Secretele criminaliştilor, dezvăluite în patru conferinţe de studenţii de la Drept
Asociaţia Studenţilor la Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi - ASD UAIC, alături de masteranzi ai Facultăţii de Drept, organizează o serie de patru conferinţe într-un eveniment denumit săptămâna masteratelor.
Capul de afiş al acestor evenimente este Conferinţa Naţională de Criminalistică, ediţia a III-lea, care va fi organizată pe 4 şi 5 aprilie de la ora 09.00 în Aula Magna „Mihai Eminescu“ a UAIC. Anul acesta, conferinţa este organizată în memoria profesorului Lucian Ionescu, expert, specialist, personalitate importantă din domeniul criminalisticii, care a murit la începutul acestui an.
„Conferinţa este unicul eveniment de acest gen din zona Moldovei, care se adresează atât publicului larg - persoanelor pasionate de cultura forensic, cât şi studenţilor, masteranzilor şi specialiştilor din domeniu. Pe parcursul celor două zile, participanţii vor avea ocazia să dobândească atât noţiuni teoretice, dar şi să participe la ateliere precum: Fotografia în infraroşu, Analiza urmelor, Poligraful, Balistică şi traseologie“, au precizat organizatorii.
În cadrul acestui eveniment a avut loc deja Conferinţa de Ştiinţe Penale, aflată la prima ediţie, pe 30 martie, şi vor mai avea loc Conferinţa de Drept European, pe 2 aprilie, şi Conferinţa de Dreptul Afacerilor, aflată la prima ediţie, pe 3 aprilie.
Publicație: Ziarul de Iași
200 de studenţi de la facultăţile de construcţii şi instalaţii se reunesc la Iaşi
Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi (ASAFCI), alături de facultatea de profil de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, va organiza între 23 şi 26 aprilie 2015 o întâlnire tradiţională a studenţilor din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor, în proiectul IacSIc - Întâlnire Academică şi Culturală a Studenţilor din Ingineria Civilă.
Aceasta, ajunsă la cea de-a patra ediţie, va reuni la Iaşi 200 de studenţi şi cadre didactice din toată ţara, veniţi din centre universitare precum Braşov, Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara pentru un concurs naţional de proiect ştiinţifice care se va desfăşura pe parcursul a patru zile. La proiect pot participa toţi studenţii din orice an de studiu, master sau licenţă, care sunt la inginerie, orice specializare, sau la arhitectură.
Condiţia de bază este ca să existe o echipă mixtă formată din trei membri şi să aibă un proiect ştiinţific care să se încadreze în tematica evenimentului. În aceasta din urmă se încadrează utilizarea tehnologiei informaţiei, a calculatorului, în construcţii sau instalaţii, dezvoltarea durabilă, construcţii şi materiale prietenoase cu mediul, materiale şi tehnologii inovatoare, sisteme şi soluţii structurale inteligente, zgârie-norii în România, clădiri inteligente, instalaţii eco-friendly, eco-buget, confort maxim, autostrăzi, poduri, tuneluri şi impactul asupra economiei.
Cei care doresc să participe, trebuie să întocmească un rezumat al lucrărilor pe care doresc să le prezinte, după care să completeze un formular de înscriere.
Publicație: Ziarul de Iași
Festival de curiozităţi şi experimente ştiinţifice
Roboţii „păşitori” în acţiune, „Secretele corpului uman”, machetele de clădiri, construcţiile din spaghete, mâna bionică, pantofi şi rochii din materiale reciclate, alături de experimentele surpriză vor fi câteva dintre vedetele festivalului de ştiinţă din regiunea Moldovei, Iaşi Science Festival. Organizat de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”, evenimentul ajuns la a doua ediţie este programat în Săptămâna „Şcoala Altfel”, 6 - 9 aprilie.
De asemenea, elevii participanţi vor putea vizita facultăţile din cadrul celor două universităţi, pentru a cunoaşte cadrele didactice, actualii studenţi şi câteva dintre secretele fiecărui domeniu de studiu. „Dincolo de uşile care îi separă încă de viaţa de student, la Iaşi Science Festival elevii vor descoperi viaţa ca o suită de jocuri, în care trebuie să-şi asume cu responsabilitate poziţia de jucător pentru viitorul lor. Şi astfel, fiecare licean care se gândeşte la propriul lui viitor să-şi pună întrebarea Oare ce mi se potriveşte cel mai bine? să găsească un răspuns pe măsura a ceea ce visează el la vârsta de 18 ani”, au punctat oficialii Universităţii Tehnice
Publicație: Evenimentul
Despre viitorul finanţării cercetării, la Adevărul Live. Anton Anton: "În condiţiile actuale, nici peste 10 ani cercetarea nu va primi 1% din PIB"
Astăzi, la Adevărul live de la 14:00 am vorbit despre situaţia instituţiei care alocă fondurile în cercetare, UEFISCDI, pe care oficialii vor să o desfiinţeze şi să o împartă în două structuri diferite. Invitatul din platou este fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Anton Anton.
Soarta instituţiei care alocă fondurile în cercetare, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), a fost amânată la Senat săptămâna trecută, proiectul fiind retrimis la Comisiile Senatului pentru raport suplimentar. Între timp, până se decid senatorii, Ministerul Educaţiei pregăteşte o hotărâre de Guvern care va reglementa situaţia direct, potrivit declaraţiilor Ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
"Am solicitat colegilor să ni se pună la dispoziţie o analiză cu privire la reglementarea structurilor de finanţare a cercetării în ţările europene. UEFISCDI este o structură profesionistă. Din categoria cealaltă de argumente, având în vedere necesitatea lansării mai multor competiţii, există punctul de vedere conform căruia două agenţii ar putea să organizeze mai multe competiţii. Asta este ceea ce luăm în considerare în acest moment fără să avem un punct de vedere final. Nu trebuie să se teamă nimeni de lipsa de transparenţă, nu se pot aloca banii altfel decât cu maximă transparenţă. Mai mult decât atât, această repartiţie a responsabilităţilor ajută la consolidarea transparenţei, adică cine finanţează să nu monitorizeze, cine organizează competiţia să nu finanţeze.", a spus ministrul Educaţiei pentru "Adevărul".
"Pe de altă parte au fost şi minusuri (ale UEFISCDI) pe care le luăm în considerare. Spre exemplu, actualul Consiliu Naţional al Cercetării are un număr de membri, iar membrii acestui consiliu nu pot participa la competiţie în calitate de director pentru că ar fi conflict de interese. Aceasta este o reglementare actuală, în 2010 această incompatibilitate nu a fost reglementată. Pe cale de consecinţă, am avut membrii ai Consiliului Naţional al Cercetării care au organizat şi competiţii şi au obţinut şi proiecte. Vă asigur că tot ce se va face, va fi în spiritul creşterii transparenţei şi al corectitudinii alocării fondurilor şi al creşterii eficienţei utilizării fondurilor în cercetare, indiferent ce decizie se va lua. În cel mai scurt timp vom lua o decizie finală, există un proiect de hotărâre de guvern", a încheiat Cîmpeanu.
Cercetătorii trag semnale de alarmă
Reprezentanţii cercetătorilor atrag atenţia că desfiinţarea UEFISCDI ar avea un impact profund negativ asupra cercetării româneşti şi a imaginii României în lumea cercetării pe plan internaţional. Mai mult decât atât, corupţia din sistem ar urma să crească, iar transparenţa finanţării cercetării nu ar mai fi aceeaşi.
UEFISCDI a fost înfiinţat în urmă cu cinci ani, prin comasarea a trei instituţii care alocau banii în cercetare. Acestea erau Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Centrul Naţional de Management Programe (subordonat Ministerului Educaţiei) şi Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, care avea sediul la Universitatea Politehnică (AMCSIT - Politehnica).
Cele mai importante declaraţii:
Anton Anton: Laserul de la Măgurele este un proiect extraordinar, nu numai că este prima mare infrastructură de cercetare în dreapta Rinului, căci restul dacă vă uitaţi pe o hartă sunt în stânga. Acest mare proiect mai are un avantaj. România, într-un fel, ia crema acestui proiect care se desfăşoară în trei ţări. Pilonul din Cehia face partea de oglinzi care să reziste la puterea laserului, pilonul din Ungaria face partea de puls. România face cercetare ştiinţifică cu acest laser care încă nu există. Pregăteşte la Măgurele infrastructura care generează particulece se întâlnesc cu laseul. Nu s-a mai făcut aşa ceva.
Mai avem un proiect mare, Danubius. Ideea fundamentală a fost foarte simplă. Să studiem Delta Dunării. Celelalte delte sunt superbe. canalizate, populate, dar nu mai sunt virgine. Există un consorţiu internaţional care spruijină acest proiect. Există lucruri pe care le facem îân România, pe care le cercetăm.
România are în continuare cercetători. Înainte copiam echipamente făcute în străinătate pe care nu aveam voie să le importăm, dar după 1990 nu a mai fost nevoie. Au plecat în străinătate sau au dezvoltat afaceri importante. Încet, încet, numărul cercetătorilor a scăzut. Am alocat o sumă derizorie pentru cercetarea ştiinţifică, sub 0,2% din PIB.
În 2010 ar fi trebuit să atingem 1% din PIB, ţintă pe care o avem şi acum. În 2009 ne-am lamentat că a dat criza peste noi şi am ras banii de la cercetare.
Nu se ia în considerare aici şi finanţarea privată. Gândiţi-vă că Renault a angajat 3.000 de oameni şi a făcut laborator de cercetare la Titu. La Craiova vând locomotive electrice. Nu au picat din cer, sunt rezultatul unei inovări continue. Şi în Bucureşti, şi la Arad se fac tramvaie, noi ce nu sunt copiile altor modele. Iar cercetare.
Adevărul: În 2017-2018 termină infrastructura şi primele rezultate le vom avea în 2025 probabil
La Institutul Naţional de Fizica Plasmei s-a montat deja cel mai mare laser existent în lume, necesar pentru a putea construi laserul de la Măgurele. Dar trebuie să îl terminăm pe acela. Oamenii se ştiinţă se formează greu.
Adevărul: Cum vedeţi România peste 10 ani? Ajungem la 1% din PIB pentru cecetare?
În condiţiile de azi, nu. Având în vedere că s-a aprobat strategia anul trecut, mă aşteptam la frinanţare mai mare în acest an. Ar fi bine dacă domeniul privat ar acapara cercetarea. Eu dacă azi produc doctori şi nu au unde să se angajeze în domeniul privat, n-am făcut nimic.
Pe de o parte este bine că producem doctori care se duc în economie pentru că ştiu ceva. doctoratul nu e bun doar pentru acces în lumea academică.
Publicație: Adevărul
|
