Conducerea Senatului de la Universitatea Cuza din Iasi face PRECIZARI legate de concursul pentru ocuparea sefiei Bibliotecii Central Universitare Mihai Eminescu
Cel mai probabil, la mijlocul acestei luni (februarie 2018 - n.r.) Senatul Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) va derula o sedinta in cadrul careia vor fi analizate dosarele candidatilor la conducerea Bibliotecii Central Universitare (BCU) Mihai Eminescu! In cursa se afla conf. univ. dr. Ioan Milica - Facultatea de Litere respectiv prof. univ. dr. Lucian Leustean - Facultatea de Istorie! In acest sens, BUNA ZIUA IASI (BZI) a prezentat faptul ca, surse din cadrul Senatului de la Cuza au arata ca dosarul conerentiarului Milica este mai bun decat al profesorului Leuatean! In acest sens, presedintele Senatului de la UAIC - prof. univ. dr. Gabriel Ovidiu Iancu a venit cu precizari in acest sens.
"In urma informatiilor aparute in cotidianul Buna Ziua Iasi, conform carora, referitor la concursul pentru directoratul Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu Iasi, <> din Senatul UAIC descriu dosarul unuia dintre cei doi candidati pentru post ca <>, conducerea acestui for se vede nevoita sa precizeze: dosarele celor doi candidati nu au fost analizate inca in Senatul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi! Ca atare, forul senatorial universitar nu si-a exprimat deocamdata parerea despre portofoliile celor doi candidati, prof. dr. Lucian Leustean - Facultatea de Istorie si conf. dr. Ioan Milica - Facultatea de Litere. <> senatoriala invocata a transmis informatia in nume propriu sau, eventual, in numele altei structuri din Universitate", a transmis acesta!
Publicație : Bună Ziua Iași
Un buget mai mare pentru cercetare, evaluarea şcolilor doctorale şi creşterea autonomiei universitare - solicitarea rectorilor de la guvernanţi
În urma ultimei întruniri a membrilor Consiliului Naţional al Rectorilor, a fost stabilită agenda principalele priorităţi pe care ar trebui să le aibă guvernanţii în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului universitar.
Redăm mai jos solicitările Consiliului Naţional al Rectorilor
- Creşteri bugetare anuale succesive care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educaţiei, alături de 1% din PIB alocat pentru finanţarea cercetării ştiinţifice din fonduri publice.
- Crearea condiţiilor pentru aplicarea principiilor învăţământului centrat pe student, în toate componentele vieţii universitare, de la condiţii adecvate de viaţă şi studiu, până la programe de studii moderne şi relevante, implicarea în activităţi de cercetare ştiinţifică de vârf şi asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră şi a reducerii abandonului universitar. In acest sens, CNR solicită creşterea alocaţiei per student şi susţine aplicarea legii educaţiei în sensul finanţării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea şi sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior.
- Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naţionale şi cerinţele economice de dezvoltare a României. CNR îşi exprimă totalul dezacord în raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de şcolarizare bugetate, propunere care face totală abstracţie de domeniile de interes strategic asumate de România la nivel naţional şi european, dar şi de cerinţele pieţei muncii. Din păcăte, nu este prima oară când la nivelul CNR se dezaprobă poziţia acestui organism cu atribuţii esenţiale pentru viitorul invătământului superior românesc.
- Finanţarea instituţională a cercetării universitare – pe modelul finanţării de bază sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea ştiinţifică în universităţi şi crearea unor clustere de competitivitate în universităţi, care să menţină şi să atragă cercetători cu rezultate, în scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicită modificarea reglementărilor referitoare la infrastructurile prezente în Roadmap-ul naţional, pentru ca accesul universităţilor la finanţarea marilor structuri de cercetare să nu mai fie restricţionat artificial. CNR solicită regândirea clauzei din contractul de finanţare din cadrul Programului PCCDI, pe care o consideră abuzivă, de interzicere a participării la competiţii de cercetare în următorii doi ani, pentru instituţiile care nu respectă condiţia de menţinere a tuturor cercetătorilor nou angajaţi. Se pot identifica soluţii asiguratorii fără consecinţe disproporţionate asupra dezvoltării generale a unei universităţi în ansamblul ei.
- Creşterea autonomiei universitare în definirea propriilor strategii, dar şi la nivel financiar, în special în gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universităţilor.
- Consolidarea unui sistem de finanţare care, alături de criteriile de calitate şi performanţă, să ţină cont de eficienţa în gestionarea bugetelor publice, precum şi de capacitatea universităţilor de atragere a resurselor financiare din surse private.
- Evaluarea şcolilor doctorale, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, cu existenţa imperativă a unei componente internaţionale, pe baza unor metodologii care să asigure obiectivitatea, transparenţa şi relevanţa procesului. CNR îşi exprimă speranţa cu privire la soluţionarea cât mai urgentă a blocajului generat de verificarea de constituţionalitate a proiectului Legii de aprobare a OUG 96/2016, reglementare de care depinde întreg procesul menţionat.
- Crearea unui cadru legal prin care să se poată înfiinţa domenii noi de doctorat.
- Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post, conform practicilor internaţionale, cu respectarea aceloraşi criterii de performanţă ca în cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică. In acelaşi timp, CNR solicită deblocarea posturilor didactice şi posturilor unice din universităţi.
- Investiţii semnificative în modernizarea infrastructurii universitare, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu, de siguranţă şi de viaţă ale studenţilor, dar şi în vederea creşterii eficienţei energetice şi reducerii amprentei de carbon.
Publicație : Adevărul
|
