Ultimul curs al profesorului Tiberiu Brăilean: ieri, la cimitir
Profesorul universitar Tiberiu Brăilean şi-a legat întreaga viaţă de oraşul Iaşi şi de Universitatea „Cuza“. O spune însăşi prezenţa de ieri, din curtea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, a celor aproape 200 de persoane care au venit pentru a-şi lua la revedere de la acesta.
Studenţi, colegi, atât din administraţia publică, unde a lucrat, cât şi din lumea afacerilor şi mediul universitar s-au strâns ieri, în ciuda frigului şi a ploii, la ceea ce unul dintre preoţii care au vorbit ieri a spus că este „ultimul curs“ al profesorului Brăilean.
Ultima descântare a economiei realizată de omul care a fost „o mână de gospodar, o minte înţeleaptă, un om care a ştiut să pornească de jos şi să ajungă sus şi pentru lupta aceasta a fost apreciat“.
Cuvintele preotului răzbat surde de pereţii bisericii mici care găzduieşte câte patru, cinci înmormântări pe zi. Departe de lumea dreptăţii şi a păcii despre care scria adesea cronicarul Tiberiu Brăilean, în paginile „Ziarului de Iaşi”.
Iar preotul, în apanajul predicii, a citat o poezie de-a lui Păunescu, poet despre care Tiberiu Brăilean, după cum avea să spună, la acelaşi microfon, rectorul UAIC, Vasile Işan, îşi încânta colegii în tinereţe, la Societatea de joi creată în rândul lor, imitându-l cu firea sa hâtră, când trist, când vesel, când şiret, când poznaş. „Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani / Eu însumi sunt mai omenos în toate/ Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani / Şi ţării mele minimă dreptate“
„Tiberiu a lucrat pentru adâncirea misterului“, spune rectorul Vasile Işan, la începutul discursului său. În dreptul trupului neînsufleţit al lui Tiberiu Brăilean, lângă soţia şi cele două fete ale sale, cuvintele rectorului nu-şi găsesc alinarea căutată. „A fost prima persoană pe care am cunoscut-o când am venit la Iaşi, în universitate. Un tânăr zvelt, înalt, cu ochi albaştri, mai albaştri decât apa Sucevei care trece pe lângă casa părintească. Între noi s-a legat o lungă şi fructoasă prietenie“, spune rectorul. L-a lăsat şi pe el, ca şi pe cei din familie şi toţi cei cu care a colaborat, cu „multe şi nerostite întrebări“.
Rectorul însă nu este singurul care spune asta. Afară, adăpostiţi pe sub umbrele, doi câte doi, oamenii conducerea Universităţii, atât din Senat, cât şi din Consiliul de Administraţie, au lăsat etichetele şi dificultăţile din trecut deoparte şi vorbesc cu căldură. „Alegem să ne amintim binele“, se aude un glas din mijlocul grupului format sub copertina bisericii, de unde Constantin Rusu, preşedintele Senatului al UAIC, s-a îndepărtat pentru a sta câteva minute singur, în cimitir.
„Era un cultivator în cel mai bun sens al cuvântului, al gândului, al sufletului şi al cetăţii“. Vocea rectorului se aude răguşită din boxele aproape inexistente în afara bisericii. Departe de a fi un lăcaş de cult încăpător sau bun pentru a organiza orice fel de slujbă înăuntru, mica bisericuţă, cât un paraclis sărăcăcios, i-a privat pe majoritatea celor de afară de cuvintele rostite înăuntru.
De parcă fiecare mort care i-a trecut pragul şi-a lăsat amprenta în naos, pereţii sunt grei, apăsători, şterşi, nici fumul nu-şi găseşte locul să iasă afară şi pluteşte rătăcit deasupra vorbitorilor, amestecându-se printre braţele candelabrului. Însă au rămas cu toţii, până la final, când Iaşul şi-a luat la revedere de la „sufletistul inimos“, cum l-au numit colegii, Tiberiu Brăilean
Publicație: Ziarul de Iași
Premii naţionale pentru sportivii Universităţii „Cuza”
Patru studenţi de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi au fost premiaţi la Campionatul Naţional Universitar de Schi şi Snowboard, desfăşurat în perioada 5-6 martie la Poiana Braşov. Bogdan Breană, Emil Tiba, Alexandru Câtea şi Ionuţ Cojoc au ocupat locurile I, II, III şi IV. De asemenea, la nivel de centre universitare, echipa din Iaşi, coordonată de conf.univ.dr. Adrian Cojocariu şi lect.univ.dr. Alexandru Oprean, s-a poziţionat pe al III-lea loc.
„La competiţie au participat 64 de studenţi din şapte centre universitare. Sportivii au concurat în probe de slalom special la schi şi slalom uriaş la snowboard. Este pentru prima dată când o delegaţie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza participă la acest concurs”, explică reprezentanţii UAIC.
Publicație: Evenimentul
„Eseurile incorecte politic” sunt discutate cu studenţii
Claude Karnoouh, profesor-invitat la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti va susţine vineri, 13 martie, conferinţa „De la particular la general. Sau cum şi-a confirmat România comunistă integrarea în capitalismul mondial prin vastul proiect social şi apoi turistic de urbanizare a litoralului de la Marea Neagră”. Evenimentul va avea loc în corpul A al Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi şi este organizat de Departamentul de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.
Conferinţa va avea loc în contextul lansării la Iaşi a celui mai recent volum semnat de profesorul universitar francez Claude Karnoouh, „Raport asupra postcomunismului şi alte eseuri incorecte politic”, publicat în anul 2014
Publicație: Evenimentul
Poveştile fabuloase ale celor mai vechi universităţi din România: Academia Mihăileană din Iaşi - prima din ţară, „Spânzurătoarea“ - faima din Maramureş
An de an, viitorii studenţi din România sunt în căutarea celor mai bune universităţi din marile oraşe ale ţării. „Adevărul“ vă prezintă astăzi istoria celor mai cunoscute universităţi ale României.
SIBIU. Învăţământul superior, o poveste veche de peste 200 de ani
Istoria învăţământului superior de la Sibiu începe în 1786, odată cu iniţierea Cursului Preparandial de Învăţători de la Sibiu, şi continuă până în zilele noastre când Sibiul a devenit un centru universitar cu peste 20.000 de studenţi.
Începuturile învăţământului superior sibian se leagă de iniţierea, în anul 1786, a Cursului Preparandial de învăţători din Sibiu, una din primele instituţii şcolare cu caracter pedagogic din Transilvania. În anul 1850, potrivit www.ulbsibiu.ro, Cursul Preparandial din Sibiu şi-a modificat profilul, devenind un Institut Teologico-Pedagogic de Grad Superior care a oferit iniţial cursuri de doi ani şi, începând cu anul 1861, cursuri de trei ani.
Simultan, a fost înfiinţată o secţie pedagogică cu un program de studii de patru ani. În paralel s-a organizat şi cursul de pregătire a viitorilor preoţi din eparhia ortodoxă românească a Transilvaniei, marcând începutul învăţământului teologic din Sibiu.
”Adevărata cărămidă de la care a pornit zidirea universităţii sibiene a fost pusă în perioada de refugiu a Universităţii ”Regele Ferdinand I” din Cluj la Sibiu (1940-1945). În urma Dictatului de la Viena din august 1940, Universitatea “Regele Ferdinand I” a fost evacuată într-un timp scurt, hotărârea mutării la Sibiu fiind luată la şedinţa Consiliului Universitar din 1 septembrie 1940. Principalul corp de clădire utilizat a fost liceul de fete Domniţa Ileana situat pe Bdul Victoriei nr.5-7 (construit între anii 1937-1940), în prezent sediul Facultăţii de Litere şi Arte şi al Departamentului de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă. Pe toată durata refugiului 1940-1945 a existat aceeaşi structură pe facultăţi, catedre, institute, sub coordonarea eminentului istoric Silviu Dragomir, ales preşedinte al Universităţii. Alături de acesta sunt de menţionat numele unor iluştri oameni de cultură precum Lucian Blaga (patronul universităţii sibiene începând din anul 1995), Ioan Lupaş, Constantin Daicoviciu, Emil Racoviţă, Emil Haţieganu, Onisifor Ghibu, ce au ţinut conferinţe, au constituit cenacluri literare şi au permis dezvoltarea cultural-socială a oraşului Sibiu.
Sibiul a câştigat, în perioadă de răscruce pentru istoria României de la începutul anilor ”40, o universitate şi dorinţa de a menţine o viaţă universitară şi după reîntoarcerea Universităţii ”Regele Ferdinand I” la Cluj începând cu anul 1945. Acest deziderat a trebuit să aştepte mai bine de 20 de ani, împlinindu-se în anul 1969 când i-a fiinţă Facultatea de Filologie şi Istorie din Sibiu ca secţie a Universităţii din Cluj-Napoca, alăturându-i-se apoi specializări precum Drept sau Mecanică şi devenind Institut de Învăţământ Superior independent (1976-1985).
În anii 1940-1945 a continuat să funcţioneze şi Institutul teologic ortodox ce a devenit Facultatea de Teologie ”Andrei Şaguna”, completând paleta de specializări universitare existente în Sibiu la mijlocul secolului trecut”, arată sursa citată.
IAŞI. Istoria celei mai vechi universităţi din România. Academia Mihăileană, sămânţa universităţii deschise de Cuza în 1860
Înainte de înfiinţarea cu acte în regulă a celei mai vechi universităţi din România, "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, în anul 1860, au existat numeroase forme de învăţământ în capitala Moldovei.
Istoricii consemnează 1563, ca an din care datează prima formă de instituţie de învăţământ la Iaşi. Domnitorul de atunci, Despot Vodă a înfiinţat la Cotnari, lângă Iaşi, un Colegiu (Schola Latina), cu un program şcolar conceput pe 5 ani. Elevii studiau limba latină, retorica şi dialectica.
Un secol mai târziu, în 1640, cărturarul Vasile Lupu, ajuns domnitor al Moldovei, a fondat un colegiu la Mănăstirea "Trei Ierarhi", propria lui ctitorie, în care se studia în limba latina. Oficial, Iaşiul a devenit un focar de latinism într-un areal dominat de cultura islamică.
1714 – Se înfiinţează Academia Domnească din Iaşi; în perioada economică dificilă a domniilor fanariote, ştiinţele şi învăţăturile înalte continuă să progreseze în Moldova, limba română începând să fie din ce în ce mai folosită. Academia din Iaşi serveşte la definirea şi afirmarea identităţii româneşti, întreţinând forţa de rezistenţă împotriva opresiunii otomane.
"Între 1753 – 1756, pe timpul domniei lui Matei Ghica la Şcoala Domnească grecească s-a petrecut un eveniment deosebit, pierdut cu timpul din vedere deşi avea mare însemnătate. În 1755 la şcoală s-a început a învăţa şi noţiuni de filosofie, ca şi în instituţiile de învăţământ superior apusene, numite Facultas Artium. Elevii şcolii ieşene au devenit, astfel, studenţi şi pe lângă limbi străine, religie, aritmetică, au fost iniţiaţi în filosofie, logică, psihologie. Fără multă vâlvă, Şcoala Domnească a luat caracter universitar, apărând astfel embrionul Universităţii Iaşilor. Tot atunci a apărut şi primul abecedar în româneşte cu titlul Bucvar sau începerea de învăţătură cu slove slovineşti, tipărit la Mitropolie din îndemnul mitropolitului Kir Iacob (1755)", descrie regretatul istoric al Iaşului, Ion Mitican, pentru Curierul de Iaşi.
1835 – La Iaşi se înfiinţează Academia Mihăileană (după numele domnitorului Mihail Sturza). Erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură. Întemeierea şi funcţionarea Academiei Mihăilene, înfiinţarea primelor facultăţi – de Drept şi Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859), au pregătit fondarea Universităţii din Iaşi", se arată pe site-ul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".
"În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de cultură românească: Alexandru Ioan Cuza. Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie. Ca urmare a legii învăţământului din 1864, Universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi: Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, Facultatea de Drept şi Facultatea de Medicină, inaugurată abia în 1879.
După numai câţiva ani de funcţionare, Facultatea de Teologie a fost desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o nouă lege în 1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească numărul de secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice. În acea perioadă s-a remarcat o dezvoltare spectaculoasă a Facultăţii de Ştiinţe: în 1892 au luat fiinţă Catedrele de Chimie Organică şi Chimie Anorganică cărora li s-a alăturat, în 1906, Chimia Agricolă. În cadrul aceleiaşi Facultăţi un mare succes a fost crearea Şcolii de Electricitate, în 1910. După începuturile ei modeste din 1879, Facultatea de Medicină a dobândit, în 1889, o organizare şi un profil care să permită formarea specialiştilor cu o înaltă calificare profesională capabilă să răspundă exigenţelor sociale ale acelor timpuri", se arată pe site-ul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".
Publicație: Adevărul
150 de edituri îşi dau întâlnire la Târgul de Carte "Librex" de la Iaşi, ediţia a XXIII-a
Pe 11 martie 2015 începe la Iaşi a XXIII-a ediţie a Târgului de Carte, Artă şi Muzică "Librex". Vor expune în jur de 150 de edituri din ţără şi Republica Moldova.
Sub genericul "Cărţile bune ne adună la Iaşi", în perioada 11-15 martie 2015, cititori, edituri, scriitori, distribuitori de carte si critici literari se vor întâlni în Pallas Mall Iaşi pentru a XXIII-a ediţie a Târgului de Carte, Artă şi Muzică "Librex".
Evenimentele Librex 2015 se vor desfăşura în cele trei Agore Ex Libres din incinta Palas Mall (nivelul 0 si nivelul 1), în Sala Mozart, la Casa Cărţii şi la Biblioteca Judeţeană "Gh. Asachi" Iaşi.
"Primavara cărţilor la Iaşi" are în agendă peste 300 de lănsări de carte, întâlniri literare, conferinţe, momente artistice şi concursuri, cum sunt Concursul de Interpretare Artistica „Micul Prinţ” şi tombola „Citeşti şi câştigi".
Şi la ediţia din 2015 se vor acorda Premiile "Librex", 13 la număr, de către un juriu al cărui preşedinte este Ioan Holban, criitic şi istoric literar.
Cele mai importante sunt Marele Premiu "Librex", pentru cel mai valoros program editorial şi Best Seller, pentru cartea cu cel mai mare succes în librării.
Printre invitaţii prezenţi la ediţia a XXIII-a a târgului se numără Adrian Cioroianu, Eugen Uricaru, Draga Olteanu Matei, poetul italian Claudio Pozzani, Bebe Mihăescu, Dan Lungu, Matei Bejenaru, Emil Brumaru, Nicolae Bacalbasa, Bogdan Stanoevici, Ministru Secretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii, Cassian Maria Spiridon, Ioan Holban, Oltiţa Cîntec, Liviu Antonesei, Nicu Gavriluţă.
Programul de vizitare la "Librex" este de miercuri până sâmbătă, de la ora 10.00 la ora 22.00, iar duminică, în ultima zi, de la ora 10.00 la ora 18.00.
Organizatorii promit preţuri accesibile la toate titlurile, premii şi surprize la toate standurile.
Publicație: Adevărul
|
