SUSPANS: Universitatea „Cuza“ îşi alege astăzi rectorul. Toader vs. Cuţitaru
Cei doi candidaţi, profesorul dr. Tudorel Toader şi prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru, s-au clasat în primul tur la câteva voturi distanţă. Diferenţa va fi făcută de nucleul care l-a votat pe prof.dr. Nicu Gavriluţă şi cei care nu s-au prezentat, adică în jur de 250 de persoane în total.
Astăzi au loc alegerile pentru funcţia de rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. După un prim tur strâns, în cel de-al doilea se înfruntă doi decani ai instituţiei de învăţământ superior, prof.dr. Tudorel Toader, decanul Facultăţii de Drept, şi prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru, decanul Facultăţii de Litere. În zilele care au trecut, candidaţii au avut la dispoziţie timp să se întâlnească în facultăţi cu comunităţile interesate să le afle ideile care nu au fost exprimate în planurile manageriale, însă o dezbatere la nivelul întregii comunităţi academice nu a mai fost organizată.
Prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru a susţinut faptul că a suferit o răceală puternică şi a trebuit să contramandeze întâlnirile pe care le avea programate în facultăţi. „Îmi doresc să participe lumea la vot şi să existe o structură stabilă în universitate, o nouă conducere care să facă lucrurile din programele electorale, oricare ar fi ele. Ceea ce îmi doresc este să se îndeplinească cele afirmate acolo“, a declaratacesta.
Prof.dr. Tudorel Toader s-a întâlnit cu reprezentanţii tuturor facultăţilor din universitate, inclusiv cu studenţii, atât cei care aveau drept de vot, cât şi cei care nu vor putea vota astăzi. El a precizat că principalele doleanţe ale comunităţii academice au fost proiectele europene care ar putea să fie desfăşurate în perioada următoare, cât şi posibilitatea înfiinţării unui birou de relaţii internaţionale al universităţii la Bruxelles, despre care acesta a spus că ar fi „foarte fezabil“. „Alegătorii sunt suverani, ei vor decide astăzi, nu mă pronunţ mai mult cu privire la vot“, a declarat prof.dr. Tudorel Toader.
Zece voturi diferenţă în primul tur
Astfel, în cursul zilei de joi, urnele vor fi deschise pentru toţi cei 852 de votanţi ai universităţii până la ora 20.00. Nu mai există nicio condiţie de prezenţă necesară pentru validarea alegerilor, câştigătorul urmând a fi desemnat profesorul care va întruni cele mai multe voturi.
În primul tur, prof.dr. Tudorel Toader a strâns cu zece voturi în plus, 259 de voturi, faţă de 249. Pentru turul al II-lea va exista un nucleu important de votanţi, 150, care l-au sprijinit pe candidatulprof.dr. Nicu Gavriluţă, decan al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, a cărui orientare poate decide viitorul rector, dar şi un număr de peste 100 de persoane care nu s-au prezentat la vot şi care există posibil să fie prezente joi, fiind cele mai strânse alegeri din istoria recentă a universităţii.
În urmă cu patru ani, în primele alegeri organizate pe baza votului universal, rectorul actual,prof.dr. Vasile Işan, a câştigat detaşat alegerile la care a avut un singur contracandidat, prof.dr. Ştefan Cojocaru, de la Facultatea de Filosofie, care s-a înscris pe ultima sută de metri, fără să îşi fi anunţat candidatura. Înaintea anului 2012, alegerile s-au desfăşurat pe vechiul sistem de votare, membrii Senatului delegând viitorul rector în urma unui vot dat de către aceştia.
Cine sunt cei doi profesori
Prof.dr. Tudorel Toader a fost primul candidat care şi-a anunţat intenţia de a deveni rector al universităţii. Acesta este profesor universitar la „Cuza“ din anul 2003, judecător al Curţii Constituţionale din 2006 şi decan al Facultăţii de Drept din 2004, fiind la finalul celui de-al treilea mandat. De-a lungul carierei şi până în prezent, acesta a fost în mai multe asociaţii sau societăţi care aveau ca domeniu de activitate cel juridic, precum Asociaţia Internaţională de Drept Penal, primind în 2012 Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler, din partea preşedintelui României de la vremea respectivă, Traian Băsescu.
În acelaşi timp, şi prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru este un profesor care s-a format integral în universitate, absolvind Facultatea de Litere, începându-şi cariera didactică la „Cuza“, unde a devenit profesor în 2005. Acesta este un colaborator vechi al revistei „Dilema veche“, şi la nivel profesional a continuat să predea atât la „Cuza“, cât şi în străinătate, sub formă de profesor vizitator, la Universitatea din Sheffield sau Universitatea din Londra. Acesta se află la primul mandat ca decan al Facultăţii de Litere şi a fost şi încă mai este membru în mai multe asociaţii culturale şi academice de profil.
Publicație Ziarul de Iași
Reapare Academia Mihăileană? „Uzurpatorii“ vor să facă bani din istoria Universităţii
O fundaţie a cerut la OSIM înregistrarea a două titulaturi - Universitatea „Academia Mihăileană“ din Iaşi şi Revista Academia Mihăileană din Iaşi. Ideea îi aparţine lui Constantin Sălceanu, un profesor care s-a pensionat de la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi şi fost decan al Facultăţii de Marketing de la Universitatea „Gheorghe Zane“. El spune că are sprijinul notarului public Ştefan Coste. „Mi se pare o uzurpare inadmisibilă, care nu dovedeşte altceva decât ignoranţă, snobism şi, de ce nu, interese înguste, de ordin personal. Nu este posibil aşa ceva! Iaşul are o tradiţie universitară care este indisolubil legată de Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», din care au derivat toate celelalte universităţi“, a declarat prof.dr. Bogdan-Petru Maleon, directorul Bibliotecii Universitare. UAIC este continuatoarea Academiei Mihăilene şi a purtat, de altfel, titulatura de Universitatea Mihăileană.
Fundaţia Camera de Arbitraj şi Mediere din Iaşi vrea să reînfiinţeze Academia Mihăileană din Iaşi, care să funcţioneze ca o universitate privată cu trei facultăţi - Drept, Economie şi Farmacie.
Constantin Sălceanu, un profesor care s-a pensionat de laUniversitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, şi care a fost decan al Facultăţii de Marketing de la Universitatea „Gheorghe Zane“, spune că ideea a fost a sa şi este susţinut şi de notarul public Ştefan Coste. În acest sens, Fundaţia a depus la OSIM o cerere pentru înregistrarea a două titulaturi - Universitatea „Academia Mihăileană“ din Iaşi şi Revista Academia Mihăileană din Iaşi.
„Vrem să scoatem mai în faţă universităţile, iar învierea Academiei Mihăilene cred că va mulţumi pe toată lumea. Suntem în discuţii cu mai multe persoane care sunt de acord cu această idee, lunile acestea urmează să se ia o decizie, fiindcă ne trebuie spaţii şi infrastructură“, a declarat Constantin Sălceanu.
El a precizat că planurile de învăţământ pentru universitate sunt deja făcute, pentru toate cele trei facultăţi, fiind găsite inclusiv cadre didactice dispuse să predea, unele dintre ele angajate ale universităţilor de stat din Iaşi.
„Sperăm ca până la mijlocul anului să rezolvăm. La început va funcţiona în cadrul fundaţiei, apoi va fi de sine stătătoare, cât se lucrează la acreditare. Am cerut şi aşteptăm răspunsul de la Bucureşti. Nu am discutat cu universităţile din Iaşi pentru că ştiu care sunt răspunsurile - este concurenţă şi nimeni nu e încântat. Vrem să reînviem ce a fost Academia Mihăileană la Iaşi pentru că, într-adevăr, a fost ceva nemaipomenit. Doar numele este extraordinar, Iaşul va fi scos din anonimat. Nu că celelalte universităţi nu sunt bune, dar noi vrem să facem lucrurile altfel“, a spus Constantin Sălceanu.
O „altfel“ de universitate
Acesta a spus că doreşte ca universitatea să fie amplasată într-o zonă cât mai centrală, dar că de acest lucru depinde şi tipul de susţinere pe care o va avea proiectul. În ceea ce priveşte predarea, el a specificat că programele de studiu vor fi „altfel“.
„Nu vrem doar economie clasică, vrem o altfel de economie, ca în Uniunea Europeană, să ne aliniem programelor şi doleanţelor lor. De exemplu, vrem să introducem marketing curat, fără nicio amestecătură. Apoi la farmacie, trebuie să vedem dacă mergem pe ideea clasică sau pe ideile naturiste. Pentru că lumea nu este reticentă la naturist. Dacă nu uităm, istoric, cu ce se vindecau oamenii, cu medicamete sau naturist?“, a spus acesta.
Pe partea de drept, el a specificat că universitatea va încerca să acrediteze cursuri în urma cărora studenţii să poată deveni direct notari, cât şi o serie de specializări de management juridic.
„Vrem să aducem specializări în plus, ca să atragem clientela. «Cuza» pe cât e, 600 şi ceva la nivel mondial? Nu se poate aşa ceva. Hai să ţintim spre 400 şi ceva, putem să îi ajutăm. Doar titlul nostru are rezonanţă în istorie şi lumea din jur caută altceva. O să vedem dacă am dreptate sau nu“, a specificat Constantin Sălceanu.
El a refuzat ideea că universitatea nou-formată ar fi o nouă „fabrică de diplome“, spunând că va încerca să păstreze taxe cât mai mici, corelate la „salariul minim şi cel mediu“, pentru ca studenţii să fie atraşi, iar restul finanţării să provină din surse exterioare. „Nu poţi să pui 4.000 de lei ca să îi fugăreşti“.
În ceea ce priveşte revista, aceasta ar fi una de publicaţii ştiinţifice, dar va avea şi o componentă editorială. Constantin Sălceanu nu a dorit să facă însă precizări cu privire la componenţa echipei, cum nu a precizat nici potenţialii sponsori pentru această universitate.
„Cuza“ a purtat numele de Universitatea Mihăileană
Deşi cei care doresc să înfiinţeze această universitate susţin că Academia Mihăileană s-a stins la momentul 1860, când s-a născut Universitatea din Iaşi, profesorii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ spun că instituţia de învăţământ superior din Copou este continuatoarea atât morală, cât şi logistică a Academiei, înfiinţată la 1835.
„Istoriceşte vorbind, Universitatea este continuatoarea Academiei Mihăilene. Mulţi dintre întemeietori au fost profesori ai Academiei. Este dreptul oricăror cetăţeni să înfiinţeze ce asociaţii academice doresc, dar rămâne de văzut ce vor reuşi cu această iniţiativă. Mă voi consulta şi voi vedea cu juriştii să vedem dacă nu este un conflict de patrimoniu, dar să vă spun un lucru - domnii respectivi nu sunt profesori emeriţi la Oxford sau Cambridge, să ne înţelegem. Şi mă îndoiesc că facultăţile bine organizate şi deja cunoscute vor putea fi uşor contracarate şi destabilizate“, a declarat prof. dr. Vasile Işan, rectorul UAIC.
Istoricul prof.dr. Bogdan-Petru Maleon, actualul director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, a precizat însă că toată această înfiinţare pare o tentativă a unor persoane de a se folosi de o tradiţie care nu le aparţine.
„Mi se pare o uzurpare inadmisibilă, care nu dovedeşte altceva decât ignoranţă, snobism şi, de ce nu, interese înguste, de ordin personal. Nu este posibil aşa ceva! Iaşul are o tradiţie universitară care este indisolubil legată de Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», din care au derivat toate celelalte universităţi. Aşadar, o astfel de iniţiativă nu poate exprima decât un demers academic marginal, periferic şi lipsit de consistenţă“, a declarat prof.dr. Bogdan-Petru Maleon.
Inclusiv din punct de vedere istoric, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ a purtat, pentru o scurtă perioadă, titulatura de Universitatea Mihăileană. Prin Decretul regal nr. 3119 din 2 decembrie 1933, denumirea Universităţii de Iaşi s-a schimbat în Universitatea Mihăileană din Iaşi, decizia fiind a regelui Carol al II-lea. Acesta a participat şi la deschiderea cursurilor anului universitar 1933-1934, pe 1 noiembrie, unde a rostit în Aula Universităţii un discurs în care elogia legătura universităţii cu Academia Mihăileană.
„O ţară şi un popor nu pot trăi fără cultură, fără o cultură proprie, şi gestul înţelegător şi de o adâncă importanţă patriotică al lui Mihail Sturdza şi al sfătuitorilor săi de a crea Academia ce-i poartă numele a fost o puternică afirmare a acestui adevăr. (...) Azi ni se pare poate lucru normal, dar pe atunci era un fapt care depăşea năzuinţele celor mai mulţi. Spre a aminti în veci generaţiilor ce se vor perinda pe aceste bănci pe acela care a întemeiat această Universitate, am hotărât că de azi înainte ea va purta numele creatorului ei, domnitorul Mihail Sturdza, şi se va numi de-a pururi «Universitatea Mihăilean㻓, a spus acesta.
Citatul este prezent în mai multe volume despre istoria Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, publicate de cercetători în domeniu.
Publicație Ziarul de Iași
Culmea plagiatului la Universitatea București
Cadrele universitare din Universitatea București își vor alege, în această săptămână, noii decani. Cea mai controversată situație pară să fie la Facultatea de Istorie unde s-au înscrie trei candidați la concurs, dar doi au venit cu aceeași lucrare.
Este vorba despre conferențiarul Florentina Nițu și lectorul Marian Ștefănescu care s-au prezentat la concursul pentru ocuparea funcției de decan al Facultății de Istorie cu același text, cu excepția semnăturii.
Nițu are și o explicație pentru acest “incident”. Aceasta suține că lucrarea este rodul unei munci commune, deși metodologia spune clar că fiecare candidat trebuie să aibă propriul dosar cu propria propunere de plan strategic.
Cel de-al treilea candidat pentru funcția de decan al Facultății de Isorie din cadrul Universității București, profesorul Carol Căpiță, este singurul care nu face parte din conducerea facultății și a venit cu un proiect diferit de al celorlalți.
Publicație Evenimentul
DOCUMENT Ordonanţa de urgenţă prin care universităţile vor putea retrage titlurile de doctor, în dezbatere publică
Ministerul Educaţiei a lansat miercuri în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Guvern care prevede ca universităţile să fie cele care acordă, dar şi cele care retrag un titlul de doctor.
Proiectul vizează modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale, adică reglementarea cadrului legislativ privind desfăşurarea şi finalizarea studiilor doctorale. Mai exact Ordonanţa de Urgenţă modifică articolul unde este specificată modalitatea de retragere a titlurilor de doctor.
„În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor acordat prin ordin al ministrului educaţiei; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi”, potrivit proiectului.
De asemenea, „în cazul nerespectării criteriilor de etică şi deontologie profesională, titlul de doctor se retrage prin decizia rectorului sau, după caz, a preşedintelui Academiei Române, pe baza raportului
comisiei de etică a instituţiei de învăţământ superior/Academiei Române, sau după caz, a raportului CNATDCU. Pentru titlurile de doctor obţinute prin ordin al ministrului educaţiei, în baza deciziei de retragere a titlului, semnată de către rector sau, după caz, de preşedintele Academiei Române, cu avizul conform CNATDCU, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite ordinul de retragere a titlului de doctor”, se mai arată în proiectul pus în dezbatere miercuri.
Totodată, din momentul comunicării dispoziţiei de retragere a titlului, diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice.
Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei la adresah http://www.edu.ro/index.php/articles/23981. Sugestiile şi propunerile celor interesaţi sunt aşteptate la adresa de email dezbateripublice@gov.edu.ro.
Publicație Adevărul și Adevărul
|
