INTERVIU ZDI: Andrei Pleșu - „România e o ţară obositoare. Fiecare zi are trauma ei, perplexitatea ei“
Interviu cu Andrei Pleşu, filosof, scriitor şi istoric al artei. În această săptămână, Pleşu a primit titlul de doctor honoris causa al Universităţii „Al.I. Cuza“.
- Unde credeţi că a greşit naţionalismul, pornit până la urmă ca o formă de a păstra identitatea unui popor în contextul globalizării agresive, de s-a transformat în formele acestea extreme din Ungaria, Polonia şi, mai nou, România?
- De obicei, naţionalismul intră în derivă atunci când devine discursul cuiva care nu are o identitate bine definită, o calitate alta decât aceea de a aparţine unei colectivităţi. Oameni care nu au profil propriu, care nu se disting prin nimic, pot măcar să spună că sunt urmaşii lui Ştefan cel Mare. Ideea că virtuţile se moştenesc genetic, ideea că eşti rudă cu Mihai Viteazul, cu Ilie Năstase sau cu toţi care au avut o performanţă de un tip sau de altul, îţi dă un fel de (falsă) justificare, o identitate pe care, de fapt, nu o ai. E uşor să spui „sunt român“. Important este cu ce acoperi această apartenenţă care este un dat, nu un merit. Nu am ales noi să ne naştem într-un anumit loc. Ce este însă important e ca, odată acceptat acest dat care nu depinde de noi, să îl onorăm cum se cuvine, să ne comportăm astfel încât să nu ne fie nici nouă, nici ţării, nici concetăţenilor noştri ruşine că suntem în acest loc. |sta-i patriotismul. Să nu accepţi ca darul pe care l-ai căpătat prin naştere să fie utilizat demagogic. Trebuie să pui ceva pe masă. La noi, din păcate, discursul ţine loc de faptă.
„Uitaţi-vă în jur cum arată miniştrii noştri“
- Unul dintre motivele pentru care am ajuns aici, aţi mai spus-o şi dumneavoastră, este că nu avem o clasă politică reprezentativă. Aş vrea să vă întreb de ce credeţi că intelectualii de succes din România, cei care sunt dispuşi să se afişeze public, nu mai au acces la politică? Refuză sau nu e loc pentru oameni buni în politica din România?
- Constat, deocamdată, că nu prea e loc, pentru că criteriile de selecţie nu includ exigenţa pregătirii solidă, a profesionalismului, a instrucţiei culturale. M-am uitat odată cum arată programa de admitere la École Nationale d’ Administration, care este, în Franţa, un fel de „pepinieră de cadre“ pentru politicieni. La admitere trebuie să treci probe de politică europeană, legislaţie europeană şi cultură generală. Uitaţi-vă în jur cum arată miniştrii noştri, din toate punctele de vedere: cu dificultăţi de a se exprima normal româneşte (fiind mari patrioţi de altfel), incapabili să construiască, până la capăt, o frază coerentă şi convingătoare. Şi mai e ceva: s-a reuşit distribuţia publică a unei idei negative despre elite. Or, spunea cineva, nu poţi să ai elite într-o comunitate care nu respectă şi nu iubeşte elitele. Dacă nu sunt asumate şi preţuite ca atare, elitele nu ajung la vârf, şi când folosesc cuvântul „elită“, nu mă refer la o oligarhie. Nu e vorba de câţiva aleşi care fac pe nebunii. Elită înseamnă, etimologic şi istoric, pur şi simplu o categorie de profesionişti care, în meseria lor, sunt cei mai buni. Când vrei să te operezi, cauţi doctori de elită. Când vrei să bei un vin bun, cauţi un „vin ales“ - care înseamnă un vin de elită. În orice domeniu e la fel: există o elită ţărănească, o elită muncitorească, există o elită a avocaţilor etc. E vorba, pur şi simplu, de oameni foarte bine pregătiţi. Or dacă noi ajungem să socotim că elitele sunt dăunătoare, că sunt prost orientate, atunci ele nu sunt încurajate să se implice. În schimb, li se spune că sunt „sinecurişti, stau deoparte şi ne dau lecţii, dar nu fac nimic“. Păi cum să facă, dacă sunt ţinuţi la distanţă? Personal, ca să mă refer la o experienţă pe care am traversat-o, m-am trezit, după ’89, implicat în diverse organisme politice şi am înţeles să accept, nu pentru că asta visam eu, ci pentru că m-am crezut dator să accept o ofertă cu posibile beneficii publice.
- Cum vă explicaţi starea actuală a clasei politice în condiţiile în care multe persoane remarcă faptul că par mai buni politicienii care au venit imediat după 1990? Erau neexperimentaţi, fără experienţă politică, dar par la un alt nivel decât cei de astăzi care totuşi au avut 27 de ani să se uite în spate şi să înveţe din greşelile trecutului.
- Şi eu mi-am pus problema aceasta, pentru că ştim ce severă era opinia publică cu guvernele de după Revoluţie. Dar când îmi aduc aminte de miniştrii de atunci, trebuie să recunosc - mă scot pe mine din cauză - că erau oameni incomparabil mai bine aşezaţi decât sunt ăştia de acum. Aveau un profil. Cei mai mulţi dintre ei practicaseră o meserie. Eu i-aş întreba pe fiecare dintre membrii Parlamentului şi ai Guvernului: „Domnule, ce ştii să faci?“ Că dacă nu ştii să faci nimic ca lumea, dacă nu poţi să pui pe masă isprăvi profesionale consistente, nu poţi nici să apreciezi calităţile altuia şi calitatea în general. În plus, nu mai vrei să pleci din politică, fiindcă dacă pleci de acolo, nu ai unde să te duci. Eu am fost coleg de guvern, în anii ’90, cu oameni de o perfectă croială profesională. Unii, chiar dacă avuseseră funcţii şi înainte de 1989, aveau o anumită experienţă a răspunderii de stat. Da, făceau greşeli, fiindcă se confruntau cu o realitate pe care n-o mai trăiseră. Dar erau articulaţi, aveau o anumită experienţă „tehnică“, o anumită viziune. Or nu prea mai există aşa ceva din păcate. Dacă te uiţi la CV-urile miniştrilor şi parlamentarilor de astăzi, te sminteşti. Toţi au făcut Colegiul Naţional de Apărare, Academia Naţională de Informaţii şi, eventual, Institutul Diplomatic. Calificări socotite obligatorii şi suficiente. Aşa te trezeşti cu câte un inginer care a devenit avocat la 47 de ani şi face legile ţării! Numai nişte genii ar face faţă unei astfel de provocări. Chiar neşcolită, genialitatea poate fi eficientă. Dar nu e cazul. La noi, puterea nu are autoritate, iar autoritatea reală nu are putere.
În învăţământul secundar sunt probleme dramatice
- E înfiorător să deschizi televizorul astăzi şi să vezi cum se vorbeşte întruna despre statistici alarmante - testele PISA care arată dezastruos, analfabetismul funcţional care a ajuns la aproape 40%, copii care abandonează şcoala sau care nu au urmat-o niciodată. Uitându-ne la acest prezent, la cum arată el astăzi, cum credeţi că va arăta viitorul în care aceşti copii vor creşte mari?
- Sunt îngrijorat, sunt foarte îngrijorat. Păi e suficient să vedem cum arată ministrul Educaţiei. Când ministrul Educaţiei are dificultăţi de exprimare, când în mod vădit e depăşit de problematica domeniului, iar educaţia lui personală e grav lacunară, cum vrem să meargă bine sistemul? Pe de altă parte, se vorbeşte mult despre universităţi, dar nu se vorbeşte suficient despre învăţământul secundar. Acolo sunt probleme dramatice - şi manualele, şi programele, şi, îmi permit să spun, şi profesorii nu mai au calibrul necesar, iar rezultatul se vede... Câteva instituţii tradiţionale sunt grav avariate: instituţia dascălului, instituţia cărţii şi instituţia lecturii. Acestea sunt toate în criză. Şi dacă nu se face ceva, nu putem spera la nimic bun. Nu putem decât să contăm pe excepţii spectaculoase, dar nu astea fac o ţară.
- Nu credeţi că oamenii de astăzi s-au radicalizat, s-au vulcanizat şi avem o societate care funcţionează reactiv: nu stăm să gândim şi să clădim, ci reacţionăm faţă de situaţiile care ni se pun în faţă ca societate?
- Lucrurile au devenit foarte complicate. Trebuie să vorbim şi despre noile mijloace de comunicare. Comunicarea prin SMS şi pe Facebook e de alt tip decât comunicarea de până acum. E eliptică şi, în mod paradoxal, produce mai curând singurătate decât comuniune. Am văzut cupluri, el şi ea, vizibil într-o relaţie de dragoste, la cafenea, fiecare cu telefonul în mână şi dându-şi SMS-uri. Asta nu mai e comunicare, e un schimb de tăceri eliptice, care modifică cu totul afectele, limbajul, substanţa unei relaţii. Acum nu putem să ne revoltăm, asta este direcţia în care se merge, trebuie să vedem cum să facem ca aceste noutăţi tehnice să recupereze şi comunicarea reală, autentică, nu să o abandoneze. Vestea bună din punctul meu de vedere este totuşi ce am văzut în februarie şi ce vedem acum în stradă. De ce? Pe lângă oamenii mai în vârstă care participă, am fost frapat, mai ales în februarie de faptul că erau, preponderent, oameni tineri. Or aceştia sunt oameni care nu au apucat să fie deformaţi de frică, de suspiciune, de arbitrarul statului demolator, sub care s-au format generaţiile anterioare. Ei nu mai pot fi înregimentaţi. Ies în stradă şi spun ce cred. Se vede că nu le mai este frică, că nu mai au gânduri ascunse şi experienţe traumatizante. E ceva nou şi asta, din punctul meu de vedere, e un câştig care îmi dă speranţă. În sensul acesta, mă bucur că există reactivitate la nivelul societăţii civile şi al tinerii generaţii, pentru că altfel activitatea guvernamentală s-ar dezlănţui fără niciun fel de oprelişti. Dar, dincolo de toate, avem de a face cu o există o criză a comunicării agravată şi de şcoală şi de presă. Sunt ultimul care să ţină discursuri nostalgice, dar, înainte de 1989, până şi simplii crainici de radio şi de televiziune aveau un nivel profesional, cultural, lexical, superior celor de azi. Am văzut, uneori, la televizor, spectacole de varietăţi mai vechi. De pildă, un episod parodic, în care Stela Popescu, Margareta Pîslaru şi Vasilica Tastaman cântau laolaltă cuplete satirice, cu aluzii la Tristan şi Isolda, sau la Odiseea. Asta înseamnă că exista un public, capabil să recepţioneze aceste referinţe culturale. Mă întreb dacă mai există şi astăzi un asemenea public, dacă tipul acesta de spectacol mai are, astăzi, auditoriu. Rezultă că în contextul atât de viciat de comunism supravieţuise un tip de educaţie decent. Asta avem de recuperat. Dar pentru asta e nevoie de oameni, de elite active, de decizie politică, competenţă şi, aş spune, de abnegaţie. Ca să nu mai vorbim de patriotism. Ai de jucat un rol? Joacă-l până la capăt corect. Cât poţi tu de corect.
„Nu am senzaţia catastrofei, am mai curând senzaţia unei mediocrităţi generalizate“
- Credeţi că e argumentat acest pesimism al oamenilor în legătură cu viitorul ţării în condiţiile în care România împlineşte anul viitor abia 100 de ani de când există ca stat unitar, consolidat? A trecut prin două războaie mondiale, au fost 50 de ani de comunism care au făcut extraordinar de mult rău, dar să fie guvernul acesta şi momentul acesta finalul la toate sau vorbim de o societate care se dezvoltă atât de rapid încât nu mai avem timp să ne aşezăm ca naţiune?
- Speranţa nu e o problemă de logică sau de argumente; e o virtute a sufletului şi a minţii, o înclinaţie de a vedea lucrurile ca fiind orientate spre un orizont promiţător. E adevărat că momentul de faţă nu prea ajută. Trebuie să ai o natură puternică, un tonus vital viguros, ca să rezişti cu adevărat în faţa unor provocări imediate care nici măcar nu sunt de anvergură. Nu am senzaţia catastrofei, am mai curând senzaţia unei mediocrităţi generalizate, a unei forme de incapacitate profesională, intelectuală şi morală care riscă să blocheze tot. Poate că, în cazul meu, e de vină şi vârsta. Împlinesc la anul 70 de ani şi stau tot mai prost cu iluziile şi cu încrederea în viitor. Am obosit. România e o ţară obositoare, iar dacă nu eşti suficient de „descurcăreţ“, de dinamic, dacă nu ai o natură pozitivă, rişti să gâfâi clipă de clipă. Îmi aduc aminte de o vorbă de-a lui Adam Michnik care, întrebat după schimbările din 1989, ce îşi doreşte pentru Polonia, a spus - „vreau să ajungem o ţară în care să ne plictisim“. În privinţa asta stăm mai bine decât Polonia: nu ne plictisim. Fiecare zi are trauma ei, perplexitatea ei, niciodată nu ştii ce te aşteaptă. Pe scurt, o spun mereu: dacă umblăm după argumente, ne deprimăm. Dacă însă ne spunem: cum am scăpat până acum, poate mai scăpăm odată, atunci putem spera un oarecare echilibru.
Publicație : Ziarul de Iași
Universitatea Tehnică a primit aprobare pentru proiecte de 6,5 milioane euro
Patru dintre proiectele de cercetare depuse de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI) au fost aprobate pentru finanţare, urmând să aducă la Iaşi 6,5 milioane de euro.
Proiectele au fost depuse în competiţia „Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI)“, desfăşurată la nivel naţional de către Uniunea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). TUIASI este astfel instituţia care coordonează cele mai multe proiecte din ţară, în număr de patru, restul universităţilor şi institutelor de cercetare câştigând cel mult trei proiecte.
Au existat şapte domenii de cercetare pe care o instituţie putea depune câte un singur proiect de cercetare. La nivelul întregii ţări s-au depus aproximativ 380 de proiecte, fiind declarate câştigătoare, în medie, 10-15 proiecte la fiecare secţiune, majoritatea dintre acestea fiind adjudecate de către institutele de cercetare, şi nu de către universităţi. Universitatea Tehnică din Iaşi a depus câte un proiect pentru fiecare dintre cele şapte domenii de cercetare.
„Valoarea maximă a unui astfel de proiect este de 7,5 milioane de lei, şi toate proiectele câştigătoare de la universitatea noastră au mers spre această valoare maximă. Este un tip complet nou de proiect, definit ca fiind complex, compus din mai multe proiecte individuale desfăşurate la nivel de consorţiu. Mi se pare absolut extraordinară performanţa universităţii pentru că a fost o competiţie foarte dură“, a declarat prof. univ. dr. Carmen Loghin, prorector responsabil cu activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare la TUIASI.
Suma totală pentru finanţarea acestor patru proiecte este de aproximativ 6,5 milioane de euro.
Rectorul TUIAȘI, prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, arată că performanţa universităţii este semnificativă, mai ales dacă se ia în calcul faptul că nu au mai fost organizate competiţii de granturi naţionale în ultimii ani, iar atractivitatea obţinerii unei astfel de finanţări de către universităţi a fost mare.
Cele patru proiecte ale universităţii sunt pe domeniul bioeconomiei, al energiei, mediului şi schimbării climatice, al eco-nanotehnologiei şi materialelor avansate, iar ultimul pe domeniul sănătăţii, proiectul TUIAŞI vizând noi materiale biocompatibile.
Publicație : Ziarul de Iași și Adevărul
Dezbatere pe teme juridice, la Universitatea Cuza
In cursul zilei de astazi, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi va avea loc o dezbatere privind teme juridice. Dezbaterea va avea loc in amfiteatrul "Mihail Eliescu" din cadrul Facultatii de Drept a unitatii de invatamant superior si este dedicata elevilor din clasele IX-XII.
Intalnirea care va debuta la ora 12:00 este organizata de Asociatia pentru Dialog în Justitie în parteneriat cu Primaria municipiului Iasi, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi si Directia Generala Anticoruptiedin cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Intalnirea vizeaza prezentarea unui ghid juridic pentru elevii de liceu.
Autorii ghidului juridic sunt: conf. univ. dr. Maria-Ioana Michinici, lector univ. dr. Mihai Dunea, conf. univ. dr. Ioana Costea, lector univ. dr. Dan Constantin Mata, prof. univ. dr. Gabriela Lupsan, Directia Generala Anticoruptie, conf. univ. dr. Carmen-Mariana Diaconu, Vasile Dron - fostul sef al Centrului Regional Iasi din cadrul Agentiei Nationale Împotriva Traficului de Persoane si mediatorul Maria Paduraru.
"Ghidul juridic pentru elevi dezvolta pe întelesul tinerilor elemente de drept penal, drept administrativ, drept financiar, drept civil, prevenirea coruptiei, traficul de persoane, solutionarea alternativa a conflictelor prin mediere si multe alte informatii juridice necesare tinerilor în viata de zi cu zi. Ghidul juridic face parte din proiectul de predare a educatiei juridice, Educatie pentru viata, initiat si desfasurat de Asociatia pentru Dialog în Justitie împreuna cu partenerii în scolile din Iasi, cu adresabilitate catre elevii cu vârsta cuprinsa între 14-18 ani. Prin activitatile pe care le desfasoara, respectiv prezentari de seminarii juridice la clasa si editarea, tiparirea si distribuirea gratuita a ghidului juridic în scolile din Iasi, proiectul Educatie pentru viata reprezinta un program de formare cetateni responsabili pentru faptele si actiunile lor, fiind guvernat de conceptul ca necunoasterea legii nu te absolva de raspundere", au mentionat organizatorii dezbaterii.
Publicație : Bună Ziua Iași
Proiect despre identificarea posibilitatilor de acces si integrare pe piata muncii la Universitatea Cuza din Iasi
Sala Senatului Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iasi a gazduit conferinta de încheiere a proiectului intitulat "Identificarea si analiza asteptarilor angajatorilor si absolventilor UAIC privind accesul si integrarea pe piata muncii (ACCESS)".
Acesta s-a desfasurat în perioada iulie-decembrie 2017 si a fost sustinut printr-un grant al Fondului de Dezvoltare Institutionala. Prin implementarea acestuia, s-a urmarit, printre altele, adaptarea ofertei academice la cerintele pietei muncii si, implicit, sporirea gradului de incluziune profesionala a studentilor si absolventilor UAIC în domeniul aprofundat pe parcursul anilor de studii.
Efectiv, 758 de studenti si 72 de potentiali angajatori au completat chestionare, au fost organizate 22 de evenimente de cariera, în cele 15 facultati ale Universitatii Cuza, la care au participat aproximativ 1.250 de studenti. Pe de alta parte, 100 de studenti au completat cel putin un modul online al Programului European de Dezvoltare a Carierei (PEDC) si au fost incheiate zece noi parteneriate de catre UAIC alaturi de companii din mediul privat.
"A fost accentuata importanta si utilitatea acestei cercetari, pentru toti factorii implicati în procesul de recrutare si inserare pe piata fortei de munca. Astfel, rezultatele studiului vor fi puse la dispozitia studentilor, care vor avea ocazia sa afle direct de la sursa care sunt strategiile de recrutare ale companiilor, beneficiile extrasalariale si competentele transversale necesare pentru obtinerea unui job. Tinând cont de aceste considerente, potentialii angajatori vor putea afla care sunt modalitatile adoptate de studenti în vederea gasirii unui loc de munca si strategiile aplicate în acest sens, precum si tipurile de activitati pe care le pot dezvolta, în colaborare cu UAIC, pentru a pregati profesionisti capabili sa se integreze rapid în compania lor. La rândul sau, pornind de la aceste premise, Universitatea Cuza va putea sa vina si mai mult în sprijinul studentilor si al absolventilor sai, prin identificarea viitorilor parteneri din mediul privat si diversificarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala", arata reprezentantii UAIC.
Publicație : Bună Ziua Iași
Doua universitati din Iasi ocupa pozitii importante in clasamentul global al unitatilor academice din Romania
Doua universitati din Iasi ocupa pozitii fruntase in clasamentul global al institutiilor de invatamant superior din Romania, anume in Metaranking Universitar 2017.
De precizat ca acest clasament a fost realizat in functie de rezultatele combinarii performantelor lor individuale din clasamentele academice internationale. In acest sens, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) si Universitatea Tehnica (TUIASI) "Gheorghe Asachi" sunt clasate ca fiind printre cele mai bune institutii de invatamant superior din tara.
Astfel, UAIC ocupa locul al III-lea, fiind urmata de TUIASI, care se regaseste pe locul al IV-lea. Metarankingul Universitar 2017 utilizeaza metodologia propusa de membrii High Level Experts Group numiti in 2016 de Ministrul Educatiei Nationale (MEN).
Obiectivul Metarankingului Universitar este cunoasterea pozitionarii universitatilor romanesti in clasamentele academice internationale. Analiza tine cont de cele noua clasamente internationale relevante, care ofera un scor global si care includ criterii si indicatori academici. Potrivit Raportului final, doar 23 dintre cele 92 de universitati incluse in clasament (55 publice si 37 private) au prezenta si vizibilitate internationala.
Publicație : Bună Ziua Iași
Rezultatele academice exceptionale ale studentilor Erasmus+, rasplatite de UAIC
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC) a organizat luni, 11 decembrie 2017, la ora 12:00, in Aula Magna „Mihai Eminescu” evenimentul Performanta academica dincolo de frontiere (UAIC savvy students beyond borders), prin care sunt recunoscute meritele celor mai buni studenti Erasmus+ ai Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, contribuind la mai buna cunoastere dintre acestia si colegii lor internationali veniti la UAIC. Adevarati ambasadori ai UAIC in intreaga Europa, studentii Erasmus+ s-au intors acasa cu rezultate academice exceptionale.
Prin intermediul acestui eveniment, aflat la cea de-a doua editie, performantele celor mai merituosi studenti Erasmus+, anume cei care au obtinut mai mult de 30 credite ECTS/semestru, respectiv 60 credite ECTS/an academic, intr-un stagiu de studiu Erasmus+ din anul academic 2016-2017, au fost rasplatite de Universitate, care le-a acordat premii si diplome de excelenta. Mentionam ca, din cei 317 de beneficiari de stagii Erasmus+ efectuate in anul universitar precedent, 156 au reusit aceasta performanta in 158 de stagii. In cadrul evenimentului, Corala „Universitas” a sustinut un recital pentru toti cei prezenti in Aula Magna „Mihai Eminescu”.
Publicație : Bună Ziua Iași
Academia Romana premiaza cercetatori si aparitii editoriale UAIC
Vineri, 15 decembrie 2017, cinci membri ai comunitatii academice vor fi premiati de Academia Romana pentru performanta culturala si stiintifica. Ceremonia de decernare va avea loc la sediul Academiei, incepand cu ora 10.00, in prezenta Biroului Prezidiului si a membrilor Academiei Romane, reuniti in Adunare Generala.
Lucrarea „Terminologia meteorologica romaneasca a fenomenelor atmosferice (Stiintific versus popular)”, de Alina Pricop, Cristina Carabus, Liviu Apostol, Madalin Patrascu si Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu, aparuta la Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” a fost recompensata cu Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“. Unul dintre autori, Liviu Apostol, este professor emeritus al Facultatii de Geografie si Geologie, actualmente cadru didactic asociat la Departamentul de Geografie. Mihai-Bogdan Atanasiu, cercetator stiintific doctor la Facultatea de Istorie, va fi distins cu Premiul „Nicolae Iorga” pentru lucrarea „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic”, aparuta tot la Editura Universitatii.
Din cadrul Facultatii de Fizica vor fi premiate doua persoane – lect. dr. Ionut Topala si cercet. Cristian Ionut Stelea. Premiul „Dragomir Hurmuzescu” ii va reveni lui Ionut Topala pentru grupul de lucrari „Contributii la studiul mecanismelor din plasma la presiune atmosferica si a actiunii acestora asupra sistemelor biologice”, in timp ce Cristian Ionut Stelea va primi Premiul „Stefan Procopiu“ pentru lucrarea „Thermodynamics of nonextremal Kaluza-Klein multiblack holes in five dimensions”.
De asemenea, prof.univ.dr. Nicu Gavriluta va fi distins cu Premiul „Vasile Conta“ pentru volumul „Mit, magie si manipulare politica” aparut la Editura Institutului European.
Pe langa cele doua lucrari aparute la Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” deja mentionate mai sus, in cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Academiei vor fi premiate alte doua volume ale editurii. Este vorba despre lucrarea „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, calatorii si colectionari in Romania celei de-a doua jumatati a secolului XIX”, de Alexandru Istrate, premiata la sectiunea de Stiinte Istorice si Arheologie si de volumul „Cercetari paleoantropologice privind populatia Iasului medieval. Referire speciala la necropola din secolul al XVII-lea de la Curtea Domneasca de Vasilica-Monica Groza.
Premiile recompenseaza performanta culturala si stiintifica romaneasca a anului 2015, concretizata in opere individuale sau realizate in colaborare. Academia Romana acorda un numar de 79 de premii, purtand, fiecare, numele unei personalitati ilustre din domeniul creatiei literare, artistice si stiintifice nationale, repartizate pe multiple domenii de activitate: literatura, lingvistica, teatru si cinematografie, muzica si arte plastice, istorie, filosofie si psihologie, matematica, fizica, chimie, geografie si geonomie, agricultura, medicina sau stiinta si tehnologia informatiei. Premiile Academiei Romane se acorda oamenilor de stiinta si litere, artistilor romani, din tara sau din strainatate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea si opera lor, la dezvoltarea culturii si stiintei romanesti.
Publicație : Bună Ziua Iași
|
