Rezultatele admiterii de la „Cuza”
Au fost afişate rezultatele admiterii la o parte din facultăţile de la Universitatea „Al. I. Cuza” * Facultatea e Matematică a înregistrat medii de admitere de peste 9.00
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a publicat listele candidaţilor admişi la o parte din cele 15 facultăţi ale sale. Astfel, candidaţii nerăbdători au aflat dacă vor deveni studenţii Facultăţii de Matematică, Istorie, Educaţie fizică şi Sport, Psihologie, Litere, Geografie, Chimie, Teologie sau Economie.
Cele mai mari medii de admitere s-au înregistrat la Facultatea de Matematică, unde ultima medie de admitere la buget a fost 9,30, iar cei 20 de candidaţi are au fost admişi la taxă au medii cuprinse între 9,87 şi 9,20. Reamintim că la această facultate pe cele 130 de locuri s-au înscris 286 de candidaţi, aceştia luptând câte 2 şi jumătate pentru un loc.
Ultima medie de admitere cu care s-a intrat pe locurile de la buget de la Facultatea de Istorie este 7,26, în timp ce la Facultatea de Chimie ultima medie de la buget este 8,58. La Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, ultima medie de admitere la buget este 7,71. Menţionăm că la această facultate concurenţa a fost una acerbă, candidaţii luptând câte 4 pe un loc.
Medii mari de admitere s-au înregistrat şi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, ultima medie de admitere de la buget la specializarea Psihologie fiind 9,06. La specializarea Ştiinţe ale Educaţiei, ultima medie de admitere la buget este 7,45. La Facultatea de Litere, ultimul candidat admis la buget a avut media 6,41, iar cea mai mică medie înregistrată la taxă este 6,00. La Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice, ultima medie de admitere pe locurile de la buget este 6,81, aceasta fiind înregistrată la specializarea Filosofie. În cadrul aceleiaşi facultăţi însă, specializarea Ştiinţe ale comunicării a înregistrat medii mai mari, ultima medie de admitere la buget la această specializare fiind 9.00.
Ultima medie la buget de la Facultatea de Geografie este 6,06, iar la taxă 7,71, această situaţie fiind cauzată de faptul că locurile la taxă se găsesc doar la specializarea Geografie, restul specializărilor având candidaţi înscrişi doar pe locurile bugetate.
La Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, ultima medie la buget a fost 6,90, în timp ce ultima medie de la Facultatea de Teologie Ortodoxă este 6,02.
Celelalte facultăţi vor afişa rezultatele admiterii în cursul zilei de astăzi, 27 iulie.
Reamintim că înscrierile la cea mai veche universitate din ţară s-au încheiat la finalul săptămânii trecute şi au înregistrat un număr total de 8.517 candidaţi.
9.30
Este ultima medie de admitere la buget, la Facultatea de Matematică
Publicație : Evenimentul
Răsturnare de situaţie la admiterea la UMF, faţă de anii anteriori: ultima medie la Medicină a fost de 6,89
Nu numai notele mult mai mici au fost surprinzătoare la admiterea din acest an. De exemplu, faţă de anul trecut, când s-au înregistrat nu mai puţin de 64 de note de 10.00 la admitere, la selecţia de acum s-a obţinut doar una. Rezultatele admiterii la UMF au fost afişate ieri la prânz
Rezultatele admiterii la Universitatea de Medicină „Gr.T. Popa“ din Iaşi (VEZI AICI) a stârnit multă vâlvă în rândul candidaţilor, anul acesta. Dacă anul trecut ultima medie la buget, la Medicină Generală, a fost 9,45, anul acesta, ultimul admis la buget are media 7,87 (296 admişi), iar ultimul admis la taxă are 6,89 (180 admişi), spre deosebire de anul trecut, când ultima medie la taxă a fost 9,18. Această scădere este explicată de către reprezentanţii universităţii prin introducerea chimiei la examenul de admitere, pe lângă anatomia corpului uman. Astfel, subiectele au avut un grad de dificultate mult mai mare, chiar dacă concurenţa a fost mult mai mică ca anul trecut.
Note şi cu 2 puncte mai mici
La Asistenţă Medicală Generală, ultima medie la buget a fost 6,94 (50 de admişi), faţă de anul trecut, când ultimul admis a avut media 7,85. Şi la taxă media este mai mică anul acesta, 5,18 (99 admişi), faţă de 5,32, cât a fost anul trecut.
La Nutriţie şi Dietetică, ultima medie la buget anul acesta este 8,47 (3 admişi), faţă de 7,26, cât a fost anul trecut, aici înregistrându-se o creştere a mediei, iar la taxă, ultima medie este 5,17 (15 admişi), faţă de 5,49, cât a fost anul trecut.
În cadrul Facultăţii de Medicină Dentară, la domeniul Medicină Dentară, ultima medie a fost la buget 6,43 (86 admişi), faţă de 8,67, cât a fost în 2015, iar la taxă, ultima medie este 5,75 (62 admişi), faţă de 5,45, cât a fost anul trecut.
La domeniul Tehnică Dentară, la buget s-a înregistrat ultima medie 6,60 (31 admişi), faţă de 8,10, cât a fost anul trecut, iar la taxă 5,13 (23 admişi), faţă de 5,53, cât a fost anul trecut.
Urmează Facultatea de Bioinginerie, unde ultima medie la buget la Bioinginerie Medicală este 8,16 (60 admişi), iar la taxă 5,49 (8 admişi). La Balneo-fiziokinetoterapie, ultimul admis la buget are media 5,21 (62 admişi), faţă de 7,11, cât a fost în 2015, iar la taxă 6,04 (14 admişi), faţă de 5,46, cât a fost anul trecut.
Diferenţă de 3 puncte la Farmacie, faţă de anul trecut
Şi, în sfârşit, la Facultatea de Farmacie, ultimul admis la buget are media 5,44 (98 admişi), faţă de 8,36 anul trecut, iar la taxă, ultimul admis are media 5,38 (11 admişi), faţă de 5,66, cât a fost anul trecut. De remarcat faptul că, pe întreaga universitate, anul trecut s-au înregistrat 64 de note de 10 la admitere, faţă de anul acesta când un singur candidat a obţinut această performanţă.
Candidaţii care au susţinut admiterea la Medicină Generală au avut de ales: Anatomie şi Chimie organică sau Anatomie şi Fizică; cei de la Asistenţă Medicală: anatomie sau Chimie organică; cei de la Nutriţie: Anatomie sau Chimie organică; candidaţii de la Medicină dentară: Anatomie şi Chimie organică sau Anatomie şi Fizică; candidaţii de la Tehnică dentară: Anatomie sau Chimie organică. Cei care au dat examenul de admitere la Farmacie au avut de ales: Chimie organică şi Biologie vegetală sau Chimie organică şi Anatomie; la Bioinginerie medicală au avut de ales între Chimie organică, Fizică şi Matematică; iar la Balneo, între Anatomie şi Chimie organică.
Publicație Ziarul de Iași
PULSUL ADMITERII S-au încheiat înscrierile şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole. La UTI, continuă
Ultimele înscrieri pentru admiterea la o facultate în Iaşi se mai fac la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi, unde procesul de depunere a dosarelor va continua până pe 31 iulie. Însă şi aici, la trei dintre facultăţi, înscrierile s-au terminat.
La Universitatea Tehnică s-au înscris până ieri, la ora 14, un număr de 3.011 candidaţi pe cele 4.417 locuri, din care 2.495 sunt la buget şi 647 la taxă. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare s-au depus 590 de dosare (înscrieri terminate), la Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului - 110 dosare, la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii - 235 de dosare, la Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial - 200 de dosare, la Electrotehnică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei - 625 de dosare (înscrieri terminate), la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică aplicată - 355 de dosare.
Urmează Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului - 150 de dosare, Facultatea de Mecanică - 407 dosare, la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor - 56 de dosare, Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial - 118 dosare, iar Facultatea de Arhitectură - 165 de dosare (înscrieri terminate). La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, înscrierile s-au terminat ieri. Aici şi-au depus dosarele 1.133 de candidaţi pe cele 684 de locuri la buget şi cele 412 locuri la taxă. La Facultatea de Agricultură s-au depus 401 dosare (299 de locuri bugetate, 2,3 candidaţi pe loc), la cea de Horticultură - 130 de dosare (134 de locuri bugetate, un candidat pe loc), la Facultatea de Zootehnie - 282 de dosare (147 de locuri bugetate, 2 candidaţi pe loc), iar la Medicină Veterinară - 320 de dosare (104 locuri bugetate, 3 candidaţi pe loc).
Publicație Ziarul de Iași
Competiţia dintre universităţile de stat şi private la nivel de taxe
Universităţile private au ajuns să stabilească taxe de şcolarizare mai mici decât Universităţile de stat pentru a atrage studenţi, dar chiar şi aşa Universităţile de stat rămân în topul preferinţelor absolvenţilor de liceu pentru că oferă o mai mare credibilitate
Taxele mari de şcolarizare de la anumite specializări din cadrul universităţilor de stat sunt corelate cu calitatea programelor de studiu, dar şi cu competiţia mare dintre candidaţi. Şi anul acesta, universităţile de stat sunt în continuare preferate de către absolvenţii de liceu, în detrimentul universităţilor private care, uneori, micşorează taxa pentru a atrage mai mulţi clienţi. Este cazul Universităţii Europei Lumina Sud-Est care, sub pretextul că este nou apărută pe piaţă, are taxe extrem de scăzute pentru a atrage studenţi. Un alt exemplu este cel al Universităţii private „Dimitrie Cantemir ” din Bucureşti , unde taxa anuală la Limbi şi literaturi moderne este între 2.600 de lei şi 3.100 de lei, în timp ce studenţii care intră pe locurile cu taxă la Universitatea Bucureşti, la Limbi şi Literaturi străine vor fi nevoiţi să scoată din buzunar 3.200 de lei. O diferenţă mare de taxe este şi între Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti unde taxa de şcolarizare este de 9.000 lei pe an de studiu, şi Universitatea privată „Vasile Goldiş“ din Arad, unde taxele de la profilul medicină al Universităţii „Vasile Goldiş“, sunt între 2.300 şi 8.500 lei. Asta în timp ce la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi studenţii plătesc 6.000 de lei pe an.
În străinătate sunt mai căutate şcolile private
„La privat vin absolvenţii de liceu care nu au fost admişi nici la buget, nici la taxă la universităţile de stat. Recunosc că am foarte mulţi studenţi care nu mai sunt adolescenţi, oameni care vor să facă o facultate în timp ce lucrează deja”, a explicat profesorul Ionuţ Cojocaru, profesor de Relaţii Internaţionale la Universitatea Europei Sud-Est Lumina. Profesorul Ionuţ Cojocaru consideră că ar trebui să existe o competiţie între cele două sisteme, iar universitatea de stat ar trebui să ofere acces gratuit la studiu, în timp ce taxele să rămână ale universităţilor private. „În străinătate în topul universităţilor sunt cele private, la noi universităţile de stat iau majoritatea studenţilor. Multe universităţi private intră în lichidare, poate e un lucru bun, pe de o parte, pentru că la un moment dat au apărut foarte multe universităţi, dar ideea de bază a universităţilor private este să intre în competitivitate cu cele de stat”, a mai spus profesorul.
La rândul lui, profesorul Marius Văcărelu de la SNSPA consideră că taxele, calitatea, dar şi numărul clienţilor sunt corelate. „Când sunt taxe mici înseamnă că nu mai au candidaţi. Taxe mari sunt acolo unde programele de studiu sunt bune, dar şi profesori buni”, susţine Văcărelu.
Calitatea programelor creşte taxa
Şi ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru (fost rector al Universităţii Bucureşti), susţine că taxele diferă de la o universitate la alta în funcţie de domeniu, de necesitatea unor laboratoare, dar şi de calitate. „Fiecare facultate are autonomie, îşi stabileşte singură taxa în funcţie de costurile presupuse de fiecare domeniu, dar la stat calitatea programelor şi a profesorilor este mai ridicată. Principalul argument pentru universităţile de stat este credibilitatea. Universităţile publice sunt mai vechi în general, au o tradiţie. Cu siguranţă este o corelare între taxe şi calitate”, a declarat pentru „Adevărul” ministrul Educaţiei.
Totodată, acesta arată că Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) analizează toate universităţile, fie particulare, fie de stat, iar acestea vor continua să aibă acreditare doar dacă respectă anumite norme de calitate.
Calitate versus cantitate
Profesorul de Istorie Marius Diaconescu de la Universitatea Bucureşti aminteşte de raportul Curţii de Conturi privind performanţa învăţământului superior, potrivit căruia după 1990, au apărut multe universităţi, facultăţi, programe de studii şi specializări, dar îndoielnice din punct de vedere al calităţii Educaţiei. Potrivit raportului în cauză, „interesele financiare au spulberat standardele de calitate. Universităţile private au ajuns să deţină în anul univer¬sitar 2008/2009 aproape 82% din piaţă în domeniul juridic şi aproape 75% în cel economic”, iar crearea a numeroase universităţi a fost văzută de multe cadre didactice oportunităţi de sporire a veniturilor, nu parteneri educaţionali. „Au apărut foarte multe universităţi, dar calitatea a scăzut. În ultimii patru – cinci ani, acestea au început să intre în faliment, pentru că nu mai au clienţi şi de asta uneori pun taxe mai mici”, a spus profesorul de istorie Marius Diaconescu.
Mai relevant este oraşul
Potrivit profesorului Marius Văcărelu de la SNSPA, o comparaţie mai relevantă ar fi între facultăţile din oraşele mari şi cele din oraşele mici.
„Multe specializări din cadrul universităţilor din oraşele mici dispar, universităţile intră în lichidare pentru că nu mai au studenţi. Toţi se strâng în oraşele mari pentru că se ghidează după şansele de angajare după terminarea studiilor”, completează profesorul de Drept.
Profesorul Ionuţ Cojocaru consideră că poate ar fi bine ca anumite universităţi să se limiteze doar la studii de licenţă şi doar unele să ofere un ciclu universitar complet, cu tot cu doctorat.
Universităţi private mai scumpe decât cele de stat
Sunt şi universităţi private, care pentru că sunt deja cunoscute în piaţă îşi permit să ceară taxe mai mari decât cele de stat. De exemplu, Universitatea Româno-Americană percepe o taxă anuală de studii de 4.000 de lei, iar Universitatea “Spiru Haret “ are cele mai mari taxe sunt la medicină veterinară (7.140 lei) şi arhitectură (6.160 lei). Comparativ, Universitatea Bucureşti care la locurile cu taxă încasează între 3.000-3.600. Însă în cazul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, taxa de şcolarizare oscilează între 3.000 de lei şi 7.000 de lei, aceasta din urmă pentru arhitectură în limba engleză.
La Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, taxa anuală de şcolarizare pentru cursuri universitare de licenţă variază între 2.200 de lei şi 2.900 de lei pe an.
La Universitatea Politehnica Bucureşti, taxa anuală este de 4.000 de lei pe an, iar pentru inginerie în limbi străine, de 4.500 lei pe an.
Publicație Adevărul
|
