcăriaşi. Chiar şi onorabile instituţii ca Universitatea din Bucureşti sau Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi se laudă cu câte 5 lucrări girate. Desigur, toate universităţile sunt instituţii onorabile, însă unele se laudă cu locuri de la 600 în sus în topurile internaţionale ale performanţelor academice. Oare se punctează şi lucrările puşcăriaşilor scriitori în evaluarea universităţilor?
Clasamentul universităţilor care au girat lucrările „ştiinţifice“ ale puşcăriaşilor Clasament Numele universităţii (cele de stat sunt cu litere îngroşate) Nr. lucrărilor coordonate 1 Universitatea din Craiova 59 2 Academia de Studii Economice Bucureşti 33 3 Universitatea Hyperion Bucureşti 31 4 Universitatea Transilvania Braşov 20 5 Universitatea Politehnică Bucureşti 17 5 Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti 17 6 Universitatea din Pitesti 14 6 Universitatea Ovidius Constanţa 14 7 Universitatea Dimitrie Cantemir 12 7 Universitatea Spiru Haret Bucureşti 12 7Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” – Iaşi 12 8 Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca 10 9 Academia de Poliţie Al I Cuza Bucureşti 8 10 Universitatea din Oradea 7 10 Universitatea Ecologică Bucureşti 7 10 Universitatea Financiar Bancară Bucureşti 7 11 Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia 6 11 Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu 6 11 Universitatea Maritimă Constanţa 611 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti 6 12 Universitatea Al I Cuza Iaşi 5 12 Universitatea Athenaeum Bucureşti 5 12 Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad 5 12Universitatea din Bucureşti 5 12 Universitatea Româno-Americană Bucureşti 5 12 Universitatea Româno-Germană Sibiu 5 12 Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti 5 12 Universitatea Vasile Alecsandri Bacău 5 13 Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative 4 13 Universitatea Alma Mater Sibiu 4 13 Universitatea Bioterra Bucureşti 4 13 Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti 4 13 Universitatea Danubius Galaţi 4 13 Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti 4 13 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca 4 13 Universitatea Lucian Blaga Sibiu 4 13 Universitatea Nicolae Titulescu Bucuresti 4 13 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti 4 14 Academia Comercială din Satu Mare 3 14 Universitatea Dunărea de Jos Galaţi 3 14 Universitatea Petre Andrei Iaşi 3 14 Universitatea Tibiscus 3 14 Universitatea Valahia Târgovişte 3 14 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara 3 15 UMF Carol Davila Bucureşti 2 15 Universitatea Andrei Şaguna 2 15 Universitatea Apollonia Iaşi 2 15 Universitatea George Bacovia Bacău 2 15 Universitatea Naţională de Apărare Carol I 2 15 Universitatea Petru Maior Târgu-Mureş 2 16 Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Şişeşti 1 16 Academia Tehnică Militară Bucureşti 1 16 Universitatea Europei de Sud Est Lumina Bucuresti 1 16 Universitatea Agora Oradea 1 16 Universitatea Artifex din Bucureşti 1 16 Universitatea de Arhitectură Ion Mincu Bucureşti 1 16 Universitatea de Vest din Timişoara 1 16 Universitatea din Petroşani1 16 Universitatea Eftimie Murgu Reşiţa 1 16 Universitatea Naţională de Arte Bucureşti 1 16 Universitatea Sapientia Cluj-Napoca 1 16 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi 1
Acest text a fost publicat şi pe romaniacurata.ro
Publicație : Adevărul și Evenimentul Zilei
|
