Situaţie dezastruoasă în privinţa învăţământului universitar. Numărul studenţilor a scăzut cu 30% în 25 de ani
Radiografia sistemului universitar realizată de Curtea de Conturi arată o situaţie dezastruoasă a calităţii universităţilor care instruiesc cu 30% mai puţini studenţi decât în 1990, deşi sunt mai multe universităţi, însă calitatea învăţământului în aceste instituţii este îndoielnică în multe cazuri.
Numărul studenţilor a scăzut dramatic în perioada 2011-2015 din cauza scăderii natalităţii, nivelul de pregătire al elevilor este tot mai slab şi se resimte când aceştia ajung în universităţi şi din cauza faptului că au dispărut examenele de admitere, iar învăţământul superior nu este adecvat cerinţei de pe piaţa muncii şi nevoilor economice actuale.
Asta a descoperit Curtea de Conturi în urma analizei evoluţiei şi situaţiei învăţământului superior din România, în perioada 2011-2015. În ciuda scăderii numărului de studenţi, raportul Curţii de Conturi arată că a crescut numărul de universităţi şi facultăţi.
Astfel, avem 103 instituţii de învăţământ superior. De asemenea, potrivit raportului fondurile bugetare nu sunt acordate universităţilor în funcţie de performanţă.Efectul natalităţii scăzute a început să se vadă tot mai mult din 2010. „Conform prognozei Eurostat, populaţia din grupa de vârstă 20-64 de ani va scădea cu 2 milioane în 2040 faţă de anul 2015.
În această situaţie, cifre de 907.353 studenţi înmatriculaţi în învăţământul superior în anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar şi efectivele studenţeşti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor rămâne o amintire. Concurenţa acerbă de pe piaţa serviciilor de educaţie superioară va obliga universităţile să se reformeze şi să crească calitatea serviciilor educaţionale furnizate”, se arată în raport, potrivit Mediafax.
Publicație: Ziarul de Iași
Conferinţă cu impact regional, la „Cuza”
Centrul de Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi organizează, în perioada 20 -21 mai, conferinţa internaţională „EURINT 2016: Parteneriatul Estic sub presiune – timpul pentru regândire?” („The Eastern Partnership under strain – time for a rethink?”).
Evenimentul face parte din seria conferinţelor EURINT, lansată în anul 2013 în cadrul programului Jean Monnet. Cea de-a V-a ediţie a conferinţei îşi propune să ofere un cadru propice pentru dialog, pentru transmiterea ideilor şi pentru o mai bună înţelegere a provocărilor cărora Uniunea Europeană trebuie să le facă faţă în contextul redefinirii „Politicii de vecinătate” şi a conflictului din Ucraina. Conferinţa va reuni peste 100 de participanţi din 20 de ţări: experţi în domeniu, cercetători, membrii ai societăţii civile, membrii din statele membre ale acordului „Parteneriatul Estic” şi din Rusia. Evenimentul va fi deschis de Redek Sikorski, fost Ministru de Externe în Polonia şi iniţiator al acordului de asociere „parteneriatul Estic”.
Publicație: Evenimentul
Ministerul Educaţiei a numit experţii care vor selecta membrii comisiilor de specialitate ale CNATDCU
Ministerul Educaţiei a semnat ordinul de numire a comitetelor care vor spijini Ministerul Educaţiei în selecţia noilor membri din comisiile de specialitate ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), a anunţat Adrian Curaj, miercuri, pe facebook. Peste 1.200 de profesori s-au înscris pentru a face parte din comisiile CNATDCU.
„Am semnat ordinul de numire a comitetelor care vor sprijini Ministerul Educaţiei în procesul de selecţie a viitorilor membri CNATDCU. Lista nominală a fost publicată acum câteva săptămâni, spre consultare, pe site-ul MENCS.
Între timp, prin aplicaţia Brainmap s-au înscris peste 1.200 de profesori care şi-au exprimat astfel intenţia de a face parte din cele 35 de comisii ale noului Consiliu. Mulţumesc tuturor acelora care au răspuns apelului! Cred că demersul acesta transparent va genera un Consiliu robust şi eficient.
Până pe 16 mai, comitetele de selecţie vor analiza candidaturile şi vor propune lista noilor membri CNATCDU, pe care o vom publica, spre consultare, pe site-ul Ministerului Educaţiei”,arată postarea de pe facebook a ministrului Educaţiei, Adrian Curaj.
140 de experţi au fost nominalizaţi pentru a face parte din comitetele de selecţie a noilor membri din comisiile de specialitate ale (CNATDCU).
Lista experţilor numiţi poate fi vizualizată mai jos:
https://www.scribd.com/doc/311494051/Comitete-Selectie-Comisii-CNATDCU-1
Publicație: Adevărul
Terorism, crime sexuale şi comportamentul violatorilor, disecate la conferinţe organizate la Facultatea de Drept
Asociaţia Studenţilor la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (ASPSE) organizează, în perioada 14-15 mai, în Aula Magna a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, a V-a edieţie a proiectului naţional de Criminalistică şi Criminologie. Conferinţele vor fi susţinute de specialişti criminalişti.
Conferinţa Criminalistică şi Criminologie se va desfăşura în perioada 14-15 mai începând cu orele 9:30 în amfiteatrul Aula Magna, din cadrul Facultăţii de Drept de pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu.
„Scopul proiectului este de a prezenta o imagine de ansamblu cât mai veridică asupra domeniului criminalisticii din România, având invitaţi din partea Asociaţiei Criminaliştilor din România şi a altor instituţii avizate. Proiectul atrage în fiecare an numeroşi pasionaţi ai acestui domeniu şi nu numai, oferind informaţii interesante şi de actualitate în cadrul unei conferinţe şi a unor workshopuri tematice specifice”, arată un anunţ al ASPSE.
În cadrul celor două zile de workshopuri, vor fi abordate teme precum psihic şi crimă, instinctualitate criminală, crime sexuale, teorism – ISIS, profilul psihicomportamental al violatorului, de la pedofil la gerontofil, dar indici psihofizici ai comportamentului simulat.
Printre cei care vor susţine prelegerile se numără, Kiss Csaba, psiholog criminalist şi expert al tehnicii poligraf, profesorul Ion Duvac, care va vorbi despre Terorism vs. ISIS, Gabriela Culda, doctorand în psihologie judiciară, Paul Herinean, trainer certificat în detectarea comportamentul simulat.
Biletele pentru cele două zile de prelegeri costă 50 de lei, iar studenţii au 50 la sută reducere.
Două universităţi din România, în topul primelor 1.000 de instituţii de învăţământ superior din lume
Publicație: Adevărul
Curtea de Conturi a României: Studenţi din ce în ce mai slabi; Programele de studiu nu sunt corelate cu piaţa muncii
Evoluţia învăţământului superior nu este corelată cu economia, calitatea educaţiei este redusă şi nu creează abilităţi corespunzătoare pieţii muncii. Numărul programelor de studii creşte, dar din 103 instituţii de învăţământ superior doar cinci sau şase sunt vizibile în topurile internaţionale care ierharhizează performanţa. Acestea sunt concluziile unui raport al Curţii de Conturi a României.
Curtea de Conturi a României a analizat în perioada 2011 şi 2014 evoluţia şi peformanţa sistemului de învăţământ superior, cât şi creşterea procentului absolvenţilor de studii superioare. Concluziile analizei se află într-un raport făcut public de hotnews.ro şi care se numeşte „Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020”.
Studenţi mai puţini din cauza scăderii natalităţii
Potrivit raportului, contracţia sistemului de învăţământ preuniversitar nu este o opţiune politică subiectivă, ci un imperativ al unei realităţi demografice.
Astfel, populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane în anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane.
Ciclurile care compun învăţământul preuniversitar se confruntă de ani buni cu efective de vârstă şcolară reduse la jumătate faţă de anul 1990.
Unda de şoc a diminuării drastice a populaţiei de vârstă şcolară din grupele de vârstă 0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani şi 15-19 ani s-a propagat, începând cu anul 2010, şi în populaţia de 20-24 ani, specifică educaţiei superioare.
Conform prognozei Eurostat, populaţia din grupa de vârstă 20-64 de ani va scădea cu 2 milioane în 2040 faţă de anul 2015. În această situaţie, cifre de 907.353 studenţi înmatriculaţi în învăţământul superior în anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile.
Chiar şi efectivele studenţeşti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor rămâne o amintire.
Concurenţa acerbă de pe piaţa serviciilor de educaţie superioară va obliga universităţile să se reformeze şi să crească calitatea serviciilor educaţionale furnizate.
Migraţie şi abandon şcolar
Populaţia şcolară (exclusiv învăţământul superior) s-a redus în perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezintă aproape 30% din populaţia şcolară din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat această reducere sunt scăderea natalităţii, emigraţia şi abandonul şcolar.
Totodată, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei în vârstă de 7-10 ani şi 11-14 ani a înregistrat o evoluţie descendentă, astfel încât în anul şcolar 2013/2014 nu era cuprinsă într-o formă de învăţământ 7,2 % din populaţia de 7-10 ani şi 8,5 % din populaţia de 11-14 ani.
În anul 2014, 18% din populaţia în vârstă de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale şi nu mai urma nici o formă de pregătire. Faţă de ţinta de 11,3% asumată de România în Strategia Europa 2020, distanţa este enormă şi nu par să existe şanse ca această ţintă să fie atinsă.
Elevi slab pregătiţi se transformă în studenţi slab pregătiţi
La testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani) elevii români au obţinut în permanenţă rezultate slabe, fapt ce indică performanţele reduse ale învăţământului primar şi gimnazial.
Astfel, la evaluările PISA din anul 2012 ponderea elevilor cu performanţe slabe a fost de 37,3% la lectură, 40,8% la matematică şi 37,3% la ştiinţe. Într-o ierarhizare a ţărilor membre UE pe o scală descrescătoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectură la testul PISA 2012 România se află pe locul 2 după Bulgaria. Ratele mari de tranziţie de la un nivel de educaţie la altul ne întăreşte convingerea că o bună parte din aceşti elevi au ajuns în învăţământul superior.
Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de 15-18 ani a crescut până în anul şcolar 2009/2010, după care a început să scadă.
Decizia de a desfiinţa învăţământul profesional (singura opţiune rămânând învăţământul liceal) a condus la creşterea abandonului şcolar. Din fericire în anul şcolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, însă, consecinţele au rămas.
Încercarea de a atenua declinul populaţiei şcolare din învăţământul liceal prin desfiinţarea învăţământului profesional s-a dovedit un eşec. După trei ani de creştere, aceasta a revenit în anul 2013/2014 la nivelul anului şcolar 2008/2009. Numărul absolvenţilor de liceu s-a menţinut constant la cca. 200 mii, însă numărul absolvenţilor care au promovat examenul de bacalaureat a scăzut drastic începând cu anul şcolar 2010/2011.
Introducerea camerelor de luat vederi în sălile de examen a salubrizat modul în care era promovat examenul de bacalaureat.
Pentru a atrage cât mai mulţi studenţi, o parte din instituţiile de învăţământ superior nu mai organizau examene de admitere. În aceste condiţii, s-a creat presiune asupra învăţământului liceal pentru a promova incompetenţa. La rândul său învăţământul liceal avea drept criteriu de evaluare a performanţei promovabilitatea. În acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregătiţi spre sălile de curs din universităţi. Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei în vârstă de 19-23 ani şi peste a ajuns în anii 2007-2011 la niveluri foarte mari de peste 70%.
Întrucât instituţiile de învăţământ nu sunt interesate să elimine incompetenţa deoarece pierd surse de finanţare, diplomele de învăţământ superior au ajuns în piaţa muncii. Dar nu diplomele generează performanţă ci cunoştinţele, competenţele, abilităţile şi aptitudinile.
Menţinerea unei rate ridicate a abandonului timpuriu a şcolii, a unei ponderi ridicate a elevilor cu rezultate slabe la evaluările PISA pentru elevii de 15 ani şi a unui grad redus de promovabilitate a examenului de bacalaureat nu poate coexista cu creşterea accelerată a populaţiei cu studii superioare.
Un învăţământ superior performant nu se poate „clădi” decât pe un învăţământ preuniversitar performant. Efectele negative ale unei politice orientate prioritar spre învăţământul superior au început deja să se vadă în însăşi evoluţia viitoare a acestuia. Fără o bază solidă în învăţământul preuniversitar, învăţământul superior riscă să eşueze calitativ.
Avem multe Universităţi, dar slabe. ARACIS nu este funcţională
După anul 1990, numărul înmatriculărilor în învăţământul superior a crescut vertiginos, România înregistrând cea mai mare rată de creştere dintre toate ţările membre UE. Dar, evoluţia învăţământului superior a avut o dinamică proprie, necorelată cu cea a economiei. Nimeni nu a definit calitatea şi performanţa sistemului în termenii indicatorilor de output şi nimeni nu a tras la răspundere universităţile pentru eşecuri.
Raţiunea de a exista a oricărui sistem de învăţământ superior este de a produce absolvenţi cu calificări, competente şi abilităţi compatibile cu standardele de calitate şi cu piaţa muncii şi care îşi găsesc loc de muncă pe această piaţă. Studenţii nu au fost priviţi ca beneficiari ai unei educaţii de calitate şi ai unor riscuri reduse de neinserţie pe piaţa muncii, corespunzător calificărilor şi competenţelor pe care trebuiau să le obţină.
Crearea a numeroase universităţi, facultăţi, programe de studii şi specializări, nevalidate prin prisma calificărilor şi a standardelor, au constituit suportul unei expansiuni numerice importante, dar îndoielnică din punct de vedere al calităţii educaţiei. Chiar dacă s-au făcut progrese în direcţia adoptării standardelor şi liniilor directoare europene prin înfiinţarea ARACIS, şi această agenţie are o capacitate funcţională redusă în comparaţie cu misiunea pe care este chemată să o îndeplinească.
Statul, prin autoritatea publică centrală care răspunde de educaţie, nu a urmărit crearea unei pieţe competitive a serviciilor educaţionale. Nu s-a pornit de la principiul că subiectul finanţării publice este studentul şi nu universităţile.
Universităţile noastre nu intră în topurile internaţionale
Instituţiile din învăţământul superior românesc nu au pătruns în topurile internaţionale, iar atunci când au făcut-o au ocupat poziţii deloc onorante. Plasări pe locuri mai puţin stânjenitoare se înregistrează în topurile pe discipline, ceea ce scoate în evidenţă faptul că mai există unele nuclee izolate care mai generează performanţă. Deşi în România există 103 instituţii de învăţământ superior, numai vreo 5-6 au o oarecare vizibilitate în topurile care ierarhizează un număr mai mare de universităţi (1000). Încă vreo 10 apar în topurile mari, care evaluează 2000 universităţi. Restul nu există decât în evidenţele naţionale.
Publicație: Adevărul
|
