O absolventă a universității "Cuza" a produs în SUA cel mai dur aliaj din lume
Emilia Moroşan, profesor-asistent la Rice University, a reuşit să producă un aliaj de aur-titaniu, considerat în prezent cel mai dur din lume.
Ea s-a născut în 1976, la Suceava. A terminat studiile la Facultatea de Fizică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi în anul 1999 şi a obtinut doctoratul în 2005 la Universitatea de Stat din Iowa. După aceasta, a beneficiat de o pozitie post-doctorală la Universitatea Princeton. Ulterior a devenit profesor-asistent de fizică, astronomie şi chimie la Rice University (Houston, Texas).
Ea a reuşit să producă, în urma unui experiment cu magneţi din titaniu şi aur, cel mai dur metal din lume. Metalul a fost produs în laborator prin topirea împreună a titaniului şi a aurului şi este considerat de patru ori mai dur ca titaniul. Este compatibil cu ţesuturile vii, spun fizicienii care au lucrat la experiment sub coordonarea româncei.
Publicație: Ziarul de Iași
PULSUL ADMITERII Peste 3.100 de candidaţi la Universitatea Tehnică Iași, până ieri
Ultimele înscrieri pentru admiterea la o facultate în Iaşi se mai fac la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“, unde procesul de depunere a dosarelor va continua până pe 31 iulie. Însă, şi aici, la trei dintre facultăţi, înscrierile s-au terminat.
La Universitatea Tehnică s-au înscris până ieri, la ora 14 (ora comunicării rezultatelor de către instituţie), un număr de 3.139 de candidaţi pe cele 2.495 locurit la buget şi 647 la taxă. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare s-au depus 590 de dosare (înscrieri terminate), la Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului - 110 dosare, la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii - 255 de dosare, la Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial - 214 de dosare, la Electrotehnică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei - 625 de dosare (înscrieri terminate), la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică aplicată - 383 de dosare.
Urmează Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului - 158 de dosare, Facultatea de Mecanică - 429 de dosare, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor - 81 de dosare, Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial - 129 de dosare şi Facultatea de Arhitectură - 165 de dosare (înscrieri terminate).
Publicație: Ziarul de Iași
Universitatea Cuza pierde războiul stufului
Instituţia de învăţământ superior a contestat în instanţă o amendă primită de la Comisariatul de Mediu pe motiv că ar fi ars stuful din jurul lacului din Grădina Botanică. Judecătorii au respins cererea UAIC.
Prima universitate înfiinţată în România pierde un proces pentru anularea unei amenzi consistente dintr-un motiv care smulge zâmbete chiar şi din partea studenţilor de la Facultatea de Drept. La începutul acestei luni, Judecătoria Iaşi a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii contravenţionale formulate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” contra unei sancţiuni acordate de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi (GNM-CJ). Instituţia condusă de comisarul-şef Gheorghe Băcuşcă a sancţionat UAIC cu 25.000 lei în luna februarie a acestui pentru incinerarea ilegală a stufului existent pe malurile acumulării de apă din Grădina Botanică „Anastasie Fătu”. Iniţial, în termen de 48 de ore de la primitea amenzii, UAIC a plătit jumătate din cuantumul sancţiunii contravenţionale. Ulterior, însă oficialii instituţiei s-au adresat în luna martie instanţei, solicitând anularea procesului verbal pentru vicii la redactarea acestuia de către comisari.
Pe 24 februarie 2016, comisari din cadrul GNM-CJ s-au deplasat la Grădina Botanică „Anastasie Fătu”, având informaţii privind incinerarea ilegală a stufului existent pe malurile acumulării de apă. Atunci, în urma verificării, susţin oficialii UAIC, comisarii au încheiat o notă de constatare, nu au aplicat sancţiuni, iar Universităţii i s-a trasat obligaţia de a realiza astfel de acţiuni doar cu notificarea prealabilă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi sub supravegherea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Ulterior, potrivit actele depuse de UAIC la dosar, aceiaşi comisari GNM-CJ ar fi încheiat pe 7 martie 2016 un proces verbal, însă în lipsa vreunui reprezentant al Universităţii. În plângerea contravenţională, conducerea UAIC se plângea de faptul că echipa de control de la Garda de Mediu ar fi redactat greşit data verificării, iar în loc de 24 februarie ar fi trecut ziua de 22 februarie.
„La data de 22 februarie 2016 Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi nu a săvârşit nici una din faptele consemnate în procesul verbal de contravenţie. Nu cunoaştem dacă, în momentul sancţionarii, comisarii au avut în vedere cele constatate cu ocazia încheierii Notei de constatare din 24 februarie 2016. În această situaţie, în procesul verbal de sancţionare trebuia să menţioneze în mod expres faptul că nota de constatare face parte integrantă din acesta, iar la rubrica «Sancţiuni» din nota de constatare trebuia să se marcheze una din cele două opţiuni, «sancţiuni: nu s-au aplicat la data controlului/ulterior», pentru ca Universitatea să poată face obiecţiuni”, se arată în documentele depuse la dosar.
Universitatea „Cuza” acuza pe comisarii de la Garda de Mediu că ar fi încheiat procesul verbal şi în lipsa reprezentantului legal al instituţiei de învăţământ superior, a cărui semnătură lipsea de pe actul cu pricina. Magistraţii de la Judecătoria Iaşi au decis însă să respingă acţiunea UAIC de anulare a procesului verbal, ca fiind nelegal şi netemeinic întocmit. „Din moment ce plăteşti jumătate din amendă în termenul de 48 de ore, înseamnă că îţi recunoşti vinovăţia”, se plâng surse oficiale din UAIC.
Publicație: Ziarul de Iași
Ministrul Educatiei, despre schimbarile din aceasta toamna, salariile profesorilor si plagiate: Sa ne luam misiunea in serios!
Prin modul hotarat in care eu prezint lucrurile si actionez, am transmis colegilor din invatamantul universitar ca e momentul sa ne luam in serios misiunea de profesori, spune ministrul Educatiei, Mircea Dumitru.
Aceiasi actori care in 2012 erau impotriva autonomiei, pentru ca anticipau rezultatul in acel caz foarte mediatizat, au pledat acum pentru autonomia universitara, probabil cunoscand moravurile locale si pentru ca in felul aceasta sa nu fie clarificat procesul de curatire a mediului academic, mai afirma el.
Intr-un interviu pentru Ziare.com, ministrul Dumitru a aratat ca e nevoie de o schimbare de atitudine a profesorilor, dar si a parintilor fata de scoala. "Desi criticile sunt utile, a ne cantona in critica distructiva zilnica poate avea ca efect demoralizarea, demotivarea, lipsa de perspectiva pentru cei care lucreaza sau ar dori sa lucreze in invatamant", a declarat Mircea Dumitru.
Ministrul intentioneaza mai multe schimbari de substanta in aceasta toamna, considera ca profesorii ar trebui salarizati mai bine, dar s-a aratat favorabil citeriilor de performanta pentru profesori si unei mai mari autonomii a scolilor dupa modelul universitatilor.
Ati acceptat un mandat foarte scurt. De ce si care sunt prioritatile lui?
Premierul Ciolos m-a rugat sa accept mandatul pentru a duce la bun sfarsit cateva proiecte, mai ales in invatamantul preuniversitar si pentru accelerarea ritmului realizarii lor. Am acceptat si pentru ca am avut o anumita viziune asupra excelentei in invatamantul superior, asupra dezvoltarii universitatilor. Cred ca as putea sa aduc cateva clarificari, sa transmit cateva semnale, care m-as bucura sa fie continuate de cei care vor fi la minister din decembrie sau ianuarie.
Exista posibilitatea sa ramaneti ministru si dupa alegeri pentru a va continua proiectele?
Pot sa o fac si de la Universitatea Bucuresti (UB), unde ma voi intoarce in calitate de rector pana in 2019. Si cred ca pot fi util si din pozitia de profesor, nu doar din aceea de ministru.
Care sunt proiectele din invatamantul preuniversitar pe care vreti sa le duceti la bun sfarsit?
Prioritatea mandatului meu, proiectul asupra caruia insista si premierul, este invatamantul profesional dual. Au fost facuti cativa pasi, dar nu suntem la sfarsitul perioadei de elaborare si aplicare a conceptului. Si cred ca aici e nevoie de ceva mai multa dinamica si implicare din partea colegilor de la CNDIPT.
Am dori ca la sfarsitul toamnei sa putem pilota proiectul in cateva licee, sa avem o legislatie care sa permita dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic, ruta alternativa fata de aceea a liceelor cu profil teoretic, pe care sa se poata inscrie tinerii care doresc sa aiba o meserie.
Concret, ce presupune acest proiect?
El tine de coodonarea intre ministerele Educatiei si al Muncii, ONG-uri, Camere de Comert dar si cu mediul de afaceri, companiile private. Ceea ce trebuie sa avem in vedere este in primul rand legislatia specifica, un pachet legislativ care sa permita implementarea programelor de formare in sistem profesional dual, responsabilizarea institutiilor care urmeaza sa ii angajeze pe elevii care vor absolvi aceasta forma de invatamant, acordarea de facilitati pentru elevii cuprinsi in aceste programe.
Cred ca exista niste intarzieri ale procesului care a fost coordonat din interiorul Ministerului Educatiei de structura care se ocupa de invatamantul profesional si tehnic. E nevoie de mult mai mult dinamism, de mai multa hotarare si de luarea unor decizii, pentru ca in acest moment nu exista niciun motiv pentru ca invatamantul dual sa nu fie implementat.
Trebuie sa facem anumite schimbari pentru ca vedem rezultatele din fiecare an ale examenelor nationale, nemultumirea elevilor si a parintilor fata de scoala si fata de sansele acestor copii dupa ce termina scoala.
Publicatie: ziare.com
|
