Un an de la tragedia Brăilean, care a arătat hibele din sistemul sanitar ieșean. S-a schimbat ceva?
La un an de la dispariţia profesorului universitar Tiberiu Brăilean, decedat în urma unor complicaţii cardiace pe care Spitalul „Dr. C.I. Parhon” - cel care asigura garda medicală când cadrul didactic s-a adresat specialiştilor prin numărul unic 112 - a întârziat să le diagnosticheze şi să le trateze, sistemul de urgenţă din Iaşi este supraaglomerat şi funcţionează cu dificultate.
Moartea profesorului Brăilean a schimbat sistemul de urgenţă ieşean prin desfiinţarea gărzii care era asigurată o dată la patru zile de Spitalul „Dr. C.I. Parhon”. Din august, toţi pacienţii care activează sistemul de urgenţă prin apelarea numărului 112 sunt aduşi în Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) de la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Totuşi, din lipsa unui spital regional care să aibă clinici pentru toate specialităţile, pacienţii sunt în continuare plimbaţi de la un spital la altul, după ce investigaţii din UPU "Sf. Spiridon" indică traumatisme sau afecţiuni care pot fi tratate în alte spitale.
Profesorul universitar Tiberiu Brăilean a murit pe 8 martie 2015 la Spitalul „Sfântul Spiridon”, acolo unde cu patru zile mai devreme ajunsese în stare gravă, prin transfer de la Spitalul "Parhon". Potrivit apropiaţilor cadrului didactic, pe 4 martie, dis-de-dimineaţă, pacientul aflat în stare critică a aşteptat un consult cardiologic aproape şase ore în compartimentul de primire urgenţe de la Spitalul "Parhon".
După moartea profesorului, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a luat în calcul desfiinţarea liniei de gardă de la Spitalul "Parhon". „Când am preluat DSP, deja se începuse discuţia pentru închiderea liniei de gardă. Se constatase în urma unor discuţii cu conducerea spitalului şi prin verificarea la faţa locului că acel compartiment de primire urgenţe nu avea dotările necesare şi nici personal suficient. Atunci am discutat cu reprezentanţii Spitalului «Sfântul Spiridon» şi împreună am decis ca UPU să asigure garda în permanenţă, şi astfel linia de la «Parhon» să se închidă”, a explicat Liviu Stafie (foto), directorul DSP.
Astfel, de la 1 august, toate urgenţele ajung în UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, la finalul lui 2015 unitatea medicală raportând peste 83.000 de pacienţi înregistraţi.În medie, doctorii preiau câte 200 de pacienţi zilnic, uneori chiar şi peste 250, în condiţiile în care, în fiecare gardă medicală, sunt câte patru sau cinci urgentişti. „Cu siguranţă faptul că numai noi suntem de gardă contribuie la numărul final de pacienţi înregistraţi. Dacă în 2014 am raportat peste 76 de mii de pacienţi, în 2015 am avut înregistraţi peste 83.000. Cifrele raportate reflectă, în primul rând, o adresabilitate foarte mare şi, în al doilea rând, o raportare oarecum eronată pentru că ea dublează unii pacienţi care, de exemplu, ajung şi la noi, dar şi la Spitalul de Neurochirurgie. Totuşi, pacienţii din judeţul Iaşi nu merg către celelalte porţi de intrare în sistemul medical şi preferă adresarea în urgenţe. Avem zone din care în mod constant vin pacienţi fără să meargă la medicul de familie sau care declară că au programare în ambulatoriu de specialitate, dar nu vor să aştepte”, a arătat profesorul Diana Cimpoeşu, medic şef UPU-SMURD.
Joi spre vineri, de exemplu, UPU a preluat 240 de bolnavi. După investigaţiile care li se fac bolnavilor aici, medicii decid dacă pacienţii rămân internaţi în Spitalul „Sfântul Spiridon” sau dacă merg către o altă unitate medicală. De pildă, un pacient preluat dintr-un accident rutier cu multiple fracturi poate rămâne pentru supraveghere în Clinica de Ortopedie de la Spitalul „Sfântul Spiridon” sau poate fi transferat la Spitalul de Neurochirurgie sau la cel de Pneumoftiziologie.
Potrivit DSP, în 2015, în cele şase spitale care au unitate sau compartiment de primire urgenţe s-au prezentat peste 200.000 de pacienţi dintre care au murit 118. „În UPU de la Spitalul «Sfântul Spiridon», din peste 83.000 de pacienţi înregistraţi în 2015, au murit 82. Rata de deces este foarte mică. Decesele sunt la pacienţi oncologi, pacienţi cu afecţiuni cronice, boală cardiacă, respiratorie sau de altă natură. În România, oamenii nu mai au obiceiul de a rămâne acasă până la ultima palpâire de viaţă. Eu cred că este o alienare a sentimentului de familie şi că sunt bătrâni care în continuare îşi doresc să moară în mijlocul familiei, însă rudele, deşi li s-a spus că asta e evoluţia şi e finalul unei boli de 20-30 de ani, şi că aici este sfârşitul pentru că aşa ne-a făcut Dumnezeu, muritori, totuşi apelează 112 şi aduc bolnavii la spital, unde mor, în cele din urmă”, a mai subliniat Diana Cimpoeşu (foto).
Potrivit DSP şi Colegiului Medicilor Iaşi, soluţia pentru descongestionarea UPU de la Spitalul „Sf. Spiridon” este înfiinţarea unor noi centre de permanenţă, pe lângă cele 13 care funcţionează deja în judeţ. În opinia DSP şi CMI, noile centre ar trebui să funcţioneze în fiecare cartier al Iaşului, astfel încât ieşenii să aibă la îndemână câte o unitate mai mică de preluare a urgenţelor
Publicație Ziarul de Iași
Vremea se dă de la ”Cuza”. Specialiştii ieşeni estimează că de luni se răcește
Platforma Meteo Moldova, coordonată de către profesori şi doctoranzi ai Facultăţii de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, estimează că, în ciuda vremii neobişnuit de caldă cu care a început luna martie, va urma o răcire puternică, temperaturile devenind mult mai apropiate de normalul climatologic al aceste perioade.
Într-un material realizat de către drd. Ilie Nicolae, se precizează că răcirea care urmează a început deja să se resimtă pe fondul intensificării circulaţiilor din sectorul predominant estic. „Cea mai afectată de această perturbaţie atmosferică va fi Italia, unde vor fi precipitaţii ce vor avea şi caracter de aversă, fiind însoţite şi de fenomene electrice. În Alpi, precipitaţiile vor fi predominant sub formă de ninsoare. Astfel de precipitaţii nu sunt excluse nici în zona montană aferentă Apeninilor“, se precizează în materialul citat.
Conform acestuia, configuraţia barică de ieri, 11 martie, arată că în toată zona geografică a Moldovei va circula o masă de aer caldă, în ciuda vremii închise, însă valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, INMH-ul raportând pentru ieri temperaturi de 6-7 grade Celsius, în medie. Însă Moldova se află, spun aceştia, în calea unei advecţii de aer rece, aer polar, care coboară înspre sud, iar impactul va avea loc cel mai probabil, se estimează în material, duminică noaptea spre luni dimineaţă. „În urma răcirii, valorile termice vor caracteriza o vreme de final de februarie. Totuşi nu va avea loc acea răcire catastrofală care se tot materializa la începutul săptămânii. Rezumat: după vremea caldă şi frumoasă de zilele trecute, avem de-a face cu o vreme de amestec, urmând ca finalul săptămânii şi începutul celei viitoare să aducă o răcire mai evidentă“, se conchide în materialul citat.
Publicație Ziarul de Iași
|
