Astăzi aflăm oficial dacă profesorul Tiberiu Brăilean a fost lăsat să moară cu zile
DSP a anunţat că intenţionează să extindă cercetarea şi la nivelul celorlalte spitale, pentru a se asigura că pacientul critic este transferat în cel mai scurt timp posibil către clinica de specialitate în care poate fi salvat.
Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) va cerceta astăzi documentele medicale din cazul decesului profesorului universitar Tiberiu Brăilean şi va stabili dacă protocoalele de transfer interclinic au fost respectate ad litteram. Reprezentanţii DSP au explicat că vor discuta împreună cu conducerea Spitalului „Dr. C.I. Parhon“ şi a Spitalului „Sfântul Spiridon“ pentru a identifica dacă pacientul a fost tratat corespunzător. „Am primit toată documentaţia medicală şi mâine (n.r. - azi) vom discuta concret, pe caz. Tot mâine vom prezenta şi o poziţie oficială“, a explicat dr. Eugen Popescu, director DSP.
DSP versus „Parhon“
Profesorul Tiberiu Brăilean a murit duminică, 8 martie, după ce vineri, în urmă cu patru zile, ajunsese la urgenţe, în garda asigurată de Spitalul „Dr. C.I. Parhon“. Conform familiei, profesorul se simţea rău, - prezenta probleme serioase de respiraţie -, dar, cu toate acestea, de la ora 01.46 până la ora 6 i s-au făcut doar analize, abia într-un final fiind consultat de un medic cardiolog. Conducerea Spitalului „Parhon“ a precizat că în intervalul menţionat pacientul a fost monitorizat, starea sa fiind stabilă în momentul transferului către Spitalul „Sf. Spiridon“.
„Bolnavul a ajuns în spital la 01.46, iar la 01.54 i s-a efectuat o electrocardiogramă şi la 01.55 au fost efectuate analizele medicale. Deci, în primele 10 minute de la preluare i s-au efectuat principalele investigaţii. Până la ora 05.04 a fost urmărit dinamic şi în paralel a fost consultat de medicul cardiolog de gardă de la Institutul de Boli Cardiovasculare, ulterior acesta indicând transferul către Spitalul Sf. Spiridon din cauza lipsei de locuri de la institut. Apoi s-a solicitat avizul pentru transfer, iar în momentul transferului propriu-zis pacientul era stabil hemodinamic“, a declarat ec. Bogdan Cojocaru, managerul Spitalului „Dr. C.I. Parhon“.
În urma decesului profesorului Tiberiu Brăilean, DSP a început o anchetă pentru a stabili dacă protocoalele medicale au fost respectate, intenţionând să extindă cercetarea şi la nivelul celorlalte spitale, pentru a se asigura că pacientul critic este transferat în cel mai scurt timp posibil către clinica de specialitate în care poate fi salvat.
„Între toate spitalele există nişte protocoale semnate, care nu sunt respectate, după cum se vede. Vom discuta cu toate spitalele şi probabil după vom face şi o monitorizare săptămânală pentru că, deşi toată lumea cunoaşte protocoalele şi ce trebuie făcut, regulile jocului nu sunt respectate“, a mai menţionat dr. Eugen Popescu.
Cazul a ajuns pe masa ministrului Sănătăţii
Deputatul PMP Petru Movilă cere explicaţii ministrului Sănătăţii cu privire la decesul profesorului Tiberiu Brăilean. Movilă i-a solicitat în scris lui Nicolae Bănicioiu efectuarea unei analize a modului în care a fost abordat cazul lui Brăilean în spitalele Parhon şi Spiridon.
„Planează mai multe semne de întrebare, în primul rând din partea familiei, dar şi a opiniei publice şi a unor cadre medicale, asupra abordării medicale, în intervalul orar 0.30, atunci când a sosit ambulanţa la pacient, şi 7.30. Consider necesară o analiză medicală a abordării acestui pacient şi a modului în care aceasta a influenţat evoluţia ulterioară“, se menţionează într-o adresă trimisă Ministerului Sănătăţii de către Petru Movilă.
Profesorul universitar Tiberiu Brăilean a fost preluat iniţial de Spitalul clinic „C.I. Parhon“, fiind ulterior transferat la Spitalul „Sf. Spiridon“. După un stop cardiac resuscitat, starea de sănătate a lui Brăilean s-a agravat, el decedând duminică dimineaţa.
„Este o situaţie nefericită, în care ultimul gând este de exploatare politică a cazului. Ceea ce am solicitat este o analiză din punct de vedere strict tehnic a intervenţiei medicale. Ce s-a făcut, când, dacă s-au luat cele mai bune decizii. Dacă a existat vreo eroare, ea nu trebuie să se mai repete“, a spus Movilă.
Publicație: Ziarul de Iași
Zilele Asistenţei Sociale
Specialiştii de la Facultatea de Ştiinţe Social-Politice, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială, vor dezbate alături de studenţi teme referitoare la „Promovarea demnităţii şi valorii oamenilor”. Întâlnirea va avea loc astăzi, 10 martie, în Aula Magna „M. Eminescu” a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, fiind parte a evenimentelor organizate în cadrul Zilelor Asistenţei Sociale. Tema principală va fi abordată din două perspective – analitică şi practică.
Publicație: Evenimentul
Şomajul nu mai are frică nici de Dumnezeu
Nu şi-au găsit nevastă şi au devenit şomeri cu acte în regulă. Fenomen inedit la Iaşi
Mai nou, şomajul loveşte fără se se uite prea atent şi în mapa cu diplome din portofoliul ieşenilor. Numărul absolvenţilor cu facultate din judeţ în evidenţa AJOFM a ajuns la aproape 700. Mai grav, pe listele cu şomeri titraţi am avut surpriza să găsim preoţi şi, culmea, chiar persoane după care toţi angajatorii spun că piaţa plânge: ingineri în sistem informatic.
La finele lunii februarie 2015, numărul total de şomeri înregistraţi era de 14.773 persoane, din care 2.933 persoane beneficiare de indemnizaţie de şomaj şi 11.840 persoane sunt şomeri neindemnizaţi. Din punct de vedere al nivelului de educaţie, 691 persoane au studii superioare (4,68%), 1.717 persoane au studii medii (11,62%) iar 12.365 sunt persoane care au absolvit ciclul inferior al liceului (83,70%).
“Din totalul şomerilor înregistraţi în luna februarie 2015, 12,43% sunt tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani şi 17,52% sunt persoane cu vârsta mai mare de 55 de ani. Ponderea şomerilor proveniţi din mediul rural este de 77,76%”, a specificat Gabriela Vasilache, directorul executiv al instituţiei. “Un factor îngrijorător este reprezentat de creşterea numărului de tineri (15-24 ani) care nu sunt ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa numiţii NEETS, fapt care indică dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi reprezintă una dintre categoriile cărora ar trebui să li se acorde o atenţie deosebită în perioada 2015-2020”, se arată în raportul de activitate al instituţiei pe anul trecut.
“Este nepotrivit să mărim şomajul în sânul Bisericii”
Printre meseriile reprezentate în structura şomajului în rândul persoanelor cu studii superioare la Iaşi se numără şi cea de preot. Trei absolvenţi de Teologie figurează pe respectiva listă, cel mai probabil fiind vorba de tineri care nu sunt încă căsătoriţi şi astfel nu sunt îndreptăţiţi, conform canoanelor, să fie hirotoniţi, ne-au indicat oficialii Agenţiei.
La nivel naţional, pentru a nu spori numărul preoţilor şomeri, Biserica Ortodoxă a luat o măsură în acest sens încă din 2011, prin închiderea secţiei de Teologie Pastorală din cadrul Universităţii din Piteşti. “Hotărârea Sfântului Sinod a venit pentru că din statisticile oficiale de la Facultatea de Teologie din Piteşti, în ultima vreme au absolvit sute de studenţi, care încă nu au fost repartizaţi, decât într-o mică parte, în câmpul muncii, din lipsă de posturi vacante. Spre exemplu, numai anul acesta, 2010-2011, vor absolvi un număr de 64 de studenţi la secţia pastorală numai din Eparhia Argeşului şi Muscelului. Este nepotrivit să mărim şomajul în sânul Bisericii”, declara presei centrale la acea dată ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.
Dintre şomerii cu studii superioare cei mai numeroşi sunt inginerii, aproximativ 20% din totalul celor cu diplomă universitară şi cu dosar de şomaj la AJOFM. Din cei peste 140 de ingineri aflaţi în această situaţie ingrată, aproximativ o treime au lucrat înainte să îşi piardă locul de muncă ca ingineri mecanici. Vin tare din urmă însă inginerii constructori, 31 de cazuri figurând în prezent în baza de date a instituţiei, respectiv inginerii chimişti, în număr de 26 pe lista şomerilor titraţi.
Şi inginerii specializaţi în textile-pielărie formează un contingent numeros, de 23 de persoane, iar la polul opus, cele mai puţine cazuri de şomaj se regăsesc în rândul inginerilor agronomi, a celor din industria alimentară şi în sisteme informatice, cu câte 6, 5, respectiv 3 persoane fără loc de muncă aflate în vizorul instituţiei de resort.
Ce arată cifrele de la nivel naţional
Pe de altă parte, economiştii şi contabilii se regăsesc frecvent pe lista şomerilor cu studii universitare, la Iaşi, aceştia figurând în număr de 114 persoane. La mare distanţă de ingineri şi economişti se situează juriştii, 41 din totalul de aproape 700 de şomeri cu studii superioare. Pe lista AJOFM Iaşi figurează de la începutul acestui an 28 de foşti profesori, 11 asistenţi sociali dar şi 10 kinetoterapeuţi.
De asemenea, 3 foşti sociologi, 2 designeri vestimentari, respectiv un sculptor şi un pictor îşi caută un loc de muncă, fiind în şomaj. La începutul acestui an, aproximativ 29.000 de licenţiaţi fără loc de muncă, reprezentând 5,83% din totalul persoanelor cu statut de şomer, erau la nivelul întregii ţări, potrivit statisticilor prezentate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Mai puţin de 15% din populaţia României sunt absolvenţi de studii superioare, iar numărul licenţiaţilor este posibil să scadă în următorii ani, având în vedere rezultatele slabe obţinute de elevii de liceu la bacalaureat din ultimii trei ani, potrivit unei analize publicate anul trecut de cotidianul “Ziarul Financiar”.
Publicație: Ziarul de Iași
Iohannis: Învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Facultatea de Drept, că trebuie să admitem că învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă în România de astăzi, pledând pentru repunerea în discuţie, într-un mod serios şi angajant, a temei prezenţei sportului în şcoală.
Klaus Iohannis a participat la ceremonia lansării oficiale a proiectului ”Candidatura României pentru Universiada de Vară 2021”, în cadrul căreia a arătat că ”participarea la competiţiile sportive presupune muncă asiduă şi perseverentă, disciplină şi rigurozitate, fair-play, respectarea regulilor jocurilor, şi pe acelaşi principiu se poate clădi şi un alt mod de a face politică”, potrivit Mediafax.
”Sunt dascăl de profesie şi ştiu că şcoala românească trebuie repusă pe picioare. Trebuie să admitem că învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă în România de astăzi, iar un astfel de eveniment este un bun prilej de regândire a priorităţilor de investiţii în aceste domenii”, a arătat preşedintele Iohannis.
El a precizat că o competiţie sportivă internaţională, organizată în România, ar însemna beneficii economice şi sociale, capital de imagine, investiţii şi încurajarea turismului, dar în acelaşi timp ar însemna, prin participarea atâtor sportivi universitari, recunoaşterea şi răsplătirea valorii, muncii şi dedicaţiei.
”Iniţiativa dumneavoastră oferă cadrul de a repune în discuţie, într-un mod serios şi angajant, teme precum prezenţa sportului în şcoala românească, activitatea fizică şi un mod de viaţă echilibrat. Între gradul de sănătate al tinerilor şi bunăstarea naţională există, fără îndoială, o legătură directă”, a ţinut să menţioneze Iohannis, citat de Mediafax.
Iohannis susţine organizarea Universiadei 2021 în România
Şeful statului s-a referit şi la aspectul ”dezvoltării durabile”, arătând că ”un eveniment sportiv major ar reprezenta o amplă oportunitate pentru marile centre universitare”.
”Un astfel de eveniment ar aduce însă ceva mai presus de stadioane, locuri de cazare, săli de sport şi turişti. Ar aduce la noi acasă emoţia şi solidaritatea pe care le inspiră reuşitele sportivilor noştri şi imnul naţional intonat în cinstea lor”, a adăugat preşedintele Iohannis.
El a mai afirmat că toţi sportivii mari ai României ştiu că o competiţie este înainte de toate o luptă cu tine însuţi iar propriile bariere, teama de a nu greşi sunt adesea provocări mai mari decât forţa celorlalţi competitori.
”Cel mai important adversar este absenţa unei viziuni, a unei priviri asupra întregii competiţii. Din acest punct de vedere, cel mai dificil este primul pas, precum cel pe care îl faceţi astăzi. Vă încurajez să mergeţi mai departe. Evident, un eveniment de o asemenea anvergură nu se poate organiza fără un plan limpede, fără o strategie clară. Sunt convins că se vor găsi, atât din partea Guvernului, cât şi a celorlalţifactori implicaţi, şi resursele financiare pentru ca planul organizării Universiadei să ne găsească pregătiţi”, a mai spus Klaus Iohannis.
Şeful statului a menţionat, în finalul discursului său, că are convingerea că ”România are forţa, capacitatea şi determinarea necesară de a organiza mari evenimente sportive”.
La lansarea oficială a candidaturii României pentru desfăşurarea Universiadei de Vară 2021 în ţara noastră au participat ministrul Tineretului şi Sportului,Gabriela Szabo, Andreea Răducanu, Mihai Covaliu, Alin Petrache, preşedintele Comitetului Olimpic Român şi ministrul Educaţiei, Mihai Câmpeanu.
O singură Universiadă organizată în România
Programul sporturilor Universiadei de Vară include 10 sporturi obligatorii (totalizând 13 discipline) şi până la trei sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, din 2017 se va adăuga taekwondo, iar din 2019 tirul cu arcul.
România a organizat până acum o singură Universiadă, în anul 1981, acesta fiind, de altfel, şi cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţara noastră, bucurându-se de participarea a 2.930 de sportivi din 86 de ţări şi a peste 200.000 de spectatori. În acel an, sportivii români au obţinut medalii la toate cele 10 discipline ale Universiadei şi au ocupat locul 2 în clasamentul final.
Viitorul sportului universitar în România
Universităţile din România ar deveni fi o oază de talente sportive care ar putea face performanţă, însă sistemul trebuie reînvigorat după modelul american, unde competiţiile interuniversitare sunt un business uriaş, spun specialiştii.
Pentru a ajunge la acel nivel, sportul universitar ar trebui încurajat prin organizarea de competiţii sportive între marile universităţi de stat, întocmai ca în Statele Unite, lucru care ar fi posbil în România doar prin investiţii. În Statele Unite, competiţiile sportive universitare sunt adevărate afaceri care, pe lângă beneficiul pe care îl aduc studenţilor, produc şi foarte mulţi bani universităţilor, spun specialiştii. În schimb, în România există un singur campionat naţional, care are loc în luna mai.
„Dacă participi la competiţii sportive universitare nu înseamnă neapărat că devii sportiv de performanţă, dar dacă ai trăit emoţiile puternice ale unui concurs, poţi deveni un economist, un manager de succes pentru sport. Putem creşte profesionişti pentru sport. Competiţiile de acest gen pot să trezească studenţilor români pasiunea pentru sport, să creeze un sentiment de apartenenţă la o anumită universitate şi să crească importanţa sportului ca activitate complementară actului educaţional, pentru că obiectivul nu este să faci sport şi să te laşi de şcoală, ci să le faci în paralel. Visul nostru este să avem burse pentru performanţă sportivă ca în America, în 10 ani de acum încolo", a mai spus Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport.
Baza materială, necesară pentru a putea desfăşura campionate universitare
În ceea ce priveşte situaţia actuală din sistem, decanul Facultăţii de Sport a Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Nagel, a explicat pentru "Adevărul" că sportul universitar este mai bine organizat decât la liceu fiindcă studenţii nu se pot scuti de la educaţie fizică, cel puţin nu la Universitatea de Vest.
„La facultate, sportul este disciplină obligatorie la toate facultăţile, două ore pe săptămână în loc de o oră cât este la liceu. Lucrul de care avem mare nevoie, însă, în România, este baza materială pentru ca să se poată desfăşura şi la noi campionate universitare sportive în toată regula, întocmai ca la universităţile americane. Dacă am avea aşa ceva, atunci am avea o oază de talente din care să putem selecţiona tinerii care pot merge mai departe să facă performanţă", a conchis Nagel.
Publicație: Adevărul
Universiada de vară 2021. Candidatura României a fost lansată oficial
România şi-a lansat oficial candidatura pentru organizarea Universiadei 2021, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a ministrului Tineretului şi Sportului Gabriela Szabo, a ministrului Educaţiei Sorin Mihai Cîmpeanu şi a preşedintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Alin Petrache.
Adrian Socaciu, fondator şi preşedinte al Asociaţiei Student Sport, a declarat că această candidatură este un proiect de ţară, iar iniţiativa a fost întâmpinată deopotrivă cu scepticism şi entuziasm, relatează Agerpres.
''Organizarea Universiadei 2021 este un proiect de ţară şi presupune o întrecere de 12 zile, la care sunt angrenaţi 9.000 de sportivi din 168 de ţări, la 13 discipline sportive obligatorii şi trei la alegere. Ţara noastră a mai organizat acest eveniment în anul 1981 şi a ieşit pe locul doi în clasamentul final pe naţiuni. Decizia finală se va adopta în luna noiembrie 2015. România are nevoie de un astfel de proiect'', a afirmat Socaciu.
Gabriela Szabo a salutat iniţiativa şi a promis sprijinul ministerului pe care îl conduce: ''Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină organizarea în ţara noastră a unor asemenea evenimente, care au un impact mare asupra dezvoltării infrastructurii, dar şi cu efecte pe piaţa muncii. Este o iniţiativă lăudabilă, pe care MTS o susţine''.
Şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache, s-a alăturat proiectului: ''Susţinem participarea României la competiţii internaţionale, dar tot aşa de importantă este şi găzduirea în ţara noastră a unor asemenea manifestări. Aveţi în COSR un aliat şi un partener în susţinerea acestui proiect''.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, a declarat, la rândul său: ''Ministerul nostru stimulează descoperirea şi promovarea talentelor. Vreau să amintesc aici faptul că organizăm împreună cu COSR şi zece federaţii sportive Olimpiada gimnaziilor şi am semnat documentele pentru perioada 2015-2019. Avem în ţară 22 de cluburi sportive universitare, care au obţinut performanţe bune în competiţiile naţionale şi internaţionale''.
Candidatura României, susţinută de Federaţia Internaţională a Sportului Universitar
Secretarul General al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar (FISU), Eric Saintrond, a arătat în expunerea sa: ''Un asemenea eveniment nu e doar pentru sport şi lumea sportivă, dar şi pentru dezvoltarea întregii ţări şi mă gândesc în primul rând la infrastructură. Într-o lume dominată de droguri şi confruntări ilegale trebuie să promovăm valorile sportului, etica acestui domeniu şi faptul că este un foarte bun prilej pentru tinerii din întreaga lume să se împrietenească. Amintesc numele unor mari sportivi români, ca Nadia Comăneci, Gabriela Szabo, şi în final vreau să subliniez că în această ţară există potenţialul de susţinere a unui asemenea eveniment''.
Fosta mare campioană Nadia Comăneci a transmis un mesaj video în care a spus: ''România a găzduit în 1981 o Universiadă, subliniez că ţara noastră este un teritoriu plin de campioni şi frumuseţe. Sunt Nadia Comăneci şi susţine această iniţiativă''.
O altă adeziune de susţinere a fost prezentată de prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti: ''Este un proiect cu vocaţie naţională şi internaţională, un impact major. Asociaţia Student Sport susţine o cauză nobilă. Deşi sunt profesor de filosofie de peste 20 de ani, sunt conştient de importanţa sportului pentru formarea unor caractere puternice. Universitatea Bucureşti va fi alături de acest proiect''.
O singură Universiadă organizată în România
Programul sporturilor Universiadei de Vară include 10 sporturi obligatorii (totalizând 13 discipline) şi până la trei sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, din 2017 se va adăuga taekwondo, iar din 2019 tirul cu arcul.
România a organizat până acum o singură Universiadă, în anul 1981, acesta fiind, de altfel, şi cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţara noastră, bucurându-se de participarea a 2.930 de sportivi din 86 de ţări şi a peste 200.000 de spectatori. În acel an, sportivii români au obţinut medalii la toate cele 10 discipline ale Universiadei şi au ocupat locul 2 în clasamentul final.
Viitorul sportului universitar în România
Universităţile din România ar deveni fi o oază de talente sportive care ar putea face performanţă, însă sistemul trebuie reînvigorat după modelul american, unde competiţiile interuniversitare sunt un business uriaş, spun specialiştii.
Pentru a ajunge la acel nivel, sportul universitar ar trebui încurajat prin organizarea de competiţii sportive între marile universităţi de stat, întocmai ca în Statele Unite, lucru care ar fi posbil în România doar prin investiţii. În Statele Unite, competiţiile sportive universitare sunt adevărate afaceri care, pe lângă beneficiul pe care îl aduc studenţilor, produc şi foarte mulţi bani universităţilor, spun specialiştii. În schimb, în România există un singur campionat naţional, care are loc în luna mai.
„Dacă participi la competiţii sportive universitare nu înseamnă neapărat că devii sportiv de performanţă, dar dacă ai trăit emoţiile puternice ale unui concurs, poţi deveni un economist, un manager de succes pentru sport. Putem creşte profesionişti pentru sport. Competiţiile de acest gen pot să trezească studenţilor români pasiunea pentru sport, să creeze un sentiment de apartenenţă la o anumită universitate şi să crească importanţa sportului ca activitate complementară actului educaţional, pentru că obiectivul nu este să faci sport şi să te laşi de şcoală, ci să le faci în paralel. Visul nostru este să avem burse pentru performanţă sportivă ca în America, în 10 ani de acum încolo", a mai spus Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport.
Baza materială, necesară pentru a putea desfăşura campionate universitare
În ceea ce priveşte situaţia actuală din sistem, decanul Facultăţii de Sport a Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Nagel, a explicat pentru "Adevărul" că sportul universitar este mai bine organizat decât la liceu fiindcă studenţii nu se pot scuti de la educaţie fizică, cel puţin nu la Universitatea de Vest.
„La facultate, sportul este disciplină obligatorie la toate facultăţile, două ore pe săptămână în loc de o oră cât este la liceu. Lucrul de care avem mare nevoie, însă, în România, este baza materială pentru ca să se poată desfăşura şi la noi campionate universitare sportive în toată regula, întocmai ca la universităţile americane. Dacă am avea aşa ceva, atunci am avea o oază de talente din care să putem selecţiona tinerii care pot merge mai departe să facă performanţă", a conchis Nagel
Publicație: Adevărul
|
