ZI DECISIVĂ! Universitatea „Cuza“ îşi alege astăzi rectorul. Sunt patru candidaţi

 Dacă niciunul dintre cei patru candidaţi nu întruneşte peste 50% din voturi, se va vota din nou peste o săptămână, cu primii doi clasaţi.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi îşi va alege, astăzi, rectorul pentru următorii patru ani. Profesorii, cercetătorii şi reprezentanţii studenţilor în Senatul şi Consiliile Facultăţilor instituţiei de învăţământ superior vor veni să voteze în Sala Senatului, unul dintre cei patru candidaţi înscrişi în cursă: prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru, conf.dr. Alexandru Muraru, prof.dr. Nicu Gavriluţă şi prof.dr. Tudorel Toader.

Urnele vor fi deschise de la ora 8.00 dimineaţă şi se vor închide la ora 20, informaţii cu privire la rezultatele preliminare urmând a fi oferite până la miezul nopţii. Pentru a putea să voteze, alegătorii trebuie să aibă la ei buletinul sau cartea de identitate.

Dacă va fi nevoie de un nou tur de scrutin, în cazul în care niciun candidat nu întruneşte jumătate din voturile valabil exprimate, acesta va fi organizat pe data de 11 februarie, tot joi, adică peste o săptămână, în cursă urmând a rămâne primii doi clasaţi.

Conform listelor electorale, există 850 de persoane cu drept de vot care pot să se prezinte astăzi la urne. Cei mai mulţi votanţi sunt de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, în număr de 135.

Publicație Ziarul de Iași

 INTERVIURI ZDI: Candidații la funcția de rector UAIC Iași își dezvăluie planurile de viitor

Zi împortantă, mâine, pentru Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi: îşi va alege noul rector pentru următorii patru ani. Dincolo de planurile managerile oficiale, depuse de către candidaţi la înscrierea în cursă, „Ziarul de Iaşi“ a realizat cu aceştia un interviu standard: fiecare a răspuns la aceleaşi şase întrebări, şi a avut acelaşi spaţiu pe care l-a folosit cum a dorit, din care am sperat să deducem cum va arăta universitatea sub mandatul fiecăruia dintre cei patru candidaţi.

Mutând în paginile ziarului dezbaterea care trebuia să aibă loc în Aula Magna a UAIC şi nu a mai avut loci, vedem că, indiferent cine va veni rector, universitatea va marşa în continuare în încercarea de a atrage cât mai mulţi studenţi, sporind oferta de studiu astfel încât să existe cât mai multe domenii interdisciplinare.

Am vrut să sondăm şi intenţia de dezvoltare a studiilor în domeniul IT, multe voci din piaţa muncii plângându-se de faptul că nu există o ofertă acoperitoare pentru cererea de angajare din domeniu, în acest moment. Am abordat, în acelaşi interviu, şi problema diferenţelor foarte mari, demotivante, între salariul pe care-l ia un asistent ce debutează în sistem şi cel al unui profesor cu vechime. Fiecare candidat are propriile soluţii, mai mult sau mai puţin bazate pe ajutorul la care speră să vină de la Ministerul Educaţiei. Unii au fost mai îndrăzneţi, alţii mai conservatori; unii mai vizionari, alţii mai aplicaţi.

Ce idei au candidaţii pentru dezvoltarea instituţiei fanion a Iaşului universitar în următorii ani, pe larg în rândurile de mai jos:

Întrebările "Ziarului de Iaşi" pentru toţi candidaţii

1. Care ar fi primele trei lucruri pe care aţi dori să le îmbunătăţiţi, dacă veţi fi ales rector?
2. Domeniul IT este unul care se dezvoltă din ce în ce mai mult în ultima perioadă, iar numeroase firme locale au reclamat faptul că oferta şi producţia universitarăpe aceste specializări nu este pe măsură. Consideraţi justificate astfel de afirmaţii? Cum ar putea fi programele extinse?
3. Ce alte domenii din piaţa muncii consideraţi că ar putea fi acoperite mai bine sau că nu există în prezent în oferta educaţională a universităţii?
4. Cum poate fi rezolvată problema decalajului salarial dintre un asistent, proaspăt intratîn sistem, care lucrează pe un salariu de subzistenţă, şi unele dintre salariile foarte ridicate ale profesorilor cu vechime?
5. Finanţarea pe student echivalent a produs un rabat de calitate în toate instituţiile deînvăţămînt superior din ţară. Cum justificaţi existenţa acestui rabat, inclusiv la „Cuza“, şi cum ar putea fi el oprit?
6. De ce nu s-au implicat pînă acum specialişti ai universităţii în probleme importante ale comunităţii locale, de la structurarea unui dosar de candidatură pentru titlul de capitală europeană a culturii şi pînă la chestiuni de mediu, drept sau economie? Este ruptura dintre universitate şi comunitatea locală a oraşului atît de mare precum se vede din exterior?

Citiţi în continuare răspunsurile candidaţilor, în ordinea alfabetică a numelor profesorilor!

Prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru

1. 1. În mod cert, aş lucra mai mult la două lucruri esenţiale în orice tip de administraţie: comunicarea şi transparenţa. Comunicarea trebuie să fie deopotrivă internă şi externă. Există o nevoie obiectivă a comunităţii academice de a fi informată asupra stării actuale a universităţii, iar noua conducere va avea, prioritar, sarcina de a satisface această nevoie. În ce mă priveşte, nu aş începe un eventual mandat rectoral fără o evaluare foarte exactă, nu exclud chiar un audit extern, a instituţiei pe cele patru coordonate impuse de autonomia universitară: academică - situaţia programelor de studii; organizatorică - o analiză a validităţii organigramei din prezent şi o proiecţie a eficientizării sale în viitor; financiară - situaţia economică la zi, cu clarificarea unor chestiuni arzătoare, precum contractul de închiriere a clădirii Romtelecom şi stadiul rambursării împrumutului bancar de la BRD; administrativă - o radiografie a potenţialului real al patrimoniului nostru universitar. Concomitent, comunicarea va fi, în egală măsură, externalizată: cu presa, cu instituţiile locale şi cu mediul de afaceri. Ea va fi dublată de o transparenţă a informaţiilor obţinute din evaluare şi a deciziilor executive. În sfârşit, un al treilea lucru ce ar putea fi îmbunătăţit este legat de evaluarea serviciilor administrative ale universităţii: criterii mai coerente, şi o dinamică mai intensă a analizelor - la şase luni în loc de un an.
2. Mărirea cifrei de şcolarizare într-un domeniu universitar, oricare ar fi el, are reguli foarte stricte. E nevoie de o vizită ARACIS şi de pregătirea unui nou dosar de evaluare a domeniului respectiv. Aceste lucruri nu se fac, desigur, peste noapte. Totuşi, având în vedere cererea crescândă pe piaţa muncii a specialiştilor IT, fără îndoială, un astfel de demers trebuie luat în calcul şi chiar realizat. Aici însă prioritate va avea poziţia Facultăţii de Informatică. Colegii din această structură vor analiza cu atenţie oportunitatea măririi cifrei de şcolarizare. Snt mulţi factori de luat în considerare, inclusiv fluctuaţia de pe piaţa muncii.
3. Se cer tot mai mult specialişti în limbi europene. Trebuie dezvoltat acest domeniu, LMA, cu mare căutare de altfel şi la admitere. Specializările juridice pot fi, de asemenea, mult diversificate, în raport cu noul cadru legislativ european. Nu lipsite de interes ar fi combinaţii de specializări: arhivistică digitalizată, tehnici moderne de editare, dezvoltarea unor programe noi de ştiinţe exacte în limbi străine – matematică, fizică, biologie, chimie.
4. 4. Iniţierea unui program de îmbunătăţire a performanţei financiare pe facultăţi poate rezolva, într-o anumită măsură, astfel de decalaje. Odată cu creşterea veniturilor pe facultate, se poate mări grila de salarizare la posturile mici, precum cele de asistent şi de lector – unele facultăţi practică metoda şi acum, tocmai pentru a atenua menţionatele decalaje. Despre îmbunătăţirea performanţelor financiare vorbesc mai pe larg în planul managerial: externalizarea unor servicii ale universităţii, prin crearea de centre de consultanţă, traduceri, arhivare digitalizată, a unei agenţii de turism proprii etc.
5. Finanţarea pe student a intrat în sistemul nostru de învăţământ către sfârşitul anilor '90 tocmai ca o măsură de restricţionare a abuzurilor sesizate anterior la distribuirea bugetelor universităţilor din România. Deşi bine intenţionată, decizia nu s-a bazat pe o evaluare atentă a unor consecinţe imediate: goana universităţilor după studenţi, de unde rezultă „rabatul” calitativ amintit de dumneavoastră, şi fluctuaţia populaţiei şcolare, de unde apare lipsa de constanţă a bugetelor universitare de la an la an. Legea din 2011 a încercat o ameliorare, prin introducerea criteriilor de performanţă în evaluarea universităţilor (acordarea bugetelor de finanţare suplimentară după rezultatele acestor evaluări). Ulterior, s-a revenit. Soluţiile la actuala stare de fapt sunt două: 1. reintroducerea concursurilor de admitere, dar acest lucru nu poate fi făcut unilateral, ci ca parte dintr-o decizie naţională, la nivel de Minister (introducerea admiterii doar într-o universitate ar conduce la falimentul economic al unor programe de studii de acolo, concurate de alte centre academice fără admitere); ca rector, poţi argumenta necesitatea revenirii la admitere prin concurs, la nivel de minister şi de consorţiu, dar nu o poţi impune; şi 2. exigenţa examinărilor pe parcursul anilor de studii (după cum ştiţi, acest lucru se întâmplă la universitatea noastră, unde peste 40% dintre cei admişi la facultăţi retrăgându-se de la studii pe parcursul anilor de licenţă).
6. În planul meu managerial vorbesc despre reactivarea funcţiei civilizatorii a universităţii ieşene – definitorie pentru statutul instituţiei încă de la 1860. Acest lucru înseamnă includerea societăţii şi culturii, cu tot ce implică ele, pe lista de priorităţii a misiunii academice, alături de cercetare şi educaţie. Noi nu trebuie – la universitate – să generăm valoare, ci să fim apţi şi de a o transmite mai departe. Ce semnalaţi dumneavoastră este, în mare măsură, real. Personal, regret distanţarea universităţii de viaţa comunităţii locale. Eu sunt, dintotdeauna, pe lângă universitar, şi un om de presă şi de interacţiune culturală. Toată activitatea mea de până acum o demonstrează. Nici ca eventual rector nu aş proceda altfel.

Prof.dr. Nicu Gavriluţă

1. 1. Primele trei lucruri pe care doresc să le îmbunătăţesc dacă voi fi ales rector sunt următoarele: situaţia financiară a universităţii; obţinerea finanţării suplimentare de la minister; comunicarea şi transparenţa decizională.
2. 2. Depinde. Trebuie să nuanţăm. A crescut numărul firmelor IT din Iaşi, iar UAIC are multe parteneriate şi proiecte de colaborare cu aceste firme. Calitatea absolvenţilor UAIC în domeniul IT este una foarte bună, dovadă concurenţa crescândă la Facultatea de Informatica şi gradul ridicat de absorbţie pe piaţa muncii a absolvenţilor noştri. Evident că va trebui să ne adaptăm în permanenţă curriculum-ul universitar la cerinţele pieţii muncii.
3. 3. Conform Programului European Orizont 2020, noi avem trei direcţii strategice prioritare: cunoaşterea inteligentă, cunoaşterea durabilă şi cunoaşterea pentru incluziune socială. Acestora li se adaugă educaţia permanentă. Există un amplu dinamism pe piaţa muncii, şi nu putem anticipa toate domeniile ce vor fi solicitate în viitor. Cert este faptul că două elemente trebuie integrate în întreaga ofertă educaţională a UAIC: creativitatea şi tehnologia. Personal mizez foarte mult pe formaţia culturală şi spirituală a viitorilor absolvenţi, indiferent de domeniu.

Pentru a înţelege mai profund lumea în care trăiesc, nu este suficient ca absolvenţii noştri să fie doar hiperspecialişti solicitaţi pe piaţa muncii. Universitatea trebuie să-i pregătească şi în calitate de intelectuali cu o veritabilă viaţă culturală şi spirituală. Pentru a nu fi uşor de manipulat şi permanent bântuiţi în viaţă de un imens pustiu al sufletului şi minţii, ar fi bine ca aceşti tineri să ştie câte ceva şi din aria fascinantelor discipline socio-umane. Pledez pentru interdisciplinaritate. Cred că un absolvent foarte bine pregătit în domeniul lui de specialitate şi cu o solidă pregătire interdisciplinară se va adapta foarte bine şi eficient la cerinţele noilor domenii de pe piaţa muncii.

4. 4. Aşa cum am scris în programul managerial, salariile mici ale asistenţilor pot fi majorate de rector, în funcţie de disponibilităţile financiare ale instituţiei şi în limitele prevăzute de grila de salarizare. În mod realist şi responsabil, eu propun o asemenea măsură în planul managerial. Cu ceva timp în urmă, salariile profesorilor universitari au fost majorate printr-un ordin de ministru, urmând a se întâmpla acelaşi lucru şi cu salariile asistenţilor, lectorilor şi conferenţiarilor universitari. Din nefericire, aşa ceva încă nu s-a întâmplat.
5. Nu sunt adeptul finanţării pe student echivalent. Însă ea se practică acum în toată România. Din fericire, finanţarea pe student nu a produs rabat în toate universităţile din România. A devenit o veritabilă „probă iniţiatică“ pentru adevăraţii profesori şi cercetători. La UAIC sunt foarte multe cadre didactice care lucrează la nivel înalt, cu profesionalism şi onestitate, chiar dacă au foarte mulţi studenţi. De ce? Pentru că au focul sacru al pasiunii în suflet. Sunt patru soluţii pentru rezolvarea problemei: finanţarea pe programe de studiu şi nu după numărul de studenţi, creşterea numărului de studenţi, în special cu taxă (venituri proprii), creşterea finanţarii de bază pe student şi finanţarea mult mai consistentă a universităţii noastre, având în vedere faptul că face parte din elita universităţilor româneşti.
6. 6. Avem specialişti de la UAIC care s-au implicat în problemele comunităţii atunci când au fost solicitaţi. Unii au lucrat la Strategia de Dezvoltare a judeţului Iaşi. Alţii colaborează permanent cu instituţiile publice din Iaşi, pe domeniile lor de expertiză. Este însă loc de mai bine. Universitarii ieşeni, împreună cu liderii comunităţii locale, pot continua şi iniţia noi proiecte de dezvoltare comunitară. Din poziţia de rector, voi apropia şi mai mult universitatea de comunitatea locală.

Conf.dr. Adrian Muraru

1. Voi răspunde doar din perspectivă administrativă: transparenţa instituţiei, inclusiv prin publicarea, pe site-ul UAIC, a declaraţiilor de avere/interese ale persoanelor cu funcţii de conducere, comunicarea internă, inclusiv prin afişarea, pe site-ul instituţiei, a documentelor importante, revizuirea, sau, după caz, propunerea spre aprobarea Senatului, a regulamentelor, metodologiilor, procedurilor interne care s-au dovedit mai puţin fiabile.
2. 2. Desigur, firmele îşi doresc cei mai buni specialişti, pregătiţi pe bani publici: este o logică economică irefutabilă. Cifra de şcolarizare a universităţilor trebuie să respecte, pentru fiecare specializare, normativele ARACIS, de asigurare a calităţii: aceasta în privinţa numărului de studenţi. Cadrele didactice ale Facultăţii de Informatică au o activitate distinsă, uneori eroică, având în vedere salarizarea de tip bugetar, în contrast cu cea din mediul privat: aceasta în privinţa calităţii actului academic.

Se vorbeşte însă mai puţin de o anume grabă a studentului, care preferă un loc de muncă bine plătit - după standarde locale - studiilor atent urmărite. Aceasta ţine însă de valorile sociale, de ceea ce fiecare dintre noi instilează celor mai tineri… Programele ar putea fi extinse prin schimbarea cadrului legislativ, printr-o salarizare mai bună a cadrelor didactice şi prin schimbarea mentalităţii tineretului studios. Şi firmele private ar putea ajuta aici, evitând să angajeze – foarte profitabil pentru firme, de altfel – studenţii şi optând pentru absolvenţi de informatică.

3. 3. La Cluj-Napoca, în urmă cu vreo zece ani, după sosirea firmei Nokia, a apărut un program masteral care urma să pregătească specialişti pentru această firmă. Însă Nokia a funcţionat doar cinci ani la Cluj, după care a „delocalizat” mai departe, în Asia. Vă pot răspunde la întrebare dacă îmi arătaţi strategiile de dezvoltare economică ale României/Moldovei/Iaşilor, precum şi măsurile - în concordanţă cu acestea - luate până acum, cele care au produs rezultate palpabile. În alte locuri, în care aceste lucruri se întâmplă, se discută despre faptul că o bună parte din populaţia şcolară curentă va practica meserii care nu există astăzi…
4. 4. Prin transparenţă: mizez încă pe un soi de pudiciţie a celui care, câştigând foarte mult, se ruşinează văzând cât de puţin câştigă colegul din departament; prin propuneri legislative înaintate ministerului de resort; printr-o mai bună utilizare a oportunităţilor interne de câştig financiar suplimentar.
5. 5. O măsură financiară neinspirată produce în mod natural consecinţe negative: dacă te zgârceşti şi pui benzină de 10 lei, nu poţi avea ambiţia să ajungi la Oxford. Răspunsul la prima întrebare este dat, astfel, chiar în preambulul enunţat de dumneavoastră. Situaţia s-ar putea schimba - s-a spus deja - prin respectarea Legii 1/2011, care indică un buget de 6% pentru educaţie, prin finanţarea pe cicluri de învăţământ: licenţă/masterat/doctorat.
6. Întrebarea pare nedreaptă în chiar speţa amintită de dumneavoastră: au existat cadre didactice distinse al Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi care au făcut eforturi întru susţinerea unei candidaturi cât mai bune a oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană. O amintesc aici pe doamna profesoară Adriana Zaiţ, de la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor: documentaţia care a sprijinit candidatura oraşului a fost elaborată şi cu expertiza domniei-sale. Altfel, „ruptura” observată de dumneavoastră există pentru că ţesutul social al unei ţări est-europene, trecută prin experimentul comunist, nu are cum să fie nevătămat: „ruptura” este numele intervalului, pentru noi. O universitate are, din acest punct de vedere, o misiune importantă, aceea de a regăsi un sens al „comunităţii”. În interiorul, dar şi în exteriorul său.

Prof.dr. Tudorel Toader

1. Întreg procesul decizional se va baza pe consultatea comunităţii academice, prin transparenţă şi comunicarea directă. Lunar, voi proceda la o informare publică privind starea universităţii. Planul managerial propus cuprinde şase domenii majore din viaţa comunităţii academice, fiecare domeniu având propriile obiective operaţionale. Măsurile propuse prin programul managerial au caracter complementar. Prima măsură pe care o am în vedere constă în evaluarea justei aşezări a competenţelor administrative.

Pot fi identificate şi eliminate neconcordanţele, omisiunile şi suprapunerile de competenţe, iar finalitatea va consta în scurtarea şi eficientizarea serviciilor complementare celor didactice şi de cercetare ştiinţifică. Am în vedere, de asemenea, asigurarea condiţiilor materiale, condiţii necesare pentru normala şi buna desfăşurare a activităţilor didactice, ştiinţifice şi administrative. O a treia măsură priveşte efectuarea plăţii activităţilor didactice desfăşurate în regim de plata cu ora. Plata respectivelor  activităţi constituie o obligaţie legală. Aceasta deoarece activităţile desfăşurate în regim de plata cu ora se regăsesc într-o normă vacantă, norma care la rândul ei este bugetată.

2. Rectorul nu devine specialist în toate domeniile de învăţare sau de cercetare. În măsura în care aceste afirmaţii sunt justificate, soluţiile pot fi identificate numai împreună cu facultăţile de profil. Pentru celelalte specializări, în planurile de învăţământ sunt cuprinse discipline privind competenţele TIC sau tehnologia WEB, cunoştinţe de natură să faciliteze cunoaşterea şi realizarea profesională. În acelaşi timp, pot fi iniţiate şi desfăşurate programe de formare continuă, programe în cadrul cărora un loc semnificativ să fie ocupat de pregătirea în domeniul IT.
3. 3. Prin specializările din cele 15 facultăţi componente, universitatea nu îşi propune şi nici nu ar fi posibil să acopere toate domeniile din piaţa muncii. Abordarea interdisciplinară poate să conducă şi la înfiinţarea altor specializări, ori la adaptarea celor existente. Cu titlu exemplificativ, în domeniul juridic a apărut profesia de mediator. Pentru a răspunde acestor cerinţe, Facultatea de Drept va trebui să înfiinţeze un master pentru formarea de mediatori. În baza şi limitele autonomiei universitare, fiecare facultatea va identifica nevoile de adaptare sau diversificare a specializărilor existente, pentru a răspunde cerinţelor de pe piaţa muncii, pentru a asigura inserţia profesională a absolvenţilor. Aceasta deoarece elementul central pentru evaluarea programelor de studii este cel referitor la gradul de inserţie profesională al absolvenţilor.

Pentru universitate, o preocupare constantă va fi aceea de identificare a căilor de comunicare şi de realizare a unui feed-back real cu instituţiile/companiile/angajatorii. Una dintre măsurile incluse în cadrul programului managerial constă în corelarea programelor de studii de licenţă şi masterat cu nevoile mediului de afaceri. În acest sens, propun consolidarea structurilor parteneriale cu mediul de afaceri şi mediile profesionale, în vederea dezvoltării continue a curriculei către competenţe adaptate la nevoile acestora.

4. 4. Cea mai onestă şi echitabilă cale de rezolvare a problemei evocate este calea legală, constând în modificare grilei de salarizare pentru gradele universitare de bază. Până la o astfel de rezolvare, pot fi identificate şi alte mijloace pentru majorarea acelui salariu de subzistenţă. Am în vedere următoarele: majorarea grilei de salarizare, din fondurile proprii ale universităţii; cooptarea asistenţilor în proiectele de cercetare, activitate de natură să le consolideze şi statutul profesional; instituirea unui program de burse de cercetare la care să aibă acces doar asistenţii; acordarea, cu prioritate, a orelor suplimentare, ce vor fi plătite în regim de plata cu ora. Cu titlu exemplificativ, în calitate de decan al Facultăţii de Drept am promovat următoarele măsuri: au fost plătite toate orele suplimentare; a fost majorată grila de salarizare; asistenţii au fost cooptaţi în proiecte de cercetare; fiecare cadru didactic beneficiază de o finanţare anuală, în echivalentul sumei de 600 euro, pentru mobilităţi externe.
5. 5. Modalitatea de finanţare este stabilită prin lege, reflectând politica educaţională existentă într-o anumită perioadă. În limitele alocaţiilor bugetare, completate prin resursele extrabugetare, precum şi ale autonomiei universitare, universitatea trebuie să identifice soluţiile de realizare a misiunii academice!
6. Preocuparea de a transforma universitatea într-un partener strategic pentru comunitatea pe care o deserveşte este obiectivul central al programului managerial. Consider ca este una dintre misiunile Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi să se implice în proiecte care asigură intervenţii socio-economice sau culturale care ţin de viaţa comunităţii locale, cât şi în relaţii de parteneriat cu administraţia locală, instituţii de planificare regională şi mediul de afaceri. Într-o sinteză a modelelor de dezvoltare economică a oraşelor post-industriale, mediul universitar joacă un rol semnificativ, într-o matrice de dezvoltare a unei economii bazate pe cunoaştere.

Într-un astfel de model de dezvoltare, comunitatea academică din Iaşi, într-un parteneriat cu instituţii locale şi regionale şi cu mediul de afaceri, poate furniza input-ul necesar la nivel de cercetare şi transfer tehnologic, precum şi resursa umană pregătită pentru dezvoltarea industriilor creative. Valorificarea rezultatelor cercetării în mediul socio-economic contribuie în mod decisiv la sustenabilitatea activităţii universităţii, precum şi la dezvoltarea comunităţii locale. Astfel, prin planul managerial, îmi propun să dezvolt un proiect investiţional pentru realizarea unui centru de inovare şi transfer care să asigure legătura dintre activitatea de cercetare şi mediul economic.

Publicație Ziarul de Iași

Al treilea candidat intrat oficial în cursa pentru funcţia de rector la UTI: Corneliu Munteanu

 Acesta este prof.dr. Corneliu Munteanu de la Facultatea de Mecanică.

Prof.dr. Corneliu Munteanu este cea de-a treia persoană înscrisă în cursa pentru funcţia de rector a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Acesta şi-a depus ieri planul managerial în jurul orei prânzului şi a precizat că doreşte să îşi construiască o campanie în care să ceară transparentizarea activităţilor din universitate.

„Aşa cum am mai spus public, intenţionez, dincolo de simpatiile pe care le avem, dincolo de antipatiile pe care le înregistrăm, să punem toţi umărul pentru refacerea imaginii universităţii, pentru transparenţă, competitivitate şi eficienţă“, a precizat profesorul.

El a precizat că programul său managerial are 30 de pagini şi cuprinde mai multe programe pe diferite domenii de activitate.

„Idei novative pentru ceea ce putem face împreună pentru binele tuturor şi prestigiul universităţii, dar în primul rând şi al universităţii. Eu voi merge până la capăt, vedem ce va dori electoratul, şi după aceea vom analiza eventuale alianţe sau colaborări între candidaţi. Pe ceilalţi doi candidaţi îi admir şi îi respect, aş fi vrut să fim împreună, pentru că pulsul adunat al fiecăruia ar fi fost mult mai mare, dar asta este“, a adăugat prof.dr. Corneliu Munteanu.

Acesta este cadru didactic al Facultăţii de Mecanică şi a mai candidat la alegerile pentru rector şi în urmă cu patru ani, în 2012. În cazul în care nu va câştiga anul acesta, profesorul a precizat că nu se va mai înscrie la o altă cursă pentru fotoliul de rector pe viitor.

Reamintim că, luni, 1 februarie, prof.dr. Dan Caşcaval, decanul Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului, şi prof.dr. Alexandru Sălceanu şi-au depus la rândul lor candidaturile la registratura universităţii.

Publicație Ziarul de Iași

Important:

• Revista presei conţine fragmente preluate, fără nici o modificare, din articolele despre învăţământul superior ce apar în presa locală, regională şi naţională.
• Revista presei este o reflectare imparţială a presei educaţionale, cu misiunea clară de a prezenta noutăţile şi ştirile cu adevarat importante pentru mediul academic.
• Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" atrage atenţia că nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în presă, redate pe această pagina exact în forma în care au aparut în publicaţiile respective.
• Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).

Serviciul de monitorizare a presei

Realizator: Dr. Bogdan Baghiu
Contact: promovare@uaic.ro