Premii pentru studenţii la Administraţie Publică
Cei mai buni studenţi de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi au obţinut premii importante în cadrul celei de-a treia ediţii naţionale a Cercului Ştiinţific Studenţesc de Ştiinţe Administrative. Tema abordată a fost „Ştiinţele administrative - fundament al culturii juridice”, evenimentul fiind organizat de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova pe 19 martie.
De asemenea, la sesiunea de comunicări au participat studenţi din centrele universitare din Bucureşti, Oradea şi Galaţi. Coordonaţi de prof. univ. dr. Mihaela Onofrei şi conf. dr. Florin Oprea, studenţii de la FEAA au obţinut premiul I (Monica Dârdală), premiul II (Andreea Aritina Baciu), premiul III (Mădălina Irina Poraicu şi Roxana Solomon) şi menţiune (Alexandra Ionela Maxim).
Publicație: Evenimentul
UMF şi-a pus deja „firma“ pe cea mai înaltă clădire din Iaşi în care a fost sediul UPA
Sediul UPA din Elena Doamna a fost cumpărat recent de la Fisc, în urma unei executări silite.
Procesul de luare în posesie a clădirii de 13 etaje a Universităţii „Petre Andrei“ din Iaşi s-a încheiat săptămâna aceasta definitiv. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ şi-a pus deja numele pe imobilul depe strada Elena Doamna, folosind o simbolistică a literelor asemănătoare cu cea folosită anterior de UPA. Tot săptămâna aceasta, UPA şi-a luat toate posesiunile care mai erau în clădire, UMF urmând a evalua spaţiile şi de a decide mobilarea şi utilarea lor.
În clădire mai există o serie de chiriaşi care vor negocia şederea direct cu reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior medical. Mutarea UMF vine la şapte luni de la vânzarea sediului, în urma executării silite, de către Fiscul ieşean. În urmă cu aproape o lună, conducerea UPA a luat decizia de a se muta cu toate resursele în fostele sedii pe care le deţine în zona Fundaţiei, unde a fost reprezentanţa Consulatului Republicii Moldova la Iaşi, şi unde a mai avut sediu în urmă cu zece ani.
Astfel, decanatul şi rectoratul s-au mutat acolo. „Am luat decizia de a profita de vacanţa de iarnă a studenţilor şi am făcut o mutare rapidă, ca soluţie pe termen scurt, ca să nu afectăm cursurile pe semestrul al doilea“, a precizat la momentul respectiv prof.dr. Doru Tompea, rectorul UPA din Iaşi. Acesta susţine că spaţiile în care îşi desfăşoară acum activitatea universitatea sunt suficiente, pentru că numărul de studenţi a scăzut de la 5.000, pe vremea în care era ocupată integral clădirea turn din Elena Doamna, la undeva puţin peste 1.000.
Publicație: Ziarul de Iași
Costurile învăţământului universitar îi împovărează pe studenţi. ANOSR reclamă taxe discreţionare
Universităţile compensează subfinanţarea de la stat din buzunarul studenţilor, care au de plătit de la an la an taxe tot mai mari pentru a putea continua cursurile. Diferenţele de costuri sunt consistente de la o universitate la alta, chiar şi în cazul celor cu acelaşi profil, iar unele instituţii de învăţământ solicită studenţilor taxe interzise de lege.
Subfinanţarea constantă a educaţiei în România face ca sistemul de învăţământ superior să devină tot mai greu accesibil pentru studenţi, din cauza costurilor mari pe care acesta le impută şi care, de multe ori, sunt nejustificate.
„Deşi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi Pactul Naţional pentru Educaţie – document agreat de toate partidele politice aflate la guvernare în 2009, prevăd alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, acest procent nu a fost respectat nici măcar o dată din 2008 până în prezent. Ba mai mult, procentul alocat educaţiei a fost la jumătate din valoarea asumată şi prevăzută de lege”, se arată într-un raportul ANOSR „Taxele învăţământului gratuit 2014”.
„An de an, această slabă finanţare a universităţilor îi pune pe studenţi în situaţia de a fi nevoiţi să suporte din propriile buzunare impasurile şi problemele financiare cu care se confruntă acestea. Acest lucru presupune creşteri de taxe sistematice sau introducerea de către universităţi a unor taxe care fie sunt ilegale, fie sunt la limita legii, pentru a genera venituri proprii din ce în ce mai mari”, se arată în raport.
Pe lângă fondurile insuficiente primite de la bugetul de stat, universităţile s-au confruntat în ultimii ani şi cu o drastică reducere a numărului de studenţi, atât din motive demografice, cât şi din cauza promovabilităţii scăzute la examenului de Bacalaureat. Mai exact, doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar 2013/2014, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani, la debutul crizei economice, potrivit unui raport al INS.
Taxele de şcolarizare sunt nejustificat de mari la anumite universităţi şi diferă consistent chiar şi în cazul universităţilor cu acelaşi profil. Pe de altă parte, costurile cazării la cămin sunt comparabile cu cele de chirie, această facilitate pentru studenţi îndepărtându-se astfel de la scopul ei de bază, de a face învăţământul universitar accesibil şi pentru tinerii fără posibilităţi financiare.
Astfel, nu este de mirare că 40% din studenţii care se înscriu la facultate abandonează studiile universitare până la finalizarea acestora, conform datelor primite de ANOSR de la universităţi la începutul acestui an, principalele motive ale abandonului fiind incapacitatea financiară sau probleme legate de alegerea greşită a facultăţii din cauza neconcordanţei cursurilor cu aşteptările studenţilor.
Cifrele aruncă ţara noastră la coada clasamentelor europene privind proporţia populaţiei cu studii superioare, în România fiind de 21,8% la categoria de vârstă 30-34 de ani, faţă de media europeană de 35%.
Publicație: Adevărul
|
