Universitatea "Cuza” din Iaşi a semnat pentru un nou pact pentru educaţie
Cinci universităţi de top care fac parte din consorţiul ”Universitaria” au semnat, la Timişoara, o rezoluţie prin care cer, printre altele, un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020, dar şi finanţare pe criterii de performanţă.
Potrivit unui comunicat transmis de Universitatea de Vest din Timişoara, cinci universităţi de top din România - Universitatea din Bucureşti, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea de Vest din Timişoara - au semnat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Timişoara, o rezoluţie, în cadrul unui moment festiv.
”După 25 de ani de schimbări permanente în învăţământul românesc, în care mai mult de 20 de miniştri ai educaţiei au abordat în mod diferit politica învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, Consorţiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial pentru progresul societăţii. Observând incoerenţa şi impredictibilitatea sistemului de învăţământ superior prin abordări top-down, Consorţiul propune o coordonare de tip bottom-up, care să reflecte evoluţiile înregistrate deja în universităţi. Propunerile incluse în rezoluţia de faţă ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate şi predictibilitate în dezvoltarea învăţământului superior din România. Considerăm imperativă ideea unui nou pact pentru educaţie (pentru perioada 2015-2020) care să reia şi să extindă liniile de acţiune enunţate în pactul precedent care a fost semnat în 2008”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, producţia ştiinţifică a celor cinci universităţi semnatare ale rezoluţiei reprezintă 34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii doi ani, respectiv 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science.
Universităţile membre ale Consorţiului pregătesc peste 125.000 de studenţi, reprezentând 28% din totalul studenţilor înmatriculaţi în învăţământ superior public.
Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare Consorţiul Universitaria reprezintă 26% din totalul studenţilor cuprinşi în programele de licenţă, 34% din totalul studenţilor din programele de master, 30% din totalul studenţilor din programele de studii doctorale.
”Analiza unor documente relevă o serie de probleme structurale şi funcţionale ale învăţământului superior şi cercetării: subfinanţarea cronică a învăţământului superior şi reducerea finanţării pe baza criteriilor de performanţă; absenţa unei clasificări şi ierarhizări actualizate a instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor de studii şi absenţa stimulentelor pentru excelenţă academică şi îmbunătăţirea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior; inexistenţa unor opţiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creează dificultăţi insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare în domeniul matematicii şi ştiinţelor naturii; ratele mari de abandon atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar; declinul constant al numărului de studenţi atât din cauze demografice, cât şi din cauza mediului instituţional şi economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin creşterea calităţii educaţiei şi cercetării universitare; nivelul scăzut de internaţionalizare a învăţământului superior în ansamblu şi a majorităţii covârşitoare a programelor de studii, ceea ce reflectă constrângerile legislative, slaba recunoaştere internaţională a mediului academic românesc şi precaritatea potenţialului financiar”, se arată în comunicat.
De asemenea, printre problemele cu care se confruntă mediul universitar mai sunt enumerate: inadecvarea conţinuturilor unor programe de studii la cerinţele pieţei muncii; pierderea unui potenţial uman valoros din cauza absenţei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale; scăderea credibilităţii instituţiilor de învăţământ superior din cauza abordării superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupţie academică, incompatibilităţi etc. şi diminuarea relevanţei diplomelor universitare; rigiditatea şi anchilozarea învăţământului superior românesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic şi pseudoautonomie; absenţa predictibilităţi şi continuităţii în dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării din cauza incoerenţei legislative şi a frecventelor măsuri administrative fără justificări temeinice.
”Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică pot avea un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a ţării, prin reconstrucţia instituţională, diferenţierea universităţilor, promovarea excelenţei individuale, stimularea performanţelor academice şi întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituţionale şi competiţiei efective a ideilor. In acest sens, considerăm că se impun cu necesitate următoarele linii directoare: Alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie; Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale”, mai arată sursa citată.
Semnatarii rezoluţiei mai cer restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale cu criterii de performanţă academică; adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB; descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior; iniţierea şi consolidarea programului „Iniţiativa de Excelenţă Academică”, în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025.
De asemenea, printre solicitări se mai numără reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum şi adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare.
Publicație: Ziarul de Iași
Economişti renumiţi din toată lumea vor conferenţia miercuri la Universitatea „Cuza"
Una dintre temele dezbătute: creşterea economică în Europa şi cum poate evita aceasta un declin.
Economişti renumiţi şi oameni de afaceri de succes vor fi invitaţii Universităţii „Al.I. Cuza“ într-o conferinţă internaţională organizată miercuri, 20 mai, cu numele „Free Market Road Show“. Aceasta a ajuns la ediţia a VII-a şi va avea loc în Aula Magna „Mihai Eminescu“ a UAIC, de la ora 11.
„Free Market Road Show aduce în faţa unui public tot mai numeros, de la an la an, economişti renumiţi şi oameni de afaceri de succes, cu scopul de a discuta problemele economice curente şi de a oferi soluţii posibile la nenumăratele provocări cu care se confruntă lumea de astăzi“, au precizat reprezentanţii UAIC.
În acelaşi timp, organizatorii au precizat că această serie de evenimente oferă posibilitatea lumii academice, a cele de afaceri şi publicului larg de a intra în contact cu mişcarea europeană care susţine piaţa liberă. Printre invitaţii de anul acesta se numără John Fund - editorialist şi analist politic la Fox News Channel din SUA, Barbara Kolm - preşedinte al Institutului „Friedrich A. v. Hayek“ din Viena şi director al Centrului de Economie Austriacă, Daniel Kaddik - director al biroului sud-est european al Naumann Foundation for Freedom, Deirdre McCloskey - care predă economie, istorie, engleză şi comunicare la University Illinois din Chicago, dar şi mulţi alţii.
Aceştia vor discuta timp de patru ore încercând să lămurească mai multe întrebări care privesc posibilitatea creşterii economice, cum poate evita Europa un declin, liberalizarea economiei sau stimularea energiilor creatoare ale tinerilor.
Publicație: Ziarul de Iași
Universităţile de top din România cer clasificare internaţională şi finanţare în funcţie de performanţă
O clasificare corectă a universităţilor bazată pe criterii de performanţă, un cadru legal egal de salarizare pentru cercetătorii din universităţi şi din institute, descentralizarea administrativă şi finanţarea obligatorie a cercetării ştiinţifice cu 1 % din PIB. Revendicările aparţin celor cinci universităţi de top din România care formează Consorţiul Universitaria, care s-a reunit în weekend, la Timişoara.
Este vorba de Universitatea de Vest, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea „Al. I. Cuza”din Iaşi. Rectorul Marilen Pirtea de la Universitatea de Vest din Timişoara a explicat pentru „Adevărul” că o instituţie străină care ar putea face o clasificare corectă şi echitabilă a universităţilor din România ar fi European University Association (Asociaţia Universităţilor din Europa). „Trebuie să fie o clasificare echitabilă. Educaţia este un domeniu transpartinic. Pactul pentru Educaţie ar trebui refăcut, de asemenea, însă nu ca o formalitate, ci ca o strategie pe termen lung şi mediu”, a spus Pirtea. De asemenea, el mai spune că ar trebui să existe o grilă de salarizare naţională pentru cercetători, fiindcă în momentul de faţă, salarizarea nu este aceeaşi pentru cercetătorii din universităţi şi pentru cei de la Academia Română sau din institutele de cercetare.
La rândul său, profesorul Marian Crăciun, directorul Departamentului de Servicii pentru Studenţi de la Universitatea din Bucureşti, a explicat că în privinţa clasificării universităţilor, aceasta s-ar putea face şi cu ajutorul unei instituţii de prestigiu din străinătate care face astfel de clasificări internaţionale, cum ar fi celebrul top Shanghai, care să facă o clasificare în funcţie de nişte criterii clare cum ar fi angajabilitatea absolvenţilor şi performanţele în cercetare ale universităţilor. „În momentul de faţă, clasificarea se face la nivel naţional de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS), dar care nu face o ierarhizare, ci mai mult acreditează specializări. De asemenea, nu toate universităţile din România se măsoară cu aceleaşi instrumente”, a explicat Crăciun.
Cele cinci universităţi solicită următoarele:
- Alocarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie;
- Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale;
- Restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică;
- Adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România;
- Adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB;
- Descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior;
- Iniţierea şi consolidarea programului 'Iniţiativa de Excelenţă Academică', în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;
- Reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente;
- Participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;
- Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare".
Publicație: Adevărul
Cercetătorii au adresat o scrisoare deschisă lui Iohannis: „Blocarea activităţii de cercetare, o deficienţă grosolană a guvernării în acest domeniu“
Blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neîntocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienţă grosolană a guvernării în acest domeniu, atrage atenţia într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Asociaţia Ad-Astra, care reprezintă comunitatea cercetătorilor din România.
Comunitatea ştiinţifică din România atrage atenţia prin această scrisoare că deşi în anul 2014 a fost adoptată, cu întârziere strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare, nici până acum nu s-a adoptat un plan naţional, printr-o altă hotărâre de guvern. "Astfel, nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014--2020)" atrag atenţia cercetătorii de la Ad-Astra.
"Considerăm că blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neintocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienta grosolană a guvernării în acest domeniu", mai spun cercetătorii.
De asemenea, Ad-Astra mai atrage atenţia asupra lipsei de competiţii noi şi obstrucţionarea sistematică a proiectelor contractate prin planul anterior (2007--2013), care sunt încă în desfăşurare, ale căror finanţări au fost reduse discreţionar, an de an, chiar sub 1/2 din sumele contractate.
Domnule Preşedinte,
Conform legii cercetării (OG57/2002), activitatea de cercetare din România se desfăşoară în baza unor strategii naţionale şi, în principal, a unor planuri naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi a altor instrumente de operaţionalizare a strategiei (programe structurale, planuri sectoriale şi altele). Strategia şi planul naţional de cercetare şi dezvoltare sunt hotărâri de guvern în baza cărora, în esenţă, se desfăşoară competiţii naţionale de proiecte.
Intervalele pentru care se fac strategiile şi planurile naţionale se suprapun peste intervalele de programare ale Uniunii Europene, adică 2007 - 2013, 2014 - 2020 etc. În mod firesc, fiecare dintre acestea ar trebui întocmite înaintea intervalului respectiv, urmând să intre în vigoare în primul an al intervalului, în sensul că în acel an se lansează primele competiţii din cadrul acelui plan.
În anul 2014 a fost adoptată, cu întârziere (în octombrie) strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare, HG 929/2014. Ar fi trebuit să urmeze adoptarea planului naţional, printr-o altă hotărâre de guvern, fapt care nu s-a petrecut însă nici până astăzi. Astfel, nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014--2020). De la un astfel de anunţ trece în mod obişnuit aproximativ un an până când proiectele sunt contractate şi începe activitatea propriuzisă de cercetare, de unde rezultă că finanţările corespunzătoare strategiei 2014 - 2020 mai pot începe, cel mai devreme, în 2016.
Această situaţie are consecinţe grave de natură a vulnerabiliza societatea şi statul roman. Teme şi necesităţi de cercetare şi dezvoltare apar tot timpul, în toate domeniile de activitate, şi trebuie să existe în fiecare an oportunitatea de a demara astfel de proiecte, prin instrumente de finanţare corespunzătoare diverselor tipuri de cercetări. În lipsa acestora nu se pot rezolva probleme importante, de interes public, şi de asemenea nu se poate atrage personalul de înaltă calificare necesar menţinerii grupurilor de cercetare, personal care migrează fie în alte domenii, fie în străinătate. Administraţia, fără cercetare, funcţionează cu ochii închişi.
Considerăm că blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neintocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienta grosolană a guvernării în acest domeniu. În consecinţă, am solicitat explicaţii publice ministerului de resort, prin scrisoarea deschisă din data de 10 aprilie 2015 (publicată mai jos). Nu am primit niciun răspuns.
De altfel, lipsa competiţiilor noi se suprapune peste obstrucţionarea sistematică a proiectelor contractate prin planul anterior (2007--2013), care sunt încă în desfăşurare, ale căror finanţări au fost reduse discreţionar, an de an, chiar sub 1/2 din sumele contractate.
Credem că nesoluţionarea problemelor majore mai sus menţionate, inclusiv a disfuncţiilor instituţionale semnalate, ar avea efecte dezastruoase asupra capacităţii defensive şi a capacităţii cognitive ale ţării. Considerăm că în condiţiile situaţiei îngrijorătoare astfel create, intervenţia Preşedintelui ţării, în temeiul Art 80 (2) din Constituţia României, ar fi necesară şi binevenită şi ar avea puterea de a sprijini intrarea în normalitate a sistemului de cercetare din România.
Vă solicităm respectuos să formulaţi o poziţie publică a instituţiei prezidenţiale faţă de această situaţie.
Cu alese sentimente, Asociaţia Ad Astra
Ministerul Educaţiei vrea reorganizarea cercetării în România
Cele trei agenţii de implementare a programelor naţionale în cercetare, UEFISCDI, Agenţia Spaţială Română - ROSA şi Institutul de Fizică Atomică - IFA ar putea fi reorganizate, în urma unei propuneri a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare (ANCSI). Astfel, cercetarea fundamentală şi cea aplicativă ar urma să se împartă între actualul UEFISCDI şi, respectiv, noua Agenţie de Dezvoltare Tehnologică şi Inovare.
reprezentanţii cercetătorilor atrag atenţia că desfiinţarea UEFISCDI ar avea un impact profund negativ asupra cercetării româneşti şi a imaginii României în lumea cercetării pe plan internaţional. Mai mult decât atât, corupţia din sistem ar urma să crească, iar transparenţa finanţării cercetării nu ar mai fi aceeaşi.
UEFISCDI a fost înfiinţat în urmă cu cinci ani, prin comasarea a trei instituţii care alocau banii în cercetare. Acestea erau Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Centrul Naţional de Management Programe (subordonat Ministerului Educaţiei) şi Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, care avea sediul la Universitatea Politehnică (AMCSIT - Politehnica).
Ecaterina Andronescu vrea scindarea UEFISCDI
Soarta instituţiei care alocă fondurile în cercetare se află în mâinile Senatului, după ce fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a propus descentralizarea alocării fondurilor în cercetare. Deocamdată, proiectul a fost retrimis la Comisiile Senatului pentru raport suplimentar.
Senatorul Ecaterina Andronescu a explicat pentru "Adevărul" că UEFISCDI ar urma să fie înlocuit cu alte două instituţii, care vor împărţi practic competenţele UEFISCDI. Spre exemplu, o instituţie se va ocupa de evaluare şi alta de monitorizare, a exemplificat Andronescu.
"Doresc să subliniez că nu se întoarce nimic la Politehnică, cum s-a speculat în presă. În ceea ce priveşte votul din plen, s-ar putea să ne întoarcem la comisie, să aşteptăm o ordonanţă de urgenţă sau o hotărâre de guvern care să reglementeze cele două instituţii. Nicăieri în lume nu este o singură entitate care să gestioneze toate resursele din cercetare, dacă spargem în două instituţii, nu vom avea la un loc toate resursele", a spus Andronescu.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat pentru "Adevărul" că foarte curând, Ministerul Educaţiei va lua o decizie finală printr-o Hotărâre de Guvern, care va decide dacă UEFISCDI rămâne intactă sau dacă va fi împărţită în alte două instituţii.
Publicație: Adevărul
|
