Academia Română sare în apărarea limbii latine
Academia Română atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, aşa cum apar acestea în propunerile formulate în cele trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică.
Într-o postare pe site-ul Academiei Române, reprezentând punctul de vedere al prestigiosului for, se solicită ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, reanalizarea celor trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, alocarea unui număr optim de ore pentru disciplinele limba latină la clasa a VIII-a, limba şi literatura română şi istorie pentru întreg ciclul V-VIII, precum şi pentru celelalte discipline de studiu.
"Academia Română vă solicită elaborarea atentă a unor programe echilibrate, care să ţină cont de principiile interdisciplinarităţii şi complementarităţii, astfel încât învăţământul gimnazial să-şi îndeplinească în mod real misiunea: aceea de a forma cultura generală a elevilor şi a pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei generaţii", se menţionează în document.
Potrivit Academiei Române, excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie reprezintă "un pericol", reprezentanţii forului motivând că "vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă".
"Istoria cu deosebire oferă o perspectivă largă asupra realităţii, situată în orizontul devenirii, şi asigură, astfel, cadrul de integrare şi capacitatea de a răspunde provocărilor prezentului. Limba şi literatura română dezvoltă capacitatea de înţelegere a noţiunilor, conceptelor, fenomenelor, dar şi sensibilitatea, bunul gust, receptarea estetică. Şi, desigur, atât de necesara capacitate de exprimare corectă şi de structurare a unui discurs cu sens. Latina consolidează cunoştinţele de gramatică, de logică, furnizează terminologia pentru majoritatea ştiinţelor exacte şi, nu în ultimul rând, este purtătoarea unor valori care au stat la baza construirii civilizaţiei europene moderne şi contemporane", precizează Academia Română.
"Istoria nu va fi îngăduitoare"
Academia Română consideră că "propunerile acestui nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelectuali responsabili şi pun sub semnul pericolului însăşi identitatea noastră". "Să nu uităm că însuşi statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor de «gintă latină». În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi dicţionarul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conştiinţa identităţii noastre. Consecinţele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare", se arată în document. De asemenea, în document este sesizat "un alt viciu fundamental al actualului Plan-cadru, şi anume tendinţa de a avea la nivelul învăţământului gimnazial cât mai multe materii cu doar o oră de studiu pe săptămână, periclitând astfel instruirea solidă şi educaţia".
Publicație Ziarul de Iași și Adevărul
Fierbe cazanul Satanei
Poate ar fi fost mai util să se discute despre situaţia reală a învăţământului universitar, lipsa de motivare a studenţilor pentru studiu, situaţia precară a studiilor de doctorat şi a calităţii tezelor, slaba legătură a universităţii cu învăţământul preuniversitar sau adecvarea specializărilor universitare la cerinţele reale de pe piaţa muncii.
Aşa caracteriza Nicolae Iorga, în glumă, atmosfera alegerilor parlamentare interbelice, dar formula pare potrivită şi pentru alegerile universitare. Odată la patru ani, comunitatea universitară, în rest destul de puţin vizibilă în spaţiul public, "iese din adormire" şi este cuprinsă de "febra" alegerilor. Urmând scenarii calchiate după alegerile politice, candidaţii se întrec în promisiuni, lansează proiecte şi îşi publică programele. Am citit câteva dintre acestea şi mărturisesc admiraţia pentru stilul ales în care au fost redactate şi apreciez intenţiile de a conecta universitatea românească cu lumea academică europeană, dar nu am aflat nimic despre ce intenţionează să facă viitorul decan sau rector pentru a opri declinul accelerat al universităţii. Poate ar fi fost mai util să se discute despre situaţia reală a învăţământului universitar, lipsa de motivare a studenţilor pentru studiu, situaţia precară a studiilor de doctorat şi a calităţii tezelor, slaba legătură a universităţii cu învăţământul preuniversitar sau adecvarea specializărilor universitare la cerinţele reale de pe piaţa muncii. Desigur, sunt obiective aparent modeste şi insignifiante faţă de marile proiecte de dezvoltare universitară în plan naţional şi european, dar, de fapt, sunt cele care fac deosebirea dintre o şcoală bună şi una care oferă doar diplome.
Sorin Cîmpeanu a fost reales rector al Universităţii de Agronomie
Profesorul universitar Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei, a fost ales pentru al doilea mandat consecutiv în funcţia de rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu 91,7% din voturi, potrivit Agerpres.
Sorin Cîmpeanu va ocupa funcţia de rector pentru următorii patru ani, după ce a mai avut un mandat în perioada 2012-2016. Prezenţa la vot a fost de 93%, cea mai mare de până acum, a mai transmis Agerpres.
Preşedinte al Senatului USAMV a fost ales, pentru al doilea mandat, profesorul universitar Alexandru Sonea.
Profesorul Remus Pricopie a fost reales rector al SNSPA, mandatul 2016-2020. Şi profesorul Mircea Dumitru va ocupa funcţia de rector al Universităţii din Bucureşti pentru al doilea mandat consecutiv.
Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) şi Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" îşi vor alege rectorii în luna februarie.
Profesorul universitar Mihnea Costoiu va candida şi el pentru un nou mandat de rector pentru perioada 2016-2020 la UPB.
De asemenea şi profesorul Ioanel Sinescu candidează pe data de 10 februarie pentru al doilea mandat în fruntea UMF "Carol Davila".
Publicație Adevărul
|
