INTERVIURI ZDI: Ce spun cei şapte profesori care vor să conducă UMF

 Cu două zile înainte de momentul în care Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi îşi va alege noile structuri de conducere pentru mandatul 2016-2020, „Ziarul de Iaşi“ a propus câteva teme de dezbatere celor şapte candidaţi pentru funcţia de rector. Pornind de la cele mai importante patru aspecte din activitatea instituţiei de învăţământ superior din ultimii ani atât pozitive, cât şi negative, i-am provocat pe aceştia să ofere o serie de soluţii. În rândurile următoare, aceştia au încercat să explice cum vor reuşi să menţină UMF-ul pe trendul financiar ascendent din ultimii ani, actuala conducere lăsând vistieria plină şi o serie de proiecte de amploare în desfăşurare. Totodată, am abordat şi problematica corupţiei despre care multe persoane acuză, date fiind evenimentele din ultimii doi ani, că ar fi devenit simptomatică pentru activitatea din universitate atât la nivel adiministrativ, cât şi sub aspect didactic, mai ales ţinând cont de cazurile Dorobăţ şi Păduraru. Apoi, am ridicat în discuţie una dintre cele mai importante surse de venit ale universităţii: studenţii primiţi pe liniile de predare în limbă străină cu taxa în valută, care porneşte de la 5.000 de euro. În jurul acestei chestiuni, la începutul anului universitar 2015-2016, universitatea a fost zguduită de un scandal, când peste 90 de dosare de admitere ale acestor studenţi au fost descoperite cu punctajele umflate. Însă şi în trecut, „zvonistica“ ce se învârtea în jurul pregătirii precare a celor dezinteresaţi care reuşeau totuşi să promoveze era una constantă. Zvonistică ce a fost confirmată, de altfel, în răspunsurile lor de mulţi dintre candidaţi. În final, în demersul publicaţiei noastre, am încercat să identificăm, pe scurt, cum văd candidaţii încetarea acestui rabat al calităţii care vlăguieşte toate universităţile din ţară - creşterea cât mai mare a numărului de studenţi pentru a putea beneficia financiar de pe urma taxelor acestora, însă scăderea implicită a calităţii actului predării, corpul profesoral având probleme în a lucra cu un număr atât de mare de studenţi. Răspunsurile candidaţilor, mult mai aplicate decât amplele idei din planurile manageriale, arată o serie de strategii care includ investiţia în cercetare, promovarea tinerilor cercetători şi a cercetării în general, accesarea fondurilor europene şi înăsprirea admiterii şi controlului unor examinări corecte.

Întrebările Ziarului de Iaşi:

1. Ce ar trebui să facă noua conducere pentru a conserva şi multiplica resursele financiare pe care le va găsi atunci când va prelua şefia UMF?
2. În jurul universităţii gravitează multe cazuri de corupţie. Cum aţi fi procedat spre exemplu dacă, în timpul mandatului ca rector al UMF, vi s-ar fi adus în atenţie situaţia soţilor Dorobăţ?
3. V-aţi lăsa operat de studenţii pe care i-aţi primit până în prezent pe liniile de studiu cu plata în valută?
4. Cum intenţionaţi să opriţi rabatul de la calitate, prezent în mai toate universităţile, făcut în favoarea unui număr cât mai mare de studenţi pentru creşterea finanţării?

Răspunsurile candidaţilor, aşezate în funcţie de ordinea alfabetică a numelor profesorilor care s-au înscris în cursă:

Mihai Chiriţa

1. În primul rând aş solicita un audit financiar extern, aş reduce cheltuielile (vezi punctul 38 şi 39 din Programul Managerial) pentru a face investiţii, aş dota laboratoarele atât în scop didactic, dar şi de cercetare, aş demara un program de microproducţie axat pe facultăţile de Farmacie şi Bioinginerie Medicală.
2. Aş fi aplicat articolul 52 din Codul Muncii până când organele de drept ar fi dat verdictul.
3. Nu se pot face generalizări pe această temă.
4. În primul rând, aş renunţa la normarea excesivă a cadrelor didactice. Aş motiva personalul academic pentru editarea de carte universitară, aş urmări menţinerea unor norme de evaluare anuală reală, nerestrictivă, aş manifesta o procupare permanentă pentru adaptarea dinamică a obiectelor şi a programelor de studiu la noile cerinţe ale cunoaşterii. Aş sprijini introducerea de obiecte noi de studiu în funcţie de cerinţa de pe piaţa muncii, dar şi elaborarea de cursuri şi programe de studii mixte, având parteneri naţionali şi internaţionali.

Norina Forna

1. Din evaluările realizate în acest moment rezultă că universitatea noastră generează un excedent de trezorerie între 8-9 milioane de euro anual. Aşa cum am precizat şi în planul managerial, strategia mea presupune structurarea acţiunilor noastre financiare pe două paliere. Primul palier constă în a menţine şi a dezvolta capacitatea educaţională şi de cercetare prin alocarea în plus a unei cote din excedent de până la 30%, iar al doilea palier este rezervat investiţiilor strategice necesare universităţii, pentru care vom aloca aproximativ 70% din acest excedent. Adăugăm la acestea şi finanţarea prin contracte de cercetare cu accent pe cercetarea aplicată şi, desigur, prin proiecte europene.
2. În primul rând, din perspectivă instituţională, aş fi asigurat cadrul necesar de derulare a activităţilor Comisiei de Etică şi de Disciplină care ar fi aplicat măsuri în concordanţă cu Regulamentele parte a Cartei Universitare. În al doilea rând, consider că un rector trebuie să asigure un cadru propice de desfăşurare a activităţilor academice în care să se pună accentul pe măsuri de prevenire prin aplicarea de proceduri de asigurare a calităţii activităţii academice. Conform metodologiei ARACIS, în mandatul meu voi susţine o îmbunătăţire permanentă a regulamentelor şi codurilor universitare care să permită o aplicare în termeni reali a măsurilor de combatere a unor asemenea comportamente.
3. Consider că fiecare dintre noi trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru calitatea educaţiei pe care a transmis-o propriilor studenţi. În ceea ce mă priveşte, nu aş avea nicio emoţie în a fi tratată de către vreun fost student străin care a trecut prin „furcile caudine“ ale facultăţii pe care o conduc. Sunt cunoscută ca un cadru didactic exigent, unii mă consideră chiar foarte exigent, când vine vorba de calitatea educaţiei.
4. În opinia mea, rabatul de la calitate în favoarea cantităţii, în orice domeniu de activitate, este eroare majoră şi uneori fatală. Înseamnă a-ţi sacrifica viitorul de dragul unor beneficii de moment. Din nefericire, cel puţin în ultimii ani, şi universitatea noastră a cunoscut acest fenomen, mare parte din „realizările“ financiare pe care vechea conducere a UMF le raportează fiind rodul acestei politici. Spre exemplu, UMF a atins deja maximul posibil la numărul de studenţi străini înmatriculaţi la secţia de învăţământ în limba română, înregistrând în schimb o scădere, în ultimii trei ani, la capitolul venituri obţinute din cercetarea ştiinţifică. Ca viitor rector, dacă voi fi aleasă, mă voi concentra exact pe această modalitate de a creşte veniturile universităţii: a cercetării, în special a cercetării aplicate. Mulţi încă văd în cercetare mai degrabă o risipă de resurse, eu văd o mare oportunitate. De aceea am şi lansat recent ideea de a înfiinţa la Iaşi un Pol de Competitivitate în Industria Medicală, un proiect major în care UMF ar urma să aibă rolul central şi în care cercetarea aplicată va deveni cea mai importantă sursă de venituri pentru universitate.

Ştefan Georgescu

1. Veniturile Universităţii pot creşte prin mai multe strategii: continuarea politicii de atragere a studenţilor cu cont valutar. Actuala abordare este totuşi limitată fiind o creştere cantitativă. Propun trecerea cât mai rapidă la o creştere calitativă. Ca să mă fac înţeles, dau un exemplu simplu: azi avem 300 studenţi cu o taxă de 100 euro şi propun să trecem, progresiv, către 100 studenţi cu o taxă de 300 euro. Dezvoltarea bazei materiale, a cercetării ştiinţifice şi accesarea de proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale bine finanţate şi pe termene mai scurte. Oferirea unor servicii medicale de mare performanţă. Strategia cheltuielilor universităţii trebuie să fie prioritizată pe: creşterea veniturilor cadrelor didactice, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu şi viaţă ale studenţilor, inclusiv campusuri universitare noi, dezvoltarea bazei didactice şi de cercetare a universităţii
2. Cea mai sănătoasă strategie a conducerii universităţii este prevenţia „abaterilor“. Aceasta presupune regulamente clare şi o comunicare deschisă şi permanentă cu toţi membrii comunităţii academice, care să permită identificarea derapajelor şi corectarea lor. Când acestea continuă, se impune aplicarea legii.
3. În curricula universitară este obligatoriu ca toţi studenţii să capete abilităţi pentru a efectua tehnici medico-chirurgicale de bază, şi nu intervenţii chirurgicale.
4. Este evident că nu este posibilă o creştere cantitativă nelimitată. Dacă ne dorim creşterea veniturilor pe această activitate, este clar că se impune şi creşterea calităţii pregătirii studenţilor. Un nivel tot mai înalt al valorii profesionale şi, prin aceasta, o creştere a prestigiului Universităţii. Astfel încât tot mai mulţi candidaţi să o acceseze, crescând şansele unei selecţii riguroase şi o creştere a taxelor şcolare.

Luminiţa Smaranda Iancu

1. Ca rector al acestei universităţi, aş face ce am făcut şi ca director al Institutului de Sănătate Publică, din 1999 până în prezent: impunerea disciplinei financiare, dublate de o repartizare echitabilă a fondurilor. Îmi propun investiţii în actul didactic (ştiut fiind că atât studenţii, cât şi cadrele didactice procură adesea, pe propria cheltuială, reactivi şi materiale pentru activităţi practice) şi în cercetare (prin creşterea numărului de granturi interne şi prin iniţierea unei competiţii similare şi pentru doctoranzi). Aş accede fonduri extrabugetare (aşa cum am făcut-o şi la ISP, prin proiectul POS-CCE, în valoare de 2,5 milioane de euro, prin care am reabilitat 70% din institut şi am adus echipamente de aproximativ 1 milion de euro).
2. Nu aş fi anunţat din prima zi, prin intermediul mass-media, fără a-l consulta şi pe preşedintele Comisiei de Etică (CE) a UMF, că, citez: „…studenţii care au oferit mită pentru a promova examenele riscă să fie exmatriculaţi, o decizie în acest sens urmând a fi luată de către Comisia de Etică a instituţiei.“ (sursa: www.mediafax.ro/social). Deşi, iniţial, membrii CE au fost puşi în situaţia de a convoca aceşti studenţi la o întrevedere, ulterior, am considerat că nu avem dreptul să interferăm cu actul de justiţie. Deci, ca preşedinte al CE, chiar am făcut ceva.
3. Da, deoarece 20-30% dintre ei sunt studenţi foarte buni. Întrebarea care ar trebui să ne dea frisoane este: de câţi dintre toţi studenţii ne-am lăsa operaţi, având în vedere că ierarhizarea lor valorică este sever viciată, prin „umflarea“ notelor ca urmare a unui trafic de influenţă, care, cel puţin la anumite grade de intensitate, este considerat în mod tradiţional, dar profund nociv, tolerabil. Şi aceasta nu este doar o întrebare retorică, unii dintre ei sunt chiar cei care, peste zece ani, ne vor opera! În 2012, ziarul dumneavoastră mă cataloga drept „cel mai sever profesor de la Medicină“. Este o exagerare, dar îmi asum totuşi această caracterizare, considerând aserţiunea ca pe o confirmare a faptului că multe „lanţuri ale slăbiciunii“ s-au rupt cu ocazia examenului de Microbiologie.
4. Această balanţă este greu de echilibrat, dar nu imposibil. În acest sens, susţin: revizuirea criteriilor de selecţie pentru studenţii valutari, cu o grilă obiectivă, clară şi transparentă de evaluare a dosarelor, fără a excede cadrul legal; o securizare mai bună a documentaţiei acestei proceduri ar permite, în viitor, eliminarea tentativelor de fraudă; aceleaşi rigori vor fi aplicate şi pentru selecţia studenţilor nevalutari, masteranzi şi doctoranzi. Creşterea exigenţei la examen, fără a depăşi sfera obiectivităţii (consider că numărul de absolvenţi nu trebuie să fie neapărat egal cu al celor care au fost admişi). Ca şi până acum, principalele surse de venit vor fi proiectele din fonduri structurale şi cercetarea. De asemenea, susţin valorificarea expertizei laboratoarelor noastre, prin introducerea lor în circuitul serviciilor medicale plătite.

Radu Iliescu

1. Sursele de finanţare ale Universităţii trebuie să se diversifice, deplasând centrul de greutate de la finanţarea pentru educaţie către fonduri de cercetare private şi fonduri europene structurale pentru investiţii şi resurse umane. Atragerea de fonduri private pentru cercetare, care pot dubla veniturile curente ale universităţii, se va realiza prin organizarea Centrului de Cercetare Clinică care combină funcţiile de cercetare academică şi cercetare contractuală. Acesta va avea capacitatea să atragă fonduri direct de la marile companii farmaceutice, în detrimentul intermediarilor care operează curent pe piaţa studiilor clinice din România şi Estul Europei. Reţeaua Est-Europeană de Excelenţă în Cercetarea în Bolile Cronice (CHRONEX-RD), coordonată de UMF Iaşi şi de mine personal, din poziţia de Country Manager, combină resursele de personal şi infrastructură clinică ale universităţii şi Spitalelor Universitare afiliate UMF Iaşi, precum şi ale universităţilor şi spitalelor partenere naţionale şi regionale internaţionale (Moldova, Ucraina) printr-un proiect transfrontalier coordonat de UMF Iaşi. Avantajele competitive ale Centrului de Cercetare Clinică al UMF Iaşi sunt reprezentate de capacitatea de a organiza grupuri de cercetare multidisciplinară şi multicentrică, condiţie esenţială a validării rezultatelor din cercetarea clinică.
2. Cred cu tărie că implementarea mecanismelor de prevenţie a corupţiei este esenţială. Dependenţa de organisme externe universităţii pentru detecţia şi corecţia acestor practici este ineficientă pe termen lung. Restructurarea procedurilor interne ale universităţii care să elimine posibilitatea actelor de corupţie, de exemplu prin reorganizarea modului de examinare a studenţilor, este soluţia sustenabilă. În cazul specific menţionat, dacă eram rector, aş fi aplicat Codul de Conduită Universitară, care ar fi fost elaborat şi asumat deja. Acesta ar fi specificat măsurile de luat, inclusiv încetarea permanentă a oricărei relaţii instituţionale cu cei implicaţi.
3. Cu siguranţă, de o parte din ei, da. Unii dintre ei practică deja medicina în instituţii medicale de prestigiu din Europa sau SUA. Pe de altă parte, nu aş avea încredere în absolvenţii care abia s-au descurcat să treacă examenele, mai ales datorită incapacităţii lor de a beneficia de educaţia medicală oferită. De aceea propun un nou regulament de admitere care să includă testarea directă a capacităţii cognitive a aplicanţilor internaţionali.
4. Scăderea numărului de studenţi pentru adecvarea la capacitatea universităţii este percepută ca o scădere implicită a veniturilor acesteia. Însă creşterea calităţii educaţiei, mai ales prin implicarea activă a universităţii în promovarea calităţii practicii clinice în Spitalele Universitare, poate permite creşterea progresivă a taxei de studii pentru formarea studenţilor. Împreună cu dezvoltarea serviciilor studenţeşti se va putea ajunge la o ofertă echilibrată între calitate şi preţ care să menţină, cel puţin, finanţarea din aceste surse. Universitatea trebuie să îşi asume rolul de lider economic şi social regional asigurând bazele clinice pentru formarea de calitate a studenţilor, promovând demersurile de construcţie pentru un nou Spital Universitar în Iaşi.

Dragoş Pieptu

1. Trebuie să aplice un principiu din medicină: „primum non nocere“. Apoi să găsescă echilibrul între dezvoltarea instituţională - creşterea calităţii învăţământului - dezvoltarea infrastructurii - asigurarea sustenabilităţii trendului creşterilor salariale constante din ultimii 2 ani, fără mişcări bruşte. Financiar, Universitatea este angajată pe un făgaş bun, există premise de dezvoltare, planuri concrete. Nu acestea sunt problemele pe care viitorul rector va trebui să le rezolve în prima instanţă, ci criza nemeritată de credibilitate cu care ne confruntăm, comparativ cu celelalte două universităţi de medicină cu care suntem în competiţie la nivel naţional. Pe termen mediu, această criză poate genera probleme mai mari decât cele de ordin financiar. Pe de altă parte, dacă oricare dintre contracandidaţi obţine votul, va avea nevoie de minim şase luni în care să înveţe ce are de făcut. Întrebarea la care trebuie să mediteze comunitatea academică este: cine va conduce Universitatea în timpul acesta. Sunt mai multe variante de răspuns şi merită fiecare judecate.
2. În cazul meu, nu se pune problema la modul ipotetic. Am reacţionat clar şi ferm, fără echivoc, în momentul în care am găsit semne de fraudă. Nu voi tolera cu niciun chip o astfel de atitudine, indiferent din partea cui vine. Voi încuraja mecanismele care asigură respectul reciproc student-profesor şi voi descuraja ferm căile colaterale de promovare, la orice nivel. Am învăţat de la domul profesor Petrovanu că profesorul poate să dea orice de la el, numai o nota necuvenită nu, deoarece „nota nu este proprietatea profesorului cu care acesta poate să facă ce vrea“. Cred în rolul de reper moral şi model de viaţă al dascălului.
3. Nu m-aş lăsa operat de ei, aşa cum nu m-aş lăsa operat de niciun student absolvent al niciunei universităţi din lume. Pentru că au dreptul să opereze doar cei care termină un rezidenţiat într-o specialitate. Dar, m-am lăsat operat de rezidenţii formaţi de mine, absolvenţi ai UMF Iaşi, care acum sunt medici specialişti în Iaşi (IRO şi Spitalul „Sf. Maria“), Piteşti, Strassbourg, Sydney, Launceston, în practică publică sau privată, şi pe care îi recomand cu toată căldura şi încrederea.
4. Trei măsuri, deja începute: creşterea treptată a exigenţei la admitere atât pentru români (introducerea celei de a doua materii, întrebări la prima vedere, eliminarea notei de la bac), cât şi pentru străini (grilă exigentă, prag minim, nivel B2 minim certificat la limba română în anul 3); crearea de condiţii mai bune de studiu (Centrul avansat de cercetare-dezvoltare în medicină experimentală; Centrul de abilităţi fundamentale, medicale şi chirurgicale pentru studenţi şi rezidenţi; Centrul de reabilitare medicală şi educaţie fizică; Centrul de limbi moderne; reabilitare clădiri Stomatologie infantilă şi Farmacie); creşterea exigenţei la examene pe parcurs (s-a fixat barem minim la scris şi oral). Apoi vor urma măsuri ce duc la scăderea treptată a numărului de studenţi până la jumătatea efectivului actual.

Viorel Scripcariu

1. Resursele financiare ale unei instituţii, oricare ar fi ea, au două funcţii majore: asigură stabilitate şi potenţial de dezvoltare. În acelaşi timp, trebuie să nu ne uităm menirea: suntem universitate, nu SRL. Prioritatea noastră nu poate fi profitul financiar, ci performanţa academică; profesorii nu sunt „angajaţii firmei“, ci parteneri în actul educaţional, iar studenţii nu sunt „clienţii firmei“, ci beneficiarii unui act educaţional. Conceptul meu de campanie, „Excelenţă prin Prosperitate“, tocmai asta face: defineşte Excelenţa ca scop şi Prosperitatea ca mijloc de atingere a acestui scop. Dacă inversăm paradigma, dacă vorbim de „Prosperitate prin Excelenţă“, am ieşit definitiv din spaţiul valorilor care definesc o universitate serioasă şi dedicată scopului său fundamental: educaţia.
2. Scopul meu este să nu ajung în situaţia descrisă de întrebare, e diferenţa dintre a trata o maladie şi a face profilaxia ei. Dacă vorbim de corupţie în universitate, atunci pornim de la acceptarea ideii că ea implică atât cadrul didactic, cât şi studentul. Voi face paşii necesari dezvoltării unei relaţii de parteneriat între asociaţiile studenţeşti şi rector, aici cred că e cheia. O organizaţie a studenţilor poate observa dacă plângerile la adresa unui cadru didactic sunt un fenomen sau doar un caz izolat, care poate fi susceptibil inclusiv de rea-intenţie. În egală măsură, voi sta de vorbă cu profesorul reclamat. Dar, repet, scopul meu este să nu ajung până aici. Şi nu e doar scopul meu: încă din mandatul domnului profesor Dragomir, universitatea a făcut paşi concreţi în direcţia obiectivării examinării studentului, iar un exemplu în acest sens sunt examenele scrise unice, cu test grilă, susţinute de toţi studenţii unui an de studiu.
3. Sunt chirurg şi ştiu prea bine că neştiinţa sau nesiguranţa sunt fatale atunci când ai un pacient pe masa de operaţie. Dar răspunsul punctual e simplu: da, m-aş lăsa operat, cu siguranţă, de foştii studenţi străini, care au parcurs rezidenţiatul în chirurgie sub îndrumarea mea şi au trecut filtrul examenelor mele. Vă pot da exemple în acest sens.
4. E o întrebare vastă pe care nu am cum s-o epuizez în spaţiul pe care mi l-aţi pus la dispoziţie. Noua lege a învăţământului leagă într-adevăr finanţarea de student, în sistemul public. Dar studentul nu trebuie să fie sursa unică de finanţare! Orice universitate serioasă trebuie să găsească mijloace proprii de finanţare, iar la UMF Iaşi se întâmplă deja acest lucru. Şi nu vorbesc doar de finanţarea care să asigure funcţionarea serviciilor elementare (salarii, utilităţi), ci de resurse financiare pentru dezvoltare. Avem deja o strategie pe termen mediu, asumată de Universitate sub numele „UMF2020“ - din câte ştiu e unică în România. În această strategie, proiectele cu finanţare europeană joacă rolul principal, atât pentru dezvoltarea infrastructurii Universităţii, cât şi pentru creşterea calităţii actului educaţional. Dumneavoastră vorbiţi de un „rabat calitativ“, dar iată: universitatea tocmai introduce o nouă materie în examenul de admitere. Fiţi siguri, vă rog, că nu doar eu, ci şi colegii mei din corpul academic ştim prea bine că, spre deosebire de alte profesii, dacă un medic greşeşte, se poate pierde o viaţă de om.

Publicație Ziarul de Iași

Norina Forna: „Fără dotări, nu putem concepe învăţământ de calitate, simulare, practică medicală pentru studenţi, practician”

 Norina Consuela Forna, absolventă a Facultăţii de Stomatologie şi a Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” (UMF) Iaşi, având multiple specializări în ţară şi în străinătate, Paris 5, Paris 6, SUA, Germania, Belgia şi Italia, urmată de specializări în management cu Masterat la Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi. A ocupat poziţia administrativă de decan timp de 12 ani al Facultăţii de Medicină Dentară, precum şi coordonator al ambulatoriului Spital „Sf. Spiridon” timp de 3 ani.

Norina Forna ocupă şi numeroase alte poziţii administrative în ţară. Este vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti din România şi preşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti din Iaşi, şi în străinătate - vicepreşedinte al Societăţii Balcanice de Stomatologie şi vicepreşedinte al Consiliului Internaţional al Decanilor Francofoni. De asemenea, deţine cinci brevete de invenţie, 12 mărci înregistrate OSIM, este autor a 26 de monografii, a unui tratat, a 13 manuale de specialitate, precum şi a unui număr impresionant de articole sau lucrări ştiinţifice. A fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii pentru activitatea desfăşurată, cum ar fi Premiul de Excelenţă pentru Cercetarea Ştiinţifică – pentru Volumele 1 şi 2 de Protetică Dentară, aflate în bibliografia de rezidenţiat, Premiul Academiei Române „I. Haţieganu”- „Tratatul de Protetică Dentară”, Premiul Academiei de Ştiinţe Medicale - „Introducere în antropologia medicală dentară”, Doctor Honorius Causa al universităţilor de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” Chişinău, respectiv „Ovidius” Constanţa, precum şi titlul de Cavaler al Ordinului „Palmes Academiques” din Franţa. 

În prezent, Norina Consuela Forna candidează pentru funcţia de rector al UMF Iaşi, alegerile fiind programate vineri, 22 ianuarie. Din amplul program managerial propus de Norina Forna amintim înfiinţarea unui Pol de Competitivitate în Industria Medicală la Iaşi, iar accentul este pus pe creativitate, iniţiativă, aducerea de noi fonduri pentru Universitate, precum şi crearea unui cadru de normalitate academică, bazată pe tradiţie, comunicare, cooperare.

- De 12 ani sunteţi la conducerea Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul UMF Iaşi. Ce aţi putea să ne spuneţi despre această perioadă?

- Într-adevăr, sunt 12 ani de management al Facultăţii de Medicină Dentară din Iaşi. În acest răstimp, am creionat noi direcţii de dezvoltare, care ne arată propriu-zis de unde a plecat facultatea, cu funcţionalul ei, şi unde a ajuns, respectiv un funcţional european la acest moment, unic în ţară. Sunt elemente de modern şi, în acelaşi timp, de competitivitate care se pot compara instituţia cu cele din Europa şi de pe alte continente. Dincolo de toate, am considerat că, pornind de la o platformă, de la o bază solidă de învăţământ, de dotare, putem concepe un sistem axat pe valoare, calitate şi performanţă. În acest sens, în perioada respectivă, am coordonat diverse direcţii de practică, însemnând noi domenii, noi cercetări şi dezvoltarea de proiecte europene. Apoi, pornind de la primele cercetări şi granturi pe care le-am creat, am continuat cu POSDRU-uri. În total, au fost cinci POSDRU-uri, acestea reprezentând un aport financiar considerabil, de 13,7 milioane de euro pentru Universitate, iar suma de 685 mii de euro s-a alocat strict compartimentului administrativ al universităţii, care s-a dezvoltat pe seama acestor proiecte. De asemenea, au beneficiat un număr de 10.500 de studenţi, grup ţintă şi 485 cadre didactice.

- Acum, după 12 ani de management al Facultăţii de Medicină Dentară, candidaţi pentru funcţia de rector al UMF. Care credeţi că sunt atuurile pe care ar trebui să le aibă un candidat la acestă funcţie?

- Consider că în cazul în care doreşti să aplici pe o poziţie de acest tip, de manager al unei instituţii, respectiv rector, este deosebit de importantă activitatea vastă în acest domeniu, al managementului universitar. Evident, sunt necesare şi studiile în acestă direcţie. Totodată trebuie să fii şi un profesionist şi să poţi demonstra cunoştinţele teoretice, aplicaţia lor în practică şi atingerea performanţei. Cercetarea înseamnă un alt punct forte, prin care demonstrezi că poţi să faci acest lucru, poţi să culegi roadele cercetării şi poţi să le foloseşti în sprijinul comunităţii.

Proiectele europene reprezintă o sursă importantă de venit pentru resursa umană a Universităţii, dar în egală măsură, în dotarea clinicilor, disciplinelor care fac parte din proiect. Fără dotări, nu putem concepe învăţământ de calitate, practică medicală pentru studenţi, practician. Consider că putem colabora, putem comunica, iar acestea sunt deziderate imperioase pentru managementul Universităţii. O echipă bine definită presupune crearea unui program, astfel încât reprezentarea intereselor academice să fie în acord cu ceea ce se întâmplă în ţară, în alte universităţi tradiţionale, dar şi în acord cu direcţiile urmate de universităţile de medicină din Europa. Desigur, în acest sens, trebuie să avem şi o recunoaştere internaţională foarte bună.

- Din CV-ul dumneavoastră se poate observa că faceţi parte din bordul mai multor societăţi sau asociaţii internaţionale, ca şi în cadrul celor din ţară.

- Aşa este, sunt vicepreşedintele Consiliului Internaţional al Decanilor Fracofoni (CID-CDF) şi al Societăţii Balcanice de Stomatologie, dar şi preşedinte al International Society of General and Oral Rehabilitation. În acelaşi timp, sunt reprezentantă în multe borduri internaţionale de specialitate, cum ar fi ICOI (International Congress of Oral Implantologists), în Statele Unite ale Americii, sau în cel al Academiei Franceze de Chirurgie Dentară.

Sigur că academiile înseamnă o componentă foarte importantă în activitatea oricărui profesionist, mă refer atât la cele din România, unde sunt membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, respectiv al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, cât şi în cele internaţionale, prin reprezentarea în Academia Naţională de Chirurgie Dentară Franceză (ANCD), Academia „Pierre Fauchard” USA şi multiple nominalizări de fellow-diplomat (ICD, ADI, DICI), ca membru activ de peste zece ani. Pe lângă aceste titluri, sunt prezentă ca lider de opinie în aria activităţii private. Pot crea condiţiile optime, strategice şi de organizare propriu-zisă a Universităţii, datorită specializărilor pe care le am, inclusiv prin cea de unic român recunoscut cu o specialitate europeană, respectiv în societatea şi în asociaţia europeană de protetică (EPA).

- Cum ar ajuta aceste reprezentări în dezvoltarea imaginii universitare?

- Cred că ceea ce este stipulat în programul managerial, ca şi alternativă de dezvoltare creată în urma parcurgerii unor strategii şi al unui management local bine fundamentat, permite o completare ce poate fi dezvoltată prin colaborările interne şi externe. De asemenea, prin interesele comunităţii acestei Universităţi, poate fi creionată o imagine pozitivă a Universităţii şi, în timp, vom putea situa Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi pe un loc onorant în clasamentele naţionale şi internaţionale. Parcursul de până acum internaţional, respectiv naţional, pe plan managerial, academic şi de cercetare poate fi augmentat prin girul oferit de reprezentarea în multiple comisii ale Ministerului Sănătăţii (coordonator naţional pe domeniul proteticii şi implantologiei), pentru Ministerul Învăţământului (comisia CNATDCU, de peste 10 ani) şi de peste 9 ani expert şi în comisia ARACIS, CEAC. De asemenea, făcând parte ca vicepreşedinte din comisia CIDCDF-ulu (Confederaţia Decanilor Facultăţilor de Medicină Dentară de Origine Total sau Parţial Franceză – n.r.), particip ca evaluator al universităţilor francofone.

Suntem şi trebuie să fim responsabili de ceea ce aplicăm în Universitatea noastră, inclusiv pe secţiile franceză, respectiv engleză. Astfel, putem concepe o amplă şi realistă strategie adaptată, individualizată şi de perspectivă în ceea ce priveşte raportarea şi calibrarea numărului de studenţi, a spaţiilor existente, a bugetului oferit pentru cadrele didactice, a normelor acestora, precum şi a suplimentării acestui buget prin diferite surse şi resurse – mă refer aici şi la proiectele europene. Îmi amintesc acum şi de contactele pe care le-am iniţiat, colaborările, congresele şi toate invitaţiile pe care le-am realizat în Iaşi, în ţară şi străinătate, cu multiple participări externe ca speaker. Aproximativ 2.000 de personalităţi au fost prezente la aceste manifestări de marcă, în cei 12 ani. Sigur că activitatea este vastă, dar este bine organizată.

- Aţi amintit de o zonă importantă a dezvoltării societăţii – atingerea excelenţei prin cercetare. Aţi putea să dezvoltaţi subiectul?

- Centrele create doar prin cel mai recent proiect încheiat, cel de consiliere, pun accent în deosebi pe echipamente care în multe cazuri sunt unice pe România şi chiar în Europa, laseri, pe roboţi, pe tot ce se numeşte sistem augmentat IT, pe telemedicină, aplicată de câţiva ani în Universitatea noastră. De asemenea, aş putea aminti Centrul interdisciplinar de evaluare şi diagnostic în medicină, medicină dentară, dotat cu echipamente care deservesc toate facultăţile din Universitate. Acesta reprezintă o simulare, navigaţie, reprezentând tehnologii de actualitate în SUA. Aceste noutăţi introduse mă vor determina să creez condiţiile introducerii inovaţiei în Universitatea noastră, în multiple domenii de specializare. Evaluările internaţionale ale facultăţii (CIDCDF, ADEE) oferă o carte vizită pertinentă pentru standardul creat şi pentru perspectiva Universităţii.

- Cât de important este reperul internaţional pentru studenţii Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi?

- Sigur că ne interesează un reper internaţional, să ne raportăm la el, pentru a putea produce şi obţine recunoaştere la nivel european şi nu numai. Noi creăm aici, în Universitatea nostră, un student internaţional, nu doar unul european. Îl formăm, îl antrenăm şi în final îl lansăm în arealul naţional şi internaţional. Esenţiale în acest sens sunt şi masterele europene, pe care le-am realizat, singurele din Universitate care au fost iniţiate în Iaşi. Un punct important pe care m-am concentrat este contextul pe care îl oferă acest master european, precum şi atestatul de studii complementare în domeniul implantologiei, pe care îl creez de mult timp, cu formarea a peste 400 de specialişti şi reprezentanţi ai domeniului. În activitatea mea, pun accentul pe crearea de noi discipline, bazate pe inovaţie şi creativitate, fiind vorba întotdeauna despre domenii reale, actuale, de interes la nivel internaţional.

- Care este crezul dumneavoastră în competiţia privind funcţia de rector al UMF Iaşi?
- Sloganul de bază al tuturor activităţilor mele este „Împreună UMF Gr.T.Popa, Universitatea generaţiilor viitoare”, alături de „Creştem împreună”.

 „Voi fi adepta unui climat de normalitate academică, de echilibru, de comunicare, colaborare şi voi face apel la tradiţia valorilor, la promovarea imaginii şi la gestionarea provocărilor viitorului Universităţii” – Norina Consuela Forna, decanul Facultăţii de Medicină Dentară şi candidat pentru funcţia de rector al Universităţii de Medicină „Gr.T. Popa” Iaşi

 Publicație Evenimentul

 Plagiatul, la aprecierea Universităţilor. Guvernul a modificat mecanismul de deconspirare a falşilor „doctori“

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii astfel încât demnitarii acuzaţi de plagiat nu vor mai fi verificaţi de Consiliul Naţional de Etică din subordinea Ministerului Educaţiei, cazurile lor urmând să fie analizate, la fel ca toate tezele de doctorat, de universităţi. Universitatea Bucureşti a anunţat déjà că-i va retrage titlul de doctor lui Victor Ponta.

Doar universităţile vor putea retrage titlurile de doctor în cazul cărora Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) va decide că sunt obţinute în mod fraudulos. Aşa a anunţat ieri ministrul Educaţiei, Adrian Curaj. Până acum, această responsabilitate era a Consiliul Naţional de Etică.

La foarte scurt timp de la anunţul ministrului, Universitatea din Bucureşti a comunicat că va retrage titlurile de doctor celor trei plagiatori celebri: Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Olguţa Vasilescu, de îndată ce va apărea şi metodologia.

„Am modificat două articole, acela care de fapt stabilea că sunt două categorii de deţinători de titluri de doctorat. Am anulat acest articol. Şi în al doilea articol, art. 14, acolo unde sunt reglementate sancţiunile, am scos două reglementari, una legată de retragerea titlului de doctor şi cealaltă legată de retragerea conducerii de doctorat, foarte clar lămurite, nu sunt în atribuţia Consiliului Naţional de Etică, aşa cum am şi anunţat, vor fi cu siguranţă în atribuţiunea universităţilor şi a Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor (CNATDCU)", a declarat ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, la conferinţa de presă de la Guvern.

Mai exact, de acum încolo, Consiliul Naţional de Etică, ai cărui membri l-au salvat pe Victor Ponta de ruşinea oficială de plagiator, nu va mai putea retrage titluri de doctor şi nici nu se va mai ocupa de analiza presupuselor abateri de la etica universitară a politicienilor, potrivit Ordonanţei de Urgenţă care reglementează atribuţiile Consiliului şi care a trecut ieri de Guvern.

Rectorul Universităţii Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, a declarat pentru „Adevărul" că în mod sigur, acolo unde se dovedeşte că e vorba de doctorate plagiate, Universitatea va retrage titlurile de doctor. „Când primim metodologia de aplicare, vom aplica legea în funcţie de verdictul Comisiei de Etică a universităţii. La Victor Ponta deja avem verdictul, ştim că a plagiat", a spus rectorul Universităţii din Bucureşti. La rândul său, preşedintele  Comisiei de Etică, Marian Popescu, a amintit că şi în cazul Olguţei Vasilescu există un verdict oficial. Doar pentru Gabriel Oprea nu s-a pronunţat Comisia. „Analiza tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea am făcut eu în nume personal, nu în numele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. Vom face şi o analiză oficială", a explicat Popescu.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre ultima suspiciune de plagiat care a ieşit la lumină: teza de doctorat a ministrului de Interne Petre Tobă. Asta pentru că ieri, la ora 15.00, la Universitatea de Apărare „Carol I”  nu mai era niciun oficial care să spună dacă vor fi luate la puricat tezele de doctorat ale celor care le-au susţinut aici. În urmă cu circa două săptămâni, reprezentanţii instituţiei spuneau că în cazul „Tobă” nu a fost deschisă nici o anchetă.

Ce atribuţii a pierdut Consiliul Naţional de Etică

Consiliul Naţional de Etică nu va mai putea analiza tezele de doctorat suspectate de plagiat pentru persoane cu funcţii de demnitate publică, pentru conducătorii de institute de cercetare-dezvoltare sau de instituţii publice, membrii ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică din instituţii de cercetare.

De asemenea, Consiliul este degrevat şi de sancţiunile pe care le putea aplica precum retragerea titlului de doctor, retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită, retragerea calităţii de conducător de doctorat, retragerea titlului didactic universitar, destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Alte sancţiuni pe care Consiliul nu le va mai putea aplica sunt interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării şi suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere în concursuri pentru ocuparea de funcţii de conducere. Nu în ultimul rând, Consiliul nu va mai putea nici să îndepărteze persoane din echipa de realizare a proiectului şi nu va putea să mai oprească finanţarea proiectului.

În nota de fundamentare scrie că este necesară modificarea legii pentru a întări autonomia universitară şi a uniformiza atribuţiile şi responsabilităţile la toate nivelurile de studii universitare.

Consiliul Naţional de Etică, revocat în decembrie

Consiliul Naţional de Etică (CNE) a fost revocat la sfârşitul anului trecut, de ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.  Consiliul avea ultimul cuvânt în cazul sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat, peste cuvântul comisiilor de etică din universităţi.

Consiliul Naţional de Etică, forul care l-a scăpat pe Ponta de ştampila oficială de plagiator

Plagiatul lui Victor Ponta a ieşit la lumină în revista „Nature“ în iunie 2012, iar scandalul mediatic a durat luni întregi. Două comisii specializate şi-au dat verdictul în privinţa tezei de doctorat a premierului. Este vorba de Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti, care a arătat în solicitarea înaintată către Ministerul Educaţiei de retragere a titlului de doctor că fostul premier a plagiat mai multe pagini din teza sa de doctorat „Curtea Penală Internaţională“.

A doua comisie specializată a fost cea a Consiliului Naţional de Etică, însă componenţa acestui consiliu fusese schimbată brusc de către ministrul Educaţiei de atunci, Liviu Pop, când se dezbătea teza de doctorat suspectată de plagiat a lui Ioan Mang, care a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei în mai 2012, după ce au apărut în presă suspiciunile de plagiat. Noii membri ai Consiliului au concluzionat că teza de doctorat a premierului Victor Ponta nu ar fi fost plagiată. Situaţia a rămas fără un final clar până la alegerile prezidenţiale de anul trecut. După ce a pierdut fotoliul de preşedinte al României, Victor Ponta a anunţat pe Facebook că renunţă la titlul de doctor. În acest context, Ministerul Educaţiei a dat o ordonanţă de urgenţă care să permită oricărei persoane care vrea să renunţe la titlul de doctor să o poată face printr-o simplă solicitare la minister.

În OUG nu se specifica exact cum se poate face asta, în ce condiţii, iar când a ajuns în Parlament la dezbateri, Camera Deputaţilor a respins articolul prin care o persoană poate rămâne fără titlu la cerere. În această variantă, Ordonanţa a ajuns în primăvara lui 2015 la Senat, la Comisia de învăţământ condusă de Ecaterina Andronescu. Şi acolo a rămas. Ministrul Educaţiei de atunci, Sorin Cîmpeanu, a spus că nu va publica nicio metodologie de aplicare a ordonanţei atâta timp cât ea nu trece de Parlament.

 Publicație Adevărul și Evenimentul Zilei și România Liberă

Important:

• Revista presei conţine fragmente preluate, fără nici o modificare, din articolele despre învăţământul superior ce apar în presa locală, regională şi naţională.
• Revista presei este o reflectare imparţială a presei educaţionale, cu misiunea clară de a prezenta noutăţile şi ştirile cu adevarat importante pentru mediul academic.
• Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" atrage atenţia că nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în presă, redate pe această pagina exact în forma în care au aparut în publicaţiile respective.
• Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).

Serviciul de monitorizare a presei

Realizator: Dr. Bogdan Baghiu
Contact: promovare@uaic.ro