Noul logo al FIE, realizat de un student ieşean
Noul logo al Festivalului Internaţional al Educaţiei este creat de un student ieşean. În urmă cu o lună, în cadrul parteneriatului cu mediul universitar ieşean, reprezentanții Primăriei Municipiului Iaşi au solicitat sprijinul cadrelor didactice şi studenţilor Universităţii de Arte „George Enescu” pentru crearea unei noi identităţi vizuale a Festivalului Internaţional al Educaţiei. Studenţii Facultăţii de Arte Vizuale şi Design au trimis municipalităţii în jur de 120 de astfel de propuneri. După mai multe evaluări realizate de reprezentanţi ai municipalităţii, împreună cu cadre didactice ale Facultăţii de Arte Vizuale şi Design, cu artişti ieşeni şi cu specialişti din mediul privat, câştigător a fost desemnat proiectul grafic propus de Ştefan Costin, un student din anul I al Departamentului de Design. Ştefan Costin este din Iaşi, are 24 de ani, iar înaintea Facultăţii de Arte Vizuale şi Design a făcut şi sudii de Arhitectură. „Aspectul formal al logo-ului este generat de imaginea unei cărţi deschise, simbol al procesului asimilării valorilor culturale, al procesului cognitiv, al cunoaşterii şi al evoluţiei spirituale. Numele festivalului este încadrat de forma cărţii, comunicând astfel aria de activitate FIE şi rolul formativ, evolutiv şi educaţional al activităţilor ce au loc în cadrul programului. În acest mod se pot extinde mijloacele de comunicare, orice element grafic ce va fi încadrat în materialele publicitare de către simbolul abstractizat (al cărţii deschise) căpătând astfel semnificaţia de promotor al educaţiei, simbol cultural, element caracteristic FIE”, a explicat Ştefan Costin conceptul noului logo al Festivalului Internaţional al Educaţiei. Cea de-a IV-a ediţie a FIE va fi concentrată în a doua jumătate a acestei luni.
Publicație: Evenimentul și Ziarul de Iași
LOVITURĂ în moalele capului pentru mediul cultural. Universitarii ieşeni protestează
Unii dintre cei mai reputaţi profesori şi cercetători ieşeni au demarat o acţiune de salvare a bibliotecilor centrale universitare şi cele ale filialelor academiei din ţară, la un pas de faliment, spun aceştia, în urma unor măsuri luate de Ministerul Comunicaţiilor Societăţii Informaţionale. Aceştia acuză scumpirea exorbitantă a tarifelor serviciilor poştale internaţionale care „compromite informarea şi documentarea ştiinţifică în mediul academic şi universitar“.
Astfel, au explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ reprezentanţii Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, există un risc ridicat de izolare ştiinţifică. Bibliotecile supravieţuiesc în urma schimbului de cărţi, fiindcă nu au fonduri suficiente pentru a face toate achiziţiile pe care le doresc. Prin urmare, acestea trimit din volumele româneşti, popularizându-le astfel, în străinătate, şi primesc la rândul lor literatură ştiinţifică de calitate pe care altfel nu ar fi putut-o achiziţiona. Însă acest lucru nu mai este posibil fiindcă Ministerul Comunicaţiilor Societăţii Informaţionale a decis creşterea, în unele cazuri, şi de nouă ori costul expederii unui colet.
188 lei în loc de 13
Conform cifrelor oferite, de la data de 1 martie, scumpirea decretată a fi exorbitantă de către universitarii ieşeni a tarifelor serviciilor poştale internaţionale a fost exemplificată într-un memoriu.
„Potrivit reglementărilor recente, trimiterea unui colet de imprimate, cărţi, periodice, ziare etc, în greutate de 500-1.000 de grame, se taxează cu 60 de lei, în loc de 9,2, adică de 6,5 ori mai mult ca înainte, iar un colet de 1-2 kilograme cu 118 lei în loc de 13 lei, deci cu peste 9 ori mai mult decât înainte de 1 martie“, se precizează în memoriu.
Practic, academicienii evidenţiază faptul că tariful adoptat în România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de două ori şi jumătate mai mare decât cel din Germania care e considerată una dintre ţările cu cele mai mari astfel de costuri.
„La nivelul disponibilităţilor financiare ale instituţiilor academice, universitare, muzeale etc. şi ale bibliotecilor publice din ţară, schimburile de publicaţii cu lumea savantă de pe alte meridiane devin practic neoperante, ca urmare a adoptării recentelor tarife poştale aberante. Măsurile menţionate restricţionează posibilităţile de difuzare a realizărilor culturale şi ştiinţifice româneşti dincolo de hotare“, se mai specifică în manifest.
Universitarii cer revocarea măsurilor de urgenţă sau exceptarea bibliotecilor din acestea.
Întoarcere în „perioada stalinistă“
Aceştia spun că există deja o serie de măsuri luate în considerare de către reprezentanţii bibliotecilor de a merge la oficii poştale din Republica Moldova şi Ungaria pentru a livra/ridica pachete, la costuri mult mai mici şi solicită luarea măsurilor pentru a nu condamna România la„ignorare şi izolare pe plan cultural“.
„Cum să se pretindă progrese în pregătirea şi formarea tinerilor din învăţământul gimnazial şi universitar dacă îi lipsim de posibilitatea accesului la realizările şi creaţiile intelectuale şi savante elevate din întreaga lume? Cum să se asigure condiţii de documentare şi performanţe profesionale decente cadrelor didactice şi cercetătorilor? N-am dori să dramatizăm lucrurile, dar nerevocarea urgentă a deciziilor în discuţie va induce reiterarea realităţilor din epoca stalinistă, când, prin alte mijloace, s-au obturat decenii în şir raporturile culturale cu Occidentul. Atunci însă măcar erau accesibile publicaţiile din statele din estul Continentului, ceea ce nu va fi cazul în prezent“, se completează în documentul citat.
Printre semnatarii ieşeni ai documentului se numără şi academicianul Viorel Barbu, prof.dr. Andrei Corbea-Hoişie, directorul Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, prof.dr. Gheorghe Cliveti, directorul Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“, acad. Teodor Dima, director al Institutului de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane“, prof.dr. Mihail Voicu, preşedinte al Academiei Române, Filiala Iaşi, prof.dr. Aleander Rubel, directorul Institutului de Arheologie din Iaşi, prof.dr. Bogdan Petru Maleon, director al BCU Iaşi, academicianul Alexandru Zub şi dr. Camelia Boca, şef serviciu circulaţie şi împrumut interbibliotecar de la BCU Iaşi.
Publicație: Ziarul de Iași
UMF Iași îşi alege coordonatorii şcolii doctorale pentru următorii 5 ani
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ se pregăteşte pentru alegerile membrilor Consiliului Şcolii Doctorale, dar şi ai Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, care vor coordona pentru următorii cinci ani întreaga activitate doctorală de la instituţia de învăţământ superior medical.
Conform Cartei UMF şi a regulamentului publicat recent pe pagina universităţii, Consiliul Şcolii Doctorale are 11 membri, care sunt coordonatori de doctorat, studenţi doctoranzi, dar şipersonalităţi ştiinţifice cu activitate recunoscută internaţional.
Astfel, componenţa consiliului va fi următoarea: cinci membri vor fi aleşi prin vot universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din întreg UMF-ul, trei pentru Medicină,unul pentru Medicină Dentară şi unul pentru Farmacie, patru vor fi numiţi direct de cătreprof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituţiei, iar doi vor fi aleşi prin vot universal de studenţii doctoranzi din anul I şi II de la Şcoala Doctorală a UMF.
Acest consiliu este asimilat unui departament, directorul Şcolii Doctorale având echivalentul unui director de departament. Mai departe, Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat, care conduce întreaga activitate din universitate din domeniu, va avea şase membri, patru dintre ei fiind numiţi de către rectorul UMF, unul este ales de toţi conducătorii de doctorat din universitate şi unul de către studenţii doctoranzi.
Mandatul la CSUD este de patru ani, cu unul mai puţin decât la Consiliul Şcolii Doctorale. Candidaturile pentru fiecare funcţie pot fi depuse în perioada 9-13 mai, iar alegerile vor avea loc pe 27.
Publicație: Ziarul de Iași
|
