Universitatea Cuza, în topul celor mai bune universități din lume. Clasamentul International 2016
MIT ramane, pentru al cincilea an consecutiv, cea mai buna universitate din lume. Stanford urca pe locul doi, impingand Harvard pe pozitia a treia, releva Clasamentul International al Universitatilor 2016. Astfel, pentru prima data dupa 2005, primele 3 pozitii ale topului sunt ocupate doar de institutii americane. Editia din acest an a QS World University Rankings indica o cadere generala a institutiilor din vestul Europei, in special a celor din marea Britanie si Germania Universitatea Cambridge a cazut pe pozitia 4. In schimb, universitati din Rusia si Korea de Sud au crescut semnificativ. Romania are si anul acesta 4 universitati in clasament, la categoria 701+, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucuresti si Universitatea de Vest din Timisoara, scrie hotnews.ro
Quacquarelli Symonds a anuntat saptamana aceasta lansarea noului clasament al universitatilor - QS World University Rankings 2016 - pe site-ul TopUniversities.com.
QS World University Rankings, clasamentul celor mai bune universitati la nivel global, este realizat anual, incepand din 2004. In realizarea clasamentului este folosita baza de lucrari Scopus. Topul este realizat de QS pe baza reputatiei academice, reputatiei in randul angajatorilor, raportului intre numarul de studenti si corpul didactic, numarului de lucrari listate in publicatii de specialitate, numarului cadrelor didactice internationale, numarului studentilor internationali. Universitatile analizate in cadrul acestui clasament sunt cele care se inscriu pentru acest lucru si trimit o serie de documente, in vederea evaluarii.
Realizatorii atrag atentia ca investitiile in invatamantul superior - fie el public sau privat - este factorul cheie care a facut diferenta intre institutiile care au avansat anul acesta - universitati din Coreea de Sud, Rusia, SUA si China - si cele care au fost retrogradate - universitati din Europa Occidentala si Sudica, din Africa de Sud si America Latina.
Potrivit directorului departamentului de cercetare din cadrul QS, Ben Sowter, "clasamentul din acest an indica faptul ca nivelul de investitii determina cine progreseaza si cine regreseaza. Institutii in tari care acorda un nivel inalt de finantare tintita, fie din fonduri proprii fie din bugetul public, cresc. Pe de alta parte, unele tari vest-europene care au facut sau au propus taieri ale cheltuielilor publice pentru cercetarea pierd teren in fata omologilor din SUA si Asia".
Universitatile din Romania incluse in Clasamentul International al Universitatilor 2016 sunt urmatoarele:
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi - pozitiile 701+
Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca - pozitiile 701+
Universitatea din Bucuresti - pozitiile 701+
Universitatea de Vest din Timisoara - pozitiile 701+
Clasamentul include 916 universitati din 81 de tari. 33 de tari intra in Top 200. SUA domina clasamentul, cu 48 de institutii.
Publicație Ziarul de Iași
Universităţile din Iaşi încearcă să-şi ocupe locurile de la buget în admiterea de toamnă
Universităţile din Iaşi sunt în plin proces de desfăşurare a sesiunilor admiterii de toamnă, dintre acestea, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ fiind chiar pe punctul finalizării admiterii.
Până în prezent, locurile la buget scoase de către instituţiile de învăţământ superior s-au ocupat în proporţie de aproape 50% la toate cele trei instituţii de învăţământ superior. În cazul USMV, în cursul zilei de ieri s-au mai depus 30 de dosare, ducând totalul la 105, în condiţiile în care instituţia are 105 locuri scoase la buget şi 180 la taxă.
Cei mai mulţi studenţi au ales să se înscrie, în această sesiune de toamnă, la Facultatea de Agricultură, 48, la specializările Tehnica prelucrării produselor agricole şi Protecţia consumatorului şi a mediului fiind un număr de 25 de dosare, cele mai multe pe o anumită ramurră de studiu de la USAMV. În continuare, la Horticultură sunt 23 de dosare depuse în total, la Zootehnie 19, iar la Medicină Veterinară, unde mai există doar locuri la taxă, 15.
În cazul UTI, până acum s-au depus aproape 200 de dosare pentru locurile de la buget, în condiţiile în care instituţia de învăţământ superior a scos la concurs în total aproape 600 de locuri la buget. În paralel, mai există şi 487 de locuri la taxă. Cu excepţia Facultăţilor de Automatică şi Calculatoare şi Arhitectură, care nu organizează admitere de toamnă, cele mai multe dosare, 32, au fost depuse la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii, iar 28 la Construcţii de Maşini şi Management Industrial.
La „Cuza“, în doar prima zi de admiteri, pe 6 septembrie, au fost 524 de dosare depuse pe 400 de locuri la buget şi 1.000 la taxă, cele mai multe fiind la Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei - 102.
Publicație Ziarul de Iași
Nu stăm rău la numărul de facultăţi
Ţara noastră înregistra, în anul universitar 2014 – 2015, un număr impresionant de 583 de facultăţi, dintre care 403 publice şi 180 private.
O radiografie a învăţământului superior românesc, publicată de Ministerul Educaţiei, arată că în anul universitar 2014 – 2015 au urmat cursurile unei facultăţi 411.229 de studenţi, 345.336 dintre aceştia fiind înscrişi la o instituţie de învăţământ superior publică, în timp ce 65.893 de studenţii urmând cursurile unei facultăţi private. De asemenea, conform acesteia sistemul naţional de învăţământ superior acoperă 38 de judeţe şi municipiul Bucureşti, învăţământul public de licenţă fiind organizat în instituţii din 46 municipii şi oraşe, iar învăţământul privat în 33 de municipii şi oraşe şi o localitate din mediul rural.
Anul universitar 2014/2015 este caracterizat de o scădere a efectivelor de angajaţi (cu 530 persoane), comparativ cu anul anterior, scăderea fiind înregistrată la toate categoriile de personal (în procente mai mari în cazul personalului administrativ), exceptând personalul didactic auxiliar care a continuat tendinţa de creştere, mai arată datele furnizare de Minister.
Publicație Evenimentul
Scăderea numărului de studenţi decimează facultăţile
Necorelarea specializărilor din cadrul universităţilor cu piaţa muncii, declinul demografic, dar şi introducerea camerelor de luat vederi în sălile de examen la Bacalaureat au cauzat diminuarea drastică a numărului de studenţi în comparaţie cu ultimii ani. Acest lucru a dus la reducerea numărului de facultăţi, ceea ce nu este neapărat un lucru rău, susţin experţii în Educaţie.
Un raport al Ministerului Educaţiei arată că numărul de studenţi ce-i revine unui cadru didactic a scăzut de la 24,9, câţi erau în 2009/2010, la 14,8, câţi au fost în anul universitar 2014/2015.
Între 2009 şi 2015 s-au desfiinţat şase universităţi private, însă o singură instituţie de învăţământ superior de stat.
Astfel, numai între 2014 şi 2015, numărul tinerilor care învaţă pentru o diplomă de licenţă, una de master sau un doctorat a scăzut cu peste 37.000, de la aproape 579 de mii, la mai puţin de 542 de mii. Dacă luăm în vizor doar studiile de licenţă, la primul nivel al învăţământului superior, erau înscrişi în anul unviersitar 2014-2015, 411 mii de studenţi, cu aproape 365.000 mai puţini decât în anul 2009-2010.
Şi numărul cadrelor didactice s-a mişcorat din anul universitar 2009-2010. Personalul didactic a scăzut de la 31, 1 de mii la 27,7 mii, înscă diferenţa de efectiv didactic nu a fost la fel de spectaculoasă precum cea a studenţilor.
Absolvenţi puţini de Bac
Una dintre primele cauze ale scăderii numărului de studenţi, susţin specialiştii în Educaţie, universitarii, dar şi consilierii în carieră, este scăderea numărului de absolvenţi de liceu, care la rândul ei este cauzată de intrarea în liceu pe baza notelor foarte mici şi a introducerii camerelor de luat vederi la examenul de Bacalaureat.
Astfel, potrivit expertului în Educaţie Daniela Vişoianu, introducerea camerelor de luat vederi a rărit copiatul şi ca atare a scăzut şi numărul de absolvenţi de liceu. „S-a copiat serios până la introducerea lor. Camerele video a făcut curăţenie în sistem”, a spus Daniela Vişoianu.
A scăzut interesul pentru facultate
Expertul în Educaţie Ştefan Vlaston consideră că motivul principal pentru care numărul absolvenţilor cu diplomă de Bacalaureat a scăzut este chiar reducerea interesului pentru facultate.
„Avem în acest moment sub 100.000 de absolvenţi cu diplomă. Dintre aceştia, şi mai puţini vor merge la facultate. Copiii nu mai au încredere că se vor încadra pe piaţa muncii cu specializările din cadrul universităţilor şi cu diplomele dobândite în urma acestora. Copii nu sunt motivaţi să meargă în învăţământul superior, pentru că tot ce învaţă ei nu coincide cu cerinţele pieţii, pentru ei, nu este decât o pierdere de vreme”, a explicat profesorul Ştefan Vlaston. Purtătorul de cuvânt al Universităţii Bucureşti, Mircea Sava, susţine că o cauză ce nu poate fi ignorată este declinul demografic.
„Clar ne confruntăm cu o scădere demografică. Apoi putem vorbi de scăderea număului de absolvenţi de Bac. Iar dintre aceştia şi mai puţini se înscriu la facultate“, a spus coordonatorul Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice al Universităţii Bucureşti, Mircea Sava.
Facultăţi triate
Potrivit expertului în Educaţie Ştefan Vlaston, universităţile ar trebui evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) prin prisma numărului de absolvenţi angajaţi după terminarea studiilor.
„Universităţile private se închid, pentru că nu mai au clienţi. Cred că situaţia duce şi la o triere, pentru că sigur vor rezista universităţile şi specializările corelate cu piaţa muncii. Mai cred că ARACIS ar trebui să evalueze universităţile pe baza numărului de absolvenţi care se integrează pe piaţa muncii şi pe salariile pe care le dobândesc, pentru că până la urmă asta înseamnă succesul unei universităţi”, a mai spus Vlaston.
Vor scădea sau nu salariile?
Fost ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a declarat la un moment dat pentru „Adevărul“ că scăderea numărului de absolvenţi de studii superioare va aduce după sine şi mai mulţi şomeri sau salarii mai mici.
„Studiile arată că există un raport direct între nivelul de studii şi nivelul de salarizare, cu cât creşte nivelul de studii, cu atât salariile vor fi mai mari”, a spus Cîmpeanu.
În schimb, consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu, dar şi Ştefan Vlaston consideră că situaţia nu este neapărat reală. Aceştia îşi bazează argumentele, pe de o parte, pe faptul că angajatorii nu mai angajează pe criteriul diplomelor, iar, pe de altă parte, pentru că salariul de start al unui absolvent de liceu şi al unui absolvent de facultate sunt, uneori,
similare.
„O diplomă nu îţi asigură nimic. Angajatorii caută oameni bine pregătiţi, nu diplomă. S-a dus era diplomelor. Avem nevoie de specialişti, nu de oameni cu diplomă. Nu trebuie să facă toată lumea facultate”, susţine Vlaston.
Şi numărul elevilor s-a diminuat în ultimii ani
Însă nu doar numărul studenţilor a scăzut îngrijorător în ultimii ani, ci şi efectivele de elevi din sistemul preuniversitar au înregistrat o scădere dramatică în ultimii cinci ani. Mai exact, declinul a fost unul constant, subliniază raportul Ministerului Educaţiei, conform căruia principala cauză o reprezintă evoluţia demografică.
Experţii în educaţie au corelat statisticile îngrijorătoare privind rata de inserţie în învăţământul de masă cu statisticile referitoare la natalitate. Astfel, au ajuns la concluzia că efectivele de elevi au scăzut de la un an şcolar la altul cu 14.000, până la 72.000 de elevi pe an, numai în anul şcolar 2014/2015, sistemul preuniversitar de învăţământ românesc a cuprins 3.164.470 elevi, în scădere cu 50.000 faţă de anul anterior.
„Tendinţa de scădere a efectivelor de elevi se reflectă în mod diferit, în funcţie de nivelul de învăţământ”, notează specialiştii.
Aşadar, la nivelul învăţământului gimnazial, efectivele de elevi au scăzut cu peste 21.000 în anul 2015 faţă de anul 2014. Datele arată că cea mai accentuată tendinţă de scădere a efectivelor de elevi faţă de anul anterior se remarcă în cazul învăţământului liceal. Astfel, în anul 2014/2015 s-au înscris la liceu cu 48.000 mai puţini elevi decât în anul 2013/2014, scot la iveală aceleaşi cifre.
Învăţământul profesional, o alternativă pentru elevi
Motivul îl reprezintă faptul că învăţământul profesional a fost revigorat, motiv pentru care mai mulţi absolvenţi de clasa a VIII-a s-au îndreptat spre această filieră. „În anul şcolar 2014/2015, în învăţământul profesional au fost înscrişi 50.780 elevi, numărul lor aproape dublându-se faţă de anul anterior. Tot un trend ascendent se înregistrează şi în învăţământul postliceal: 105.550 elevi în 2014/2015, cu 3.000 mai mult faţă de anul anterior”, se mai arată în raport.
În anul şcolar 2014/2015, rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie, ca raport din populaţia în vârstă de 6-23 ani, a fost de 75%. În anul de referinţă, 78,1% din populaţia de 3-21 ani se afla în sistemul formal de educaţie (inclusiv grădiniţa). De asemenea, 88,5% din populaţia şcolară de 3-18 ani frecventa sistemul de educaţie (de la grădiniţă până la liceu).
Publicație Adevărul
|
