Cei de la „Cuza“, în spatele studiului anunţat de Greenpeace despre pădurile virgine
Studenţii şi profesorii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi sunt în spatele studiului anunţat de organizaţia Greenpeace, prin care s-au identificat zonele care au potenţial de a putea fi păduri virgine din România. În urma unei metodologii dezvoltate de către cercetătorii ieşeni, s-a ajuns la concluzia că România are un potenţial de aproape 300.000 de hectare de pădure virgină, care nu a fost atinsă deloc de om.
Colaborarea dintre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ și cei de la Greenpeace a început în urmă cu doi ani, când doi studenţi la master, pe atunci, ai universităţii au mers ca voluntari alături de cei de la Greenpece pentru a identifica păduri virgine în munţii Făgăraş şi să le studieze.
„Am cartat teri păduri virgine, una dintre ele a fost trecută şi într-un registru naţional, şi acela a fost momentul în care ne-am spus că ar fi minunat să facem o hartă pe întreaga Românie. Ţinând cont de resursele limitate, am folosit teledetecţia prin analizarea imaginilor obţinute din satelit. M-am implicat direct şi sunt coautor al studiului realizat fiindcă am şi un master pe care l-am finalizat între timp în domeniu“, a explicat Alexandru Ciutea, doctorand al UAIC.
Metodologia propusă de către studenţi a fost aprobată de lector dr. Adrian Ursu, de la Departamentul de Geografie al facultăţii de profil de la UAIC. Acesta povesteşte că în România există cea mai mare zonă cu păduri virgine în climat temperat din Uniunea Europeană, dar că este nevoie de multe resurse pentru a le identifica precis.
„E greu să mergi în toată ţara să baţi la picior toate pădurile. Ne-am gândit la o metodă de a le identifica din satelit pe cele potenţiale, astfel încât să nu umbli în toate pădurile, ci în cele care au potenţial de a fi virgine. Le-am căutat pe cele din zone greu accesibile, care nu sunt tinere, fiindcă ne putem da seama dacă o pădure este tânără sau nu din satelit, care nu sunt în preajma aşezărilor, a drumurilor, a căilor ferate şi în felul acesta, eliminând, rămân zone unde este cel mai puţin probabil să fie călcate de om“, a explicat profesorul.
Acesta a adăugat că urmează ca metodologia să fie verificată pe teren de către voluntarii Greenpeace pentru a vedea exact câte dintre pădurile semnalate de către ei sunt cu adevărat neatinse de om. Acestea se caracterizează prin faptul că au atât copaci bătrâni, de zeci, chiar sute de ani, cât şi tineri sau alţii aproape uscaţi, în astfel de zone păstrându-se cel mai bine ecosistemele în forma lor naturală.
„În primul rând, este vorba de zone foarte greu accesibile, unde panta terenului este foarte mare şi nu s-a putut exploata, iar asta impresionează la prima vedere. Apoi, sunt arborii de dimensiuni foarte mari, un metru, 70-80 de centimetri, cu muşchi pe trunchi şi pe picior. Este un sentiment extraordinar să te afli într-o astfel de pădure“, a adăugat Alexandru Ciutea.
El a adăugat că scopul proiectului este de a pune presiune pe autorităţi pentru a recunoaşte pădurile şi a le pune sub protecţie, fiind unul dintre obiectivele principale ale UNESCO în perioada următoare.
„Sunt păduri foarte importante din punctul de vedere al biodiversităţii, sunt păduri în care speciile nu au fost afectate, ecosistemul este aproape intact şi sunt importante pentru mediu. Au intrat în atenţia organismelor de mediu care vor să le protejeze“, a completat şi lectorul dr. Adrian Ursu.
Publicație : Ziarul de Iași
Dumitru Prunariu, Doctor Honoris Causa la TUIAȘI şi cetăţean de onoare al orașului
Generalul-locotenent în rezervă, Dumitru Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, a primit vineri titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, dar şi titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi, înmânat de primarul Iaşului, Mihai Chirica.
Festivitatea de decernare a celor două titluri a avut loc în Aula Universităţii Tehnice din Copou, titulul de Doctor Honoris Causa fiind semnat de prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rector al TUIAŞI, în calitate de preşedinte al comisiei. De asemenea, din comisie au mai făcut parte şi academicianul Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. ing. Viorel Bostan, rector al Universităţii Tehnice a Moldovei, prof. univ. dr. ing. Sorin Cîmpeanu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România, dar şi prof. Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă, prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, prorector al TUIAŞI, şi prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector TUIAŞI.
După decernarea celor două distincţii, Dumitru Prunariu a vorbit despre „Activităţile cosmice şi impactul lor asupra societăţii“, menţionând nenumăratele aporturi pe care cercetarea cosmosului şi cercetarea efectuată de către cercetătorii plecaţi în spaţiu şi experimentele desfăşurate la gravitaţie zero le-au adus în educaţie şi tehnică, dar şi în ceea ce priveşte protecţia mediului sau medicină. În acest context, Dumitru Prunariu a reamintit celor prezenţi despre importanţa pe care o are finanţarea în cercetare, menţionând că doar aşa putem progresa.
Dumitru Dorin Prunariu s-a născut în 1952, în Braşov, a lucrat ca inginer stagiar la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice (IAR) din Ghimbav, a fost, pe rând, ofiţer inginer în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare, şef al Aviaţiei civile române, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, ambasador al României în Federaţia Rusă, preşedinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic, director al Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Comisia Europeană, preşedinte al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE), vicepreşedinte al Comitetului de Relaţii Internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), iar în prezent are gradul de general-locotenent în rezervă. În spaţiul cosmic a realizat 22 de experimente ştiinţifice, fiind primul şi singurul român care a călătorit în spaţiu.
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Fostul ministru al Educației s-a contrat cu actualii reprezentanți la Consiliul Naţional al Rectorilor
Prima întâlnire la Iaşi a Consiliului Naţional al Rectorilor, găzduită de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, a fost deschisă oficial ieri, pe 17 noiembrie, în cadrul unei ceremonii festive care a avut loc în Aula Universităţii Tehnice din Copou.
Întâlnirea a debutat cu o prezentare a istoricului Universităţii şi istoria din spatele Politehnicii ieşene, urând în acelaşi timp şi bun venit la Iaşi rectorilor universităţilor din întreaga ţară. În cadrul întâlnirii au luat apoi cuvântul cei doi secretari de stat prezenţi la întâlnire, Gigel Paraschiv, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, dar şi Ion Ciprian Preda, secretar de stat la Ministerul Cercetării şi Inovării. Cei doi au vorbit despre importanţa educaţiei universitare şi despre cercetarea din universităţi, subliniind importanţa sprijinirii instituţiilor de învăţământ superior.
Declaraţiile celor doi au atras însă reacţia rectorului de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, fost ministru al Educaţiei Naţionale, Sorin Mihai Cîmpeanu, care a declarat că „vreau să reamintesc că această dezvoltare calitativă şi cantitativă despre care vorbeaţi în cele două mesaje de la ambele ministere se face cu resurse care trebuie să fie alocate. Trăim cu speranţa că aceste resurse vor putea fi alocate. La cercetare, domnule Preda, ţinta este de 1% până în anul 2020. În 2017 de cât este, de 0,27%, nu?“, a declarat reprezentantul Consiliului Naţional al Rectorilor.
Acesta a mai amintit: „Sunt absolut convins că vom avea din partea Consiliului Naţional de Statistică şi Promoţie în Învăţământul Superior o metodologie foarte clară de alocare a fondurilor bugetate în funcţie de condiţiile pe care Statul român le consideră şi le-a asumat ca fiind importante. Dat fiind declaraţiile celor două ministere, îmi place să cred că Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior va avea ce finanţare să împartă“, a punctat rectorul de la Bucureşti.
De asemenea, Cîmpeanu a menţionat şi faptul că primele 100 de universităţi din rankingul amintit de Gigel Paraschiv, în care se află şi 12 universităţi din România, au câte un buget mai mare decât îl are întregul Minister al Educaţiei din România şi că nu se poate face calitate fără resurse financiare.
Tot legat de finanţarea educaţiei şi a cercetării, acesta a mai spus: „Am fost mereu un mare admirator al Bisericii şi doar Dumnezeu ne mai poate ajuta să ne atingem acele înţelegeri de finanţare a cercetării şi învăţământului superior, pentru că este pentru prima oară când universităţile nu au fost invitate, sub nicio formă, cu niciun reprezentant, la discuţia cu proiecţia pentru buget“, a mai declarat Cîmpeanu.
În cadrul întâlnirii de vineri au luat cuvântul o parte dintre reprezenanţii unor consorţii ale universităţilor din România, dar şi reprezentanţi ai Academiei Române. Rectorii vor purta o serie de discuţii astăzi şi duminică, urmând să facă o comunicare publică despre chestiunile discutate în dimineaţa zilei de duminică, de la ora 9,30.
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Modernizarea managementului universitar, un NOU proiect implementat de USAMV Iasi
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi deruleaza, în perioada iunie - decembrie 2017, proiectul "Modernizarea managementului universitar si a transferului de cunoastere spre mediul de afaceri în cadrul USAMV Iasi", finantat prin FDI (Fondul de Dezvoltare Institutionala), competitia nationala 2017.
Scopul principal al proiectului este modernizarea managementului universitar în cadrul institutiei si îmbunatatirea transferului de cunoastere spre mediul de afaceri, prin valorificarea optima a oportunitatilor specifice. Celelalte obiective fac referire la adaptarea si armonizarea continutului disciplinelor în corelatie cu cerintele pietei muncii si cu programe din universitati de prestigiu din Uniunea Europeana (UE).
De asemenea, se vizeaza promovarea oportunitatilor universitatii la nivel regional, national si international, dar si implementarea de proceduri si mecanisme institutionale în vederea valorizarii resursei umane de la nivelul universitatii, prin sprijinirea logistica si financiara a cadrelor didactice, în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de abilitare.
Pe parcursul proiectului se va introducere în curricula noi discipline sau capitole în cadrul disciplinelor pentru a raspunde mai bine standardelor si la tendintele pietei muncii, urmând sa fie realizat un studiu de impact privind adaptarea curriculei la noile cerinte pe plan national si international.
De asemenea, se va organiza un seminar pentru identificarea si promovarea prioritatilor de dezvoltare regionala si a capacitatilor universitatii de a raspunde solicitarilor mediului de afaceri.
"În cadrul proiectului, ne-am propus dezvoltarea unui parteneriat lucrativ cu administratia locala si regionala, precum si cu organizatii profesionale si de interes academic pentru promovarea capacitatii de transfer tehnologic din universitate catre mediul de afaceri. Totodata, avem în vedere si initierea unui proiect inovativ în colaborare cu ADR Nord-Est, cu implicarea actorilor locali, regionali si nationali pentru operationalizarea transferului tehnologic din Universitate spre mediul de afaceri", a spus prof. univ. dr. Gheorghe Solcan, director de proiect.
La finalul acestui proiect, USAMV va beneficia si de modernizarea spatiilor si a procesului de învatamânt prin dotare cu noi obiecte de inventar, materiale, kituri si reactivi, mentenanta si extindere a retelei INFOMEDIA la nivelul Campusului universitar, dar si a retelei WI-FI în Campus.
Proiectul "Modernizarea managementului universitar si a transferului de cunoastere spre mediul de afaceri în cadrul USAMV Iasi" se desfasoara pe o perioada de sase luni si are valoarea totala de 198.000 lei, din care 16.000 lei este cofinantare din bugetul Agronomiei. De reamintit ca, in acest an, USAMV a obtinut sapte proiecte finantate prin FDI.
Publicație : Bună Ziua Iași
Ce lege mai pregăteşte Ecaterina Andronescu: dublarea indemnizaţiilor membrilor Academiei Române şi statut de demnitar
Iniţiativa legislativă care prevede dublarea indemnizaţiilor pentru membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, cât şi acordarea statutului de demnitar oamenilor din conducerea instituţiei, este adoptată în regim de viteză în cadrul comisiilor din Senat. Asta, deşi în expunerea de motive a proiectului, cele două modificări nu sunt explicate, în contextul în care munca propriu-zisă a Academiei este greu de cuantificat.
Proiectul de lege (iniţiat de Ecaterina Andronescu, la propunerea Academiei) a primit aviz favorabil de la trei Comisii din Senat în această săptămână: Comisia pentru buget-finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital; Comisia pentru muncă şi Comisia pentru drepturile omului. De asemenea, iniţiativa legislativă a primit avizul Consiliului Legislativ luna trecută.
Potrivit documentului, care se află în aceste zile la comisiile din Senat, indemnizaţiile membrilor Academiei Române vor creşte după cum urmează: 1) pentru un membru titular de la 3.000 la 7.400 de lei (salariul maxim al unui profesor universitar); 2) pentru un membru corespondent de la 2.500 de lei la o sumă echivalentă cu 90% din salariul maxim al unui profesor universitar, adică aproximativ 6.600 de lei.
Acelaşi document arată că preşedintele Academiei va avea rang de ministru, iar vicepreşedinţii şi secretarul general rang de secretari de stat, ceea ce înseamnă că vor avea aceleaşi „salarii“. Concret, preşedintele Academiei ar putea câştiga 14.500 lei pe lună, iar vicepreşedinţii şi secretarul general vor primi o indemnizaţie în valoare de 10.150 lei/lunar.
Membru al Academiei: Sunt oameni cu prestigiu care merită o viaţă decentă
Ziarul „Adevărul“ a contactat pe unul dintre membrii Academiei Române pentru a-l întreba ce părere are despre creşterea indemnizaţiilor. „Vorbim de oameni prestigioşi , a căror reputaţie academică a fost dovedită de calitatea lucrărilor pe care le-au scris, unde le-au publicat- aici mă refer cu precădere la vizibilitatea internaţională a candidatului. Academia Română are ca membri unele dintre cele mai importante personalităţii din ţară.
Membrii instituţiei participă la viaţa academică. Pe de o parte, vorbim de oameni care lucrează în universităţi, ca mine, sau membri care activează în diverse institute de cercetare, inclusiv cele care aparţin Academiei Române. Fiecare ne desfăşurăm activitatea cât putem de bine. S-a considerat că maxim 181 de oameni care deservesc ţara asta merită să aibă un trai decent“, a declarat pentru „Adevărul“, Marius Andruh, membru titular şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Chimice a Academiei Române.
Academicianul a mai afirmat că impactul bugetar al măsurii nu ar fi mare întrucât numărul beneficiarilor de indemnizaţii este mic. „ Niciodată nu sunt 181, în general fiind pe la 160 academicieni, deoarece unii dintre aceştia încetează din viaţă şi atunci sunt înlocuiţi cu alţii. Dacă noi, ca stat, credem cu adevărat că aceşti oameni sunt importanţi, şi sunt, pentru cultura şi ştiinţa românească, atunci trebuie să îi tratăm decent. Mai ales că mulţi dintre ei sunt pensionari. Dacă adunăm pensia acestora cu indemnizaţia nu va rezulta nici jumătatate din suma pe care o primeşte un profesor sau cercetător din Occident“, a conchis Andruh.
De ce facilităţi fiscale va beneficia Academia
„Academia Română beneficiază de sprijinul financiar al Statului în realizarea misiunii şi a obiectivelor sale. Academia Română beneficiază de scutirea de taxe şi impozite, precum şi de alte facilităţi stabilite de lege", se mai arată în proiect. În acest moment, Academia are scutiri doar pe terenuri şi clădiri.
Pe lângă facilităţile pentru Academie, proiectul instituie reguli identice şi pentru fundaţiile aflate sub administraţia acesteia, precum Fundaţia Familiei Menachem H. Elias, Spitalul Universitar de Urgenţă "Elias", Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator şi Medicină Preventivă Bucureşti, Sanatoriul din Olăneşti, Fundaţia Patrimoniu şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.
Proiectul vine şi cu un capitol dedicat patrimoniului instituţiei. Academia vrea să primească înapoi toate proprietăţile pierdute, cerând rezolvarea problemei „cu celeritate“. „Se restituie în patrimoniul Academiei Române bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu şi care nu au fost restituie până în prezent, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul procedurilor prevăzute în legi speciale“, se arată în proiect. Dacă, din motive obiective, nu se poate restitui o anumită proprietate, Academia va trebui să primească una de valoare echivalentă sau să beneficieze de „măsuri reparatorii“.
Obligaţiile membrilor Academiei
„Academia Română, cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române, înfiinţată în 1866, reorganizată în 1867 în Societatea Academică Română şi în 1879 în Academia Română. Academia Română reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţei şi culturii. Este o instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi culturii de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură“. Aşa este definită Academia Română în propriul statut.
Descrierea pompoasă a instituţiei vine la pachet cu un set de multiplu de atribuţii/obiective pentru membrii săi. Câteva dintre acestea sunt enumerate mai jos:
- editarea de opere originale, inclusiv ale clasicilor, precum şi de publicaţii periodice din domeniul ei de activitate
- organizarea de manifestări ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale;
- organizarea de activităţi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare, doctorate şi acordarea de titluri ştiinţifice şi academice, în condiţiile legii;
- înfiinţarea de centre de cercetare fundamentală independente sau subordonate în cadrul institutelor existente în condiţiile legii;
- promovarea ştiinţei şi culturii româneşti pe plan internaţional şi stimularea interacţiunii culturii româneşti cu alte culturi prin încheierea de acorduri bilaterale şi colaborarea bi- şi multilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice cu academii şi instituţii ştiinţifice similare din străinătate;
- elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte instituţii naţionale — la cerere sau din iniţiativă proprie — cu privire la politica naţională în domeniul ştiinţei, literelor şi artelor în România şi la marile probleme ale ţării, inclusiv relaţia cu Uniunea Europeană
Problema este că niciuna dintre „sarcinile“ de mai sus nu reprezintă ceva obligatoriu pentru membrii Academiei, iar multe dintre acestea sunt greu de cuantificat. În fapt, singura chestiune care li se cere în mod vehement este să participe la câteva reuniuni pe an. „Membrii titulari şi membrii corespondenţi ai Academiei Române au datoria de a participa la şedinţele secţiei şi filialei din care fac parte şi la adunările generale şi de a se implica în întreaga viaţă academică“, se arată în Legea Academiei Române. De menţionat este că şi în cazul acestor reuniuni membrii pot absenta, cu condiţia să anunţe înainte.
„Anual, membrii Academiei Române prezintă secţiilor din care fac parte informări asupra activităţii lor“, se mai precizează în Legea Academiei.
Numai Academia evaluează Academia
În conformitate cu legea Academiei în vigoare singura autoritate care poate analiza şi evalua activitatea Academiei Române este ea însăşi, după cum arată statutul instituţiei. Concret, în cadrul Academiei Române funcţionează un Consiliu de Coordonare al Cercetării Ştiinţifice (CCCŞ), care colaborează cu secţiile de specialitate, pentru monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor şi proiectelor din cadrul Academiei.
Specialiştii în Educaţie spun că este problematic faptul că Academia Română nu este evaluată de o instituţie externă. Pe de altă parte, aceştia afirmă că în ţara noastră nici nu există o autoritate competentă pentru a face acest lucru. „Ar putea să vină cineva din afara ţării pentru a se ocupa de această chestiune, dar cred că asta ar dăuna prestigiului nostru academic. E o discuţie complicată. Cred că cel mai bine, pentru a nu mai exista dubii cu privire la performanţa Academiei, este ca aceasta să presteze activităţi independente în economia de piaţă. Are suficiente fonduri şi proprietăţi pentru a face acest lucru“, a explicat preşedintele Asociaţiei „EDU CER“, Ştefan Vlaston.
Publicație : Adevărul
PLAGIATELE, Scolile Doctorale si finantarea universitatilor. Ministrul Educatiei, sub tirul RECTORILOR din tara. Totul s-a intamplat la IASI
Final de saptamana incins la Iasi! • Totul s-a derulat in cadrul Consiliului National al Rectorilor - CNR, organizat de Universitatea Tehnica - TUIASI "Gheorghe Asachi" • In acest context, prezent la discutii, actualul ministru al Educatiei Nationale - prof. Liviu Marian Pop s-a aflat sub tirul nemultumirilor si solicitarilor venite din partea a aproximativ o suta de rectori din toata tara • Plagiatele, evaluarea Scolilor Doctorale, finantarea universitatilor si a cercetarii, investitiile in infrastructura si o strategie de promovare a unitatilor de invatamant romanesti in afara tarii au fost principalele subiecte abordate • Urmariti doar pe www.bzi.ro un material video complet cu reactiile legate de CNR
Ieri (19 noiembrie 2017 - n.r.), de la prima ora a diminetii, la Universitatea Tehnica (TUIASI) "Gheorghe Asachi" din Iasi au fost prezentate concluziile dupa derularea Consiliului National al Rectorilor (CNR), organizat in premiera de Politehnica ieseana. In prim-plan au fost: prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cimpeanu - presedinte CNR, prof. univ. dr. ing. Dan Cascaval- rector TUIASI, respectiv prof. Liviu Marian Pop, ministrul Educatiei Nationale (MEN) si secretarul de stat, tot in cadrul MEN, Gigel Paraschiv.
Evaluarea Scolilor Doctorale si mai multi bani pentru cercetare si infrastructura academica
Avand in vedere toate acestea, presedintele CNR, Sorin Cimpeanu, a tinut sa arate ca au fost abordate o serie de elemente care, in esenta, tin de o mai buna finantare atat pe zona de student, profesor, dar si pe cercetare, inovare si dezvoltarea infrastructurii.
Un alt aspect a tinut de elaborarea unei strategii nationale de promovare a universitatilor romanesti in strainatate, cifra de scolarizare pentru anul 2018 - 2019, respectiv evaluarea Scolilor Doctorale.
"I-am prezentat domnului ministru necesitatea suplimentarii finantarii invatamantului superior, in special la nivelul finantarii de baza (camine, cantine, investitii), cresterea fondurilor care ar trebui alocate cercetarii, cresterea numarului de locuri bugetate care ar trebui sa fie alocate la nivel de studii ale programelor de licenta/masterat/doctorat, incepand cu anul universitar 2018-2019, avand in vedere care sunt domeniile care tin de necesitatile Romaniei. Spre exemplu, ne dorim cu 40 la suta mai multi bani pentru finantarea de baza sau 50 la suta pentru investitii. Desigur, o mare problema ramane finantarea cercetarii. Apoi, este foarte bine ca pentru prima data avem elaborata, alaturi de Guvernul Romaniei, o strategie nationala de promovare a universitatilor romanesti in strainatate. Asta pentru ca din ce in ce mai multe institutii de invatamant superior au programe de studii in limbi straine. Desigur, am discutat de necesitatea evaluarii tuturor celor 210 Scoli Doctorale din Romania, inclusiv pe tema problemelor ce tine de plagiatele din ultimii ani. Aici, Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior este cea care trebuie sa vina cu un model de Metodologie", a transmis, in esenta, profesorul Cimpeanu.
Bani mai multi pentru Educatie? Simpla promisiune sau realitate!
Pe de alta parte, prof. Liviu Marian Pop, coordonatorul MEN, a spus ca, in 2018, educatia va avea cel mai mare buget din ultimii ani. Cu toate acestea, cand a venit vorba de a oferi un procent, acesta a spus ca nu poate spune la acest moment deoarece se lucreaza la bugetul Romaniei. De asemenea, a precizat ca fondurile care vor fi alocate invatamantului public romanesc, inclusiv la investitii sau cercetare, depind de proiectele pe fondurile europene.
"Va garantez ca, anul viitor, educatia va avea cel mai mare buget din ultimii zece ani. Nu va pot spune procentul din PIB deoarece inca se lucreaza la bugetul de stat. Apoi, avem in pregatire si multe proiecte pe fonduri europene pe care speram sa le obtinem. Sigur, vom acoperi cresterile salariale ale profesorilor si studentii isi vor primi, la fel, bursele majorate", a spus Pop. Cu toate acestea, presedintele CNR a confirmat ca va fi un buget mai mare, insa a spus ca si costurile vor creste pe plan national in Educatie.
Publicație : Bună Ziua Iași și Evenimentul
|
