Universitatea „Cuza“ se luptă în instanţă pentru terenul de sub Complexul "Codrescu"
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi se luptă în instanţă cu o serie de moştenitori care revendică aproximativ 10.000 de metri pătraţi de sub căminele din Complexul "Codrescu", din imediată apropiere a corpurilor principale ale UAIC. De altfel, din informaţiile obţinute de către „Ziarul de Iaşi“, terenul de sub „Codrescu“ este disputat de ani de zile, pe diferite porţiuni, fiind cunoscută problema universităţii cu astfel de revendicări, în special în cazul Grădinii Botanice.
Astfel, procesul care vizează cei 10.260 de metri pătraţi a început încă din 2008, din aprilie, acţiunea fiind depusă de către Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Magdalena Cuza Marconi Ciocci şi Maria Ciocci Marconi de Murga. Conform reprezentanţilor legali ai acestora, procesul a fost suspendat mai mulţi ani fiindcă au existat o serie de contestaţii asupra certificatelor de moştenitor ce s-au judecat la Sibiu şi au fost introdus şi alţi moştenitori faţă de cei iniţiali. „Se cere o restituire parţială, sunt suprafeţe de teren libere de sarcini şi construcţii care ar putea fi separate pentru a se ridica construcţii suplimentare pe ele. Reprezentanţii universităţii au fost de acord, în instanţă, că oamenii au dreptul lor, că au dovedit că au deţinut acel teren şi că ar trebui să fie recompensaţi cu măsuri compensatorii, însă spun că între terenul căminului e afectat de detalii de sistematizare, că şi parcelele pe care nu sunt clădiri sunt traversate de linii de curent electric şi de gaz“, a declarat Ioana Grojdea, unul dintre avocaţii din acest proces.
Practic, dintr-un analiză cadastrală depusă la instanţă, reiese că moştenitorii vor terenul care se află între Căminul C11, o jumătate din căminul C13 şi din C10, o parte din C12, trei sferturi din Biblioteca de Litere, terenurile goale dintre ele şi din spatele lor, dar şi o bucată din Căminul E5, care e al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, aflat în acelaşi campus. Deşi nu există informaţii concrete încă în acest caz, estimările depuse la instanţă arată că, pentru terenurile de sub cămine doar, moştenitorii ar urma să fie despăgubiţi de către stat, dacă li se dă câştig de cauză, cu sume de ordinul sutelor de mii de euro.
Precedent pozitiv
Dacă în acest proces se dezbate proprietatea asupra a 10.260 de metri pătraţi din campus, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ a mai avut un proces pentru o altă porţiune de 6.864 de metri pătraţi din acelaşi campus, în condiţiile în care suprafaţa totală din zona respectivă este de 19.079 de metri păraţi. Acel proces, tranşat la Curtea de Apel Iaşi chiar luna trecută, a stabilit că universitatea rămâne proprietar pe suprafaţa de teren în integralitatea sa, şi că moştenitorii trebuie să fie despăgubiţi de către stat. Miza universităţii în acest proces, pentru suprafaţa de aproape un hectar, este aceeaşi, explică surse din UAIC. Se doreşte păstrarea integrală a terenului, fiindcă în Târguşor-Copou, complexul universităţii din dreptul stadionului, pe porţiunile pierdute s-au ridicat garduri de jur-împrejur şi chiar vile, cămine noi sau au rămas în conservare, fiind eliminat spaţiul verde pe care-l mai foloseau studenţii.
Doar o treime din terenurile UAIC sunt intabulate
Într-o conferinţă de presă organizată luna aceasta, rectorul universităţii, prof.dr. Tudorel Toader, a precizat că una dintre obligaţiile universităţii în perioada următoare este atât eficientizarea cheltuielilor, cât şi intabularea a cât mai multe dintre suprafeţele pe care le deţine. Din cfirele prezentate de prof.dr. Tudorel Toader, UAIC are 131,178 de hectare, dintre care doar 38,56 sunt intabulate. „Avem o universitate mare, una bogată, care are un potenţial uman şi un patrimoniu evaluabil în bani foarte mare. Cele 131 de hectare nu sunt toate în Iaşi, multe sunt în zonele unde universitatea are staţiuni de cercetare. Este o obligaţie pentru protecţia şi securizarea juridică a patrimoniului - intabularea. Mai avem cauze pe rol, procese prin care unii revendică suprafeţe din cele 131, aşteptăm cursul proceselor pe care sperăm să le câştigăm“, a declarat prof.dr. Tudorel Toader.
Publicație : Ziarul de Iași
A fost înfiinţată prima alianţă a universităţilor tehnice din România
Rectorii celor mai mari universităţi cu profil tehnic din ţară, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au semnat la sfârşitul săptămânii trecute protocolul de înfiinţare a Alianţei Române a Universităţilor Tehnice.
Potrivit reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ superior, alianţa îşi propune să reprezinte atât o platformă de colaborare pentru cele cinci universităţi cu profil tehnic din ţară, cât şi o voce comună, puternică şi permanent implicată în optimizarea politicilor de educaţie şi cercetare.
Misiunea principală a alianţei este aceea de a-şi aduce contribuţia la schimbarea socială şi la formarea forţei de muncă înalt specializate, cu viziunea mai amplă de a sprijini competivitatea economiei româneşti.
În acest sens, cei trei piloni ai activităţilor Alianţei Române a Universităţilor Tehnice sunt: creşterea calităţii învăţământului superior şi a relevanţei acestuia pentru piaţa muncii, consolidarea cercetării aplicate cu oferta pentru mediul privat şi dezvoltarea proiectelor care să sprijine domeniile prioritare din cadrul Strategiei Naţionale pentru Învăţământul Terţiar 2015 – 2020.
Rectorul Universităţi Tehnice „Gheorghe Asachi” Iaşi şi-a manifestat convingerea că alianţa va fi un succes, ea fiind fondată de cinci universităţi puternice, mari şi de tradiţie încă dinainte de 1989. „Ceea ce noi vom demara la nivelul schimburilor, mobilităţilor în cadrul celor cinci universităţi atât în ceea ce priveşte studenţii, cât şi cadrele didactice va fi un schimb de bune practici”, a precizat prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul instituţiei de învăţământ tehnic ieşene.
Preşedenţia proaspăt înfiinţatei alianţe va fi ocupată prin sistem rotativ, în fiecare an, de câte un rector al celor cinci universităţi. Primul care ocupă această funcţie este rectorul Universităţii Politehnică din Timişoara, prof. univ. dr. ing. Viorel – Aurel Şerban.
Publicație: Evenimentul
|
