„Simpozionul ştiinţific” al viitorilor ingineri
* studenţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” şi-au susţinut lucrările de cercetare în cadrulSimpozionului Ştiinţific al Studenţilor * evenimentul marchează eforturile conducerii universităţii de a dezvolta activitatea de cercetare, inovare şi transfer tehnologic în mediul academic ieşean
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) Iaşi a găzduit ieri, 22 aprilie, „Simpozionul Ştiinţific al Studenţilor”, eveniment în cadrul căruia studenţii au avut ocazia să-şi prezinte rezultatele cercetărilor ştiinţifice. „Săptămâna care se încheie a fost una plină de evenimente în cadrul universităţii noastre, evenimente care ne-au bucurat şi care ne-au întristat deopotrivă. Manifestarea studenţească de astăzi este una importantă pentru universitatea noastră. Varietatea de lucrări înscrise anul acesta ne arată că studenţii se îndreaptă tot mai mult spre cercetare. Este important să existe curaj, iniţiativă şi lucrurile pot fi rezolvate printr-o formă de prezentare a muncii de cercetare depuse. Vom include în planurile strategice pentru perioada următoare resuscitarea cercurilor ştiinţifice şi vă îndemn pe toţi să vă aplecaţi spre acest domeniu al cercetării” a declarat prof. dr. Vasile Vîntu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) Iaşi.
Evenimentul este unul de tradiţie în cadrul Universităţii Agricole, care an de an susţine şi încurajează studenţii şi aplecarea lor spre cercetarea ştiinţifică. „Astăzi (n.r. ieri) la Universitatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad în cadrul Departamentului de Cercetare, Inovare şi Transfer Tehnologic, împreună cu Liga Studenţilor, cu studenţii facultăţilor de profil ingineresc şi de profil medical veterinar organizăm, ca în fiecare an, Simpozionul ştiinţific Studenţesc. Acest eveniment face parte din preocupările noastre de a dezvolta activitatea de cercetare, inovare şi de transfer tehnologic în universitate şi cu această ocazie studenţii sunt implicaţi în activităţile de cercetare ale cadrelor didactice din cele 22 de departamente ale universităţii şi din cadrul Institutului de Cercetări pentru Agricultură şi Mediu” a declarat prof. dr. Liviu Miron, Prorector cu Cercetarea Ştiinţifică şi Relaţiile Internaţionale
La ediţia de anul acesta a simpozionului au fost înscrise 85 de lucrări din cadrul tuturor celor patru facultăţi, coordonate de 72 de cadre didactice.
„La acest simpozionul participă în calitate de exponenţi ai unor lucrări ştiinţifice 139 de studenţi care vor prezenta o parte din lucrări în plen, ca mai apoi lucrările ştiinţifice să fie prezentate pe secţiuni în cadrul fiecărei facultăţi. La Facultatea de Agricultură sunt 35 de lucrări, la Facultatea de Horticultură sunt 23, la cea de Horticultură 15, iar la Medicină Veterinară 12. Aşadar un total de 85 de lucrări coordonate de 72 de cadre didactice”, a adăugat prof. dr. Liviu Miron, Prorector cu Cercetarea Ştiinţifică şi Relaţiile Internaţionale
Lucrările ştiinţifice care s-au evidenţiat prin originalitate, calitatea cercetării şi modul de prezentare vor fi premiate de conducerea universităţii, însă toţi studenţii înscrişi vor primi diplome şi certificate de participare. „În concepţia noastră, toţi studenţii care participă la acest eveniment au un merit deosebit, atât cei din ciclul de licenţă, cât şi masteranzii şi chiar doctoranzii. Unii din ei vor avea, după cum vor constata comisiile de evaluare, nişte lucrări mai bune, aşa încât am hotărât să acordăm câteva diplome, câteva certificate de participare pe care le vor obţine absolut toţi cei care prezenta lucrări, dar şi premii. Vom acorda pentru premiul I - 240 de lei, pentru premiul al II-lea - 190 de lei iar pentru premiul al III-lea - 140 de lei. De asemenea, acordăm şi o menţiune de 120 de lei. Aceste premii şi menţiuni se atribuie pentru fiecare din cele patru facultăţi, fondul total de premiere fiind de 2.760 de lei” a adăugat Prorectorul cu Cercetarea ştiinţifică şi Relaţiile Internaţionale, prof. dr. Liviu Miron,
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară acordă o atenţie deosebită cercetării ştiinţifice, considerată ca fiind conexiunea cu mediul de afaceri. „Crezul nostru este că cercetarea ştiinţifică în mediul universitar face conexiunea cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă, pentru că beneficiarii acestor cercetări, practic, suntem cu toţii. Considerăm foarte importantă implicarea studenţilor în procesul de cercetare pentru că dorim să creăm un mediu prin care să stimulăm activităţile de inovare propriu zise ale studenţilor”, a concluzionat prof. dr. Liviu Miron, Prorector cu Cercetarea ştiinţifică şi Relaţiile Internaţionale.
Acest eveniment face parte din preocupările noastre de a dezvolta activitatea de cercetare, inovare şi de transfer tehnologic în universitate- prof. dr. Liviu Miron
Publicație: Evenimentul
Autorii operaţiunii „Patriarhul Honoris Causa“ se încurcă în minciuni
Cabala titlului de Doctor Honoris Causa (DHC) acordat Patriarhului Daniel de către Universitatea Politehnica din Bucureşti continuă. Afirmaţia Ecaterinei Andronescu, potrivit căreia decizia de a-i acorda acest titlu şefului BOR a fost luată în 2013, într-un cadru mai larg, odată cu o decizie similară în cazul Regelui Mihai, se dovedeşte o minciună. Regele a primit titlul în 2012.
Documentele oficiale publicate pe site-ul Politehnicii Bucureşti atestă indubitabil că Regelui i-a fost acordat înalta distincţie în 2012, aşadar cu un an înainte ca Senatul instituţiei să ia această decizie, dacă luăm de bună declaraţia Ecaterinei Andronescu. „Am luat în discuţie înainte de evenimentul <<195 de ani de inginerie>> din 2013 mai multe personalităţi ştiinţifice dar şi personalităţi din alte domenii, care au însemnat ceva pentru ţara asta şi atunci ne-am orientat spre Academia Română, spre Patriarhie, spre Casa Regală. Pe listă au fost puse mai multe personalităţi, între care şi Patriarhul Daniel. Decizia nu am luat-o de una singură ci s-a votat în senatul universitar, voi lua caietul cu procese verbale pentru a demonstra că sunt un om care face lucrurile în ordinea firească”, a explicat, pentru „Adevărul”, Ecaterina Andronescu, şefa Senatului Universităţii Politehnica Bucureşti. Aceasta a declarat că inclusiv distincţia acordată Majestăţii Sale, Regele Mihai, s-a făcut în cadrul manifestărilor care aveau legătură cu evenimentul „195 de ani de inginerie”, plănuit din timp de cadrele universitate de la Politehnica Bucureşti. Însă, a arătat Andronescu, Regele Mihai a primit mai devreme distincţia în baza unei solicitări făcute de Casa Regală.
Casa Regală contrazice afirmaţiile conducerii UPB Un apropiat al Ecaterinei Andronescu, oficial din cadrul UPB, a declarat, sub protecţia anonimatului, că încă din 2012 s-a dat startul manifestărilor legate de evenimentul aniversar al Politehnicii. Tot atunci au fost contactate şi personalităţile propuse în Senatul universitar pentru titulatura de Doctor Honoris Causa. Astfel, a arătat oficialul, Regele Mihai ar fi trebuit să primească în 2013 cel mai înalt titlu academic onorific. „Dorinţa Casei Regale a fost ca acesta să primească mai devreme decât am propus noi distincţia, era ceva legat de un an aniversar pentru Regalitate, s-au suprapus lucrurile şi astfel i-a fost acordată titulatura cu un an înainte”, a subliniat sursa citată. Cei doi universitari sunt însă contrazişi chiar de Casa Regală, care a transmis într-un răspuns oficial pentru ziarul „Adevărul” că acordarea titlului nu a avut nicio legătură cu evenimentul aniversar al Politehnicii Bucureşti. „Titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnice din Bucureşti a fost acordat ca omagiu adus personalităţii Regelui României şi nu a avut legătură cu aniversarea instituţiei. De asemenea, Casa Regală nu a solicitat acordarea titlului mai devreme, este o informaţie greşită”, a arătat Biroul de Presă al Majestăţii Sale Regele Mihai I. Profesorii şi studenţii vor să vadă hotărârile Senatului Tocmai pentru a avea acces la hotărârile luate de Senatul universitar, mai mulţi angajaţi ai universităţii, precum şi studenţi care au făcut şi care fac parte din for, au solicitat, printr-o cerere, publicarea tuturor deciziilor luate în Senat şi înainte de anul 2014. În prezent, pe site-ul instituţiei pot fi accesate, la liber, strict hotărârile luate în ultimii doi ani. Aşadar, membrii Senatului au fost luaţi prin surprindere de acordarea titlului de DHC Patriarhului Daniel. „S-a tot discutat în ultimul timp despre modul în care UPB a luat hotărârea referitoare la acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Patriarhului Daniel. Problema pe care au ridicat-o foarte mulţi nu a fost neapărat dacă merită sau nu patriarhul titlul cât că dezbaterea a fost neglijată şi apoi decizia, aparent luată în urmă cu 3 ani, nu a fost transmisă în niciun fel comunităţii academice în tot acest timp. Cererea de a vedea toate hotărârile senatului din ultimii 4 ani a fost semnată de 80 de persoane: angajaţi UPB (dintre care 15 profesori universitari), studenţi, alumni. Cererea a fost semnată şi de oameni care au fost pentru acordarea titlului de DHC patriarhului şi de oameni care au fost împotrivă”, a scris, pe contul său de Facebook, asistentul universitar Vlad Posea, cadru didactic în UPB. La rândul său, Cătălin Popa, student în cadrul Facultăţii de Automatică şi fost reprezentant al studenţilor în forul amintit, a explicat, pentru „Adevărul”, că normal ar fi fost ca decizia luată în urmă cu trei ani măcar să le fi fost adusă la cunoştinţă membrilor Senatului, în condiţiile în care studenţii obţin un mandat de doi ani, iar profesorii unul de patru. „Nu înţelegem nici acum decizia de acordare a acestui titlu. Patriarhul Daniel este controversat, momentul în care i s-a acordat titlul este unul controversat, nu sunt împotriva faptului că titlul nu i s-a acordat în cadrul ceremoniei obişnuite, însă era firesc să ştim şi noi ce a stat la baza acestei decizii”, a arătat tânărul pentru „Adevărul”, adăugând că, în mod normal, propunerea pentru acordarea titulaturii de DHC o face preşedintele Senatului. Ulterior, aceasta este supusă la vot prin ridicare de mână, în Senat fiind 130 de persoane care, după şedinţe, primesc un rezumat al deciziilor luate în urma discuţiilor.
Oficial UPB: „Am insistat ca titlul de DHC să îi fie acordat mai târziu Patriarhului” Însă, după cum a aflat „Adevărul”, chiar şi în 2013, când s-a decis acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Patriarhului Daniel, unii profesori au fost împotriva propunerii. „Au fost atunci fel de fel de discuţii, însă e adevărat că nu este uzual ca diploma onorifică să fie acordată trei ani mai târziu, cum s-a întâmplat în cazul Patriarhului. Decizia din 2013 a fost în unanimitate votată. Nu vă ascund că în cazul Patriarhului Daniel am insistat totuşi ca acest titlu să fie acordat mai târziu şi nu săptămâna trecută”, a arătat o sursă din universitate, sub protecţia anonimatului. Acesta a precizat că înmânarea diplomei se face în cadrul unei festivităţi tocmai pentru a „gratula oaspetele”. Totuşi, potrivit Ecaterinei Andronescu, au mai existat două situaţii în care cei de la Politehnică nu au organizat ceremonia în universitate. Ce e drept, ambele persoane se aflau în străinătate. „Nu e prima dată când facem aşa. Am acordat un titlu de DHC directorului UNESCO, pe motiv că a avut o contribuţie foarte importantă în reformarea învăţământului. Nu a putut să vină în România şi atunci am mers la sediul central al UNESCO pentru a-i înmâna titlul. Un alt caz a fost cel al unui fost absolvent al universităţii noastre, care se stabilise în Austria şi care a avut o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea UPB. Era bolnav şi atunci ceremonia s-a făcut la ambasada României din Austria”, a explicat, pentru „Adevărul”, şeful Senatului UPB. Între Muzeul Patriarhiei şi Universitatea Politehnica distanţa este, în schimb, destul de mică. Andronescu spune că totul era pregătit. „Am contactat Arhiepiscopiile, Academia Română, personalităţi de marcă. Atunci când am aflat că nu mai vine, a trebuit să anunţăm. Nu înţeleg de ce s-a creat atâta dezbatere, mai ales că Patriahul Daniel este DHC al mai multor universităţi. Nu am avut timp să verific deciziile luate în 2013, nu am considerat că este cea mai mare urgenţă”, a conchis Ecaterina Andronescu.
Publicație : Adevărul
Cercetătorii români din ţară şi din diaspora se întâlnesc la Timişoara
Peste 800 de cercetători români din ţară şi diaspora se vor întâlni, între 25 şi 28 aprilie, la Timişoara pentru Conferinţa „Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior din România", anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ).
Cercetători români din ţară şi din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Italia, Elveţia şi Norvegia vor susţine workshop-uri, între 26 şi 28 aprilie, în cadrul unei conferinţe la Timişoara.
Conferinţa, organizată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi Universitatea de Vest din Timişoara (UVT), în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, are ca scop crearea unui context de colaborare internaţională dar şi interdisciplinară.
„Ajuns la cea de-a IV-a ediţie, evenimentul marchează o premieră, în sensul în care Centrul Universitar Timişoara va găzdui toate lucrările, respectiv cele 21 de sesiuni plenare şi workshop-uri exploratorii. Acestea acoperă domenii extrem de diverse ale cunoaşterii ştiinţifice, de la fizică şi matematică, ştiinţe inginereşti şi medicale, până la ştiinţe sociale şi umaniste”, arată comunicatul MENCŞ.
Totodată, potrivit documentului, evenimentul ar trebui să fie urmat de parteneriate şi proiecte educaţionale, sociale şi economice pe termen lung, între instituţiile de învăţământ superior şi cercetare din România şi cele de peste graniţă, unde activează diaspora noastră.
Publicație : Adevărul
Ministrul Educaţiei va numi, săptămâna viitoare, experţii care vor selecta membrii comisiilor de specialitate ale CNATDCU. Cine sunt aceştia
140 de experţi, din România şi străinătate, au fost nominalizaţi pentru a face parte din comitetele de selecţie a noilor membri din comisiile de specialitate ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Aceştia urmează să fie numiţi ca membri în comitetele de selecţie, prin ordin al ministrului Educaţiei, în cursul săptămânii viitoare.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) a făcut publică, vineri seară, lista experţilor nominalizaţi de către diverse instituţii şi organizaţii din învăţământul superior pentru a face parte din cele cele 35 de comitete de selecţie, câte unul pentru fiecare comisie de specialitate ale CNATDCU.
„Cele 35 de comitete de selecţie, câte unul pentru fiecare comisie, vor sprijini Ministerul Educaţiei în procesul de selecţie a membrilor comisiilor de specialitate ale CNATDCU, din cei peste 1.000 de experţi care au aplicat individual prin portalul Brainmap”, arată un comunicat al MENCŞ.
Nominalizările au fost făcute după ce MENCŞ a lansat, pe 18 martie, un apel către o serie de instituţii şi organizaţii reprezentative pentru învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică din România.
Instituţiile şi organizaţiile care au făcut nominalizări sunt Academia Română, Consiliul Naţional al Rectorilor, Prezidiul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Asociaţia „Ad Astra”, Societatea de Ştiinţe Matematice din România, Societatea Română de Fizică, Societatea de Geografie din România, Societatea de Ştiinţe Biologice din România, Societatea Sociologilor din România, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Societatea Română de Filosofie din România şi Societatea de Ştiinţe Filologice din România.
Profilul membrilor CNATDCU
Ministerul Educaţiei, Adrian Curaj, a decis, pentru asigurarea transparenţei şi a calităţii procesului de selecţie a viitorilor membri, constituirea pentru fiecare din cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, a câte unui comitet de selecţie, fiecare format din cel mult patru personalităţi. Dintre acestea, este preferabil ca doi membri să aibă afilieri instituţionale în afara României.
Membrii CNATDCU vor fi selectaţi în baza unor principii precum transparenţa, evitarea incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese, inclusiv a imixtiunii factorului politic sau asigurarea reprezentativităţii profesionale şi instituţionale.
Nu sunt eligibili demnitarii şi membrii structurilor de conducere ale partidelor politice.
Profilul membrilor CNATDCU trebuie să răspundă şi unor cerinţe minimale: experienţă proprie de cercetare la nivel înalt, recunoscută la nivel naţional/internaţional, dovedită şi validată prin realizări specifice şi prin îndeplinirea standardelor minime pentru abilitarea în domeniu; disponibilitatea asumată de a activa în cadrul CNATDCU, implicit renunţând la activitatea în alte consilii consultative ale MENCŞ; echilibru şi capacitate de analiză obiectivă; integritate profesională şi rezilienţă la presiuni exterioare.
CNATDCU este instituţia esenţială în retragerea titlului de doctor, în cazul plagiatelor.
Lista experţilor nominalizaţi poate fi vizualizată mai jos:
https://www.scribd.com/doc/310166511/Comitete-Selectie-Comisii-CNATDCU
Publicație: Adevărul
Migraţia creierelor se face cu clasa: 103 dintre cei mai buni elevi ieșeni de clasa a XII-a au decis să plece la universităţi din Vest
Și în acest an, Iaşul va pierde o bună parte dintre cei mai buni absolvenţi de liceu: peste 100 dintre ei au decis să aplice pentru universităţi din străinătate. Trei sferturi dintre ei au ales Marea Britanie, pentru modul accesibil de a-şi finanţa plata taxelor. Multe universităţi britanice acceptă semnarea unui contract de împrumut, taxele de circa 9.000 de lire pe an urmând a fi plătite după absolvirea facultăţii şi după angajare, câte 10% pe an. De la colegiile de elită putem spune că se pleacă în afară efectiv „cu clasa“: 34 de elevi de la „Negruzzi“ sau 30 de elevi de la Naţional. Nu toţi aceştia sunt copii din familii cu stare materială: printre aplicanţi sunt şi elevi sau eleve care muncesc, sau au muncit încă din liceu, ca să se întreţină.
Marea Britanie este destinaţia preferată pentru mulţi dintre elevii de clasa a XII-a care se pregătesc să dea bacalaureatul în vară. De la şcolile din Iaşi, nu mai puţin decât 103 tineri îşi doresc să studieze în străinătate, aplicând deja, dintre care cei mai mulţi, în jur de 70, la universităţi renumite din Marea Britanie. Numărul celor care aleg să plece rămâne constant de la an la an, anul trecut reuşind să se înscrie la universităţi de peste hotate în jur de 70 de absolvenţi, din cei peste 100 care şi-au dorit şi au aplicat. Anul acesta, cei mai mulţi dintre elevii de-a XII-a care vor să plece sunt de la Colegiul Naţional „Costache Negruzzi“, de unde au aplicat pentru universităţi din Occident 34 de elevi de clasa a XII-a. Este vorba, dacă ar fi să-i punem laolaltă, de echivalentul a mai bine de o clasă întregă, care alege astfel să plece să studieze în afară. Dintre aceştia, o parte au primit deja acceptul, alţii încă aşteaptă.
„Vreau în Franţa. Îmi place ţara“
Aceeaşi situaţie o întâlnim şi la Colegiul Naţional din Iaşi, unde nu mai puţin de 30 de elevi au aplicat deja pentru una din universităţile din afară. Majoritatea sunt pentru Anglia. Un număr foarte mic, doar câte un elev, a aplicat la universităţi din Rusia, din Olanda ori din Italia. Vlad Grigorescu, de exemplu, învaţă la Colegiul Naţional din Iaşi şi vizează un domeniu spre care absolvenţii de liceu se duc mai rar în străinătate, anume Dreptul. Vlad se numără printre puţinii care au ales o altă ţară, ca să studieze această ştiinţă.
„Am aplicat pentru Universitatea din Lille, Franţa, la Drept, şi mi-am trimis deja dosarul pe 28 martie. Există o procedură, şi mi-au confirmat că au primit dosarul şi că e complet, acum aştept să văd dacă mă acceptă. La liceu sunt la filologie, intensiv limba engleză, dar franceza este o limbă pe care o stăpânesc mai bine. Şi îmi place şi ţara foarte mult, am fost acolo... De asemenea, sunt olimpic la istorie, mă pasionează legislaţiile, şi cred că Dreptul este o soluţie. M-a tentat la un moment dat să rămân în ţară, dar Franţa mi s-a părut că are o deschidere mai bună spre Occident“, spune Vlad. Şi de la Colegiul „Emil Racoviţă“ un număr relativ mare, dar ceva mai mic decât de la celelalte colegii de elită din oraş, vor să plece să studieze în Occident. Astfel, un număr de 18 elevi aşteaptă un răspuns afirmativ de la universităţile la care au aplicat. La fel, şi 14 elevi de la Colegiul „Mihai Eminescu“.
„Eu şi doi colegi vrem să ne deschidem o companie în Anglia“
Dragoş Frunză este un alt elev care, foarte probabil, va pleca din toamnă spre Marea Britanie. Învaţă la Colegiul „Eminescu“ şi vrea să studieze în domeniul matematicii, deoarece îl pasionează statisticile. „Am aplicat pentru King’s College London şi pentru Imperial College London, dar cred că voi alege King’s college, deoarece cred că mi se potriveşte mai bine. Principiul de la care am plecat a fost să ajung la una din cele mai bune universităţi din lume. Vreau să aprofundez în domeniul matematicii aplicate, iar acolo am mai multe şanse, fiind un domeniu mai dezvoltat decât la noi în ţară. Dacă voi rămâne acolo după studii ori mă voi întoarce, depinde foarte mult de ce se va întâmpla în timpul facultăţii. Eu şi încă doi colegi de clasă, care merg şi ei în Anglia la studii, vrem să ne deschidem o companie acolo, însă pentru început avem nevoie de capital“, a declarat Dragoş, care deja are planurile puse pe hârtie şi pentru o carieră de succes.
„Am făcut un împrumut, plătesc după angajare“
Tot în Anglia va pleca şi Bianca Altan, de la Colegiul „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani. Aceasta a fost deja admisă la Universitatea Essex, unde va studia Criminologia. „Eu am căutat acest domeniu şi în ţară, am găsit ceva asemănător la Bucureşti, însă eu mi-am dorit să plec în străinătate să studiez. Mă gândesc că acolo o să-mi dezvolt capacitatea de a înţelege oameni noi şi culturi noi. Am aplicat, am fost admisă, condiţia este să iau minim 8 la bacalaureat, şi sper că nu va fi asta o problemă! Am făcut un împrumut pentru primul an, facultatea costă 9.000 de lire, şi voi plăti la începutul fiecărui an, tot dintr-un împrumut ca cel de acum, iar banii îi dau înapoi în rate după angajare. E ok, pentru că ei nu te constrâng să rămâi acolo să munceşti, poţi lucra oriunde atâta timp cât tu îţi plăteşti rata. Îmi mai place că, după cei trei ani ,pot aplica pentru încă un an în care să studiez într-o ţară din afara UE. Aş vrea să merg în Japonia, deoarece îmi doresc de vreo doi ani să ajung acolo. În Anglia am fost vara trecută, am lucrat la un magazin, şi cred că e o ţară cu care mă pot obişnui“, mărturiseşte Bianca. De la aceeaşi şcoală, Colegiul „Sadoveanu“ din Paşcani, îşi doresc să studieze în străinătate 8 elevi, din care trei au primit deja un răspuns favorabil.
„Banii de studii îi dau înapoi câte 10% pe an“
Şi de la Colegiul „Grigore Moisil“ (Liceul de Informatică) se pregătesc pentru plecare tot 8 elevi, în domenii ce vizează în special disciplinele informatică şi matematică. Unul dintre elevi însă vrea să studieze un domeniu cu totul nou. Alexandra Croitoru a aplicat pentru Universitatea Bradford din Anglia. Alexandra îşi doreşte să studieze Biomedicina.
„Vreau să continui pe medicină, îmi doresc de când eram mică. La liceu am ales mate-info pentru că de aici pot să plec la orice facultate. De la universitatea din Anglia am primit deja răspunsul, şi am fost acceptată. Cel mai probabil, voi sta în chirie acolo. Facultatea costă 9.000 de lire pe an, şi voi plăti printr-un împrumut, pe care trebuie să-l dau după absolvire înapoi, câte 10% pe an. Asta în condiţiile în care o să câştig peste 21.000 de lire pe an. Ratele sunt mici, pentru că ei merg pe ideea că educaţia este mai importantă. Sunt singura din şcoală care merg în acest domeniu, am terminat cu dosarul, iar acum ei aşteptă să dau bacalaureatul şi să le trimit diploma. Apoi voi rezolva cu împrumutul şi înscrierea la facultate“, ne spune Alexandra Croitoru.
Şi la Liceul „Dimitrie Cantemir“ există un elev care a aplicat pentru o universitate din Anglia, al cărui nume secretariatul nu a vrut să ni-l comunece. Acest elev încheie astfel lista celor 103 elevi ieşeni care vor termina liceul peste două luni şi care au aplicat deja pentru a studia la o universitate din afara. De regulă, circa trei sferturi dintre ei sunt admişi la aceste universităţi.
Publicație : Ziarul de Iași
|
