Referendum la Universitatea „Cuza“ pentru a se stabili cum să fie ales rectorul
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a definitivat metodologia şi a stabilit o dată pentru organizarea referendumului cu privire la modalitatea de desemnare a rectorului instituţiei de învăţământ superior.
Legea Educaţiei precizează că, înainte de alegeri cu aproximativ şase luni, în universitate va avea loc un referendum la care se va vota dacă rectorul va fi ales în urma unui vot universal sau pe baza unui concurs de dosare susţinut în faţa unei comisii. Astfel, pe 11 iunie, toate cadrele didactice şi de cercetare titulare, angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată de la Universitate, alături de reprezentanţii studenţilor din Senat şi Consiliile facultăţilor, vor putea să voteze în Sala Senat felul în care doresc să fie ales noul rector.
În Iaşi, restul instituţiilor de învăţământ superior nu au stabilit încă o dată la care va fi organizat referendumul, însă legislaţia spune că acesta trebuie finalizat până cel târziu la finalul lunii iunie. Referendumul este validat dacă la acesta participă măcar jumătate plus unu din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listă, iar rezultatul acestuia se stabileşte cu majoritatea simplă a voturilor valabile exprimate. Dacă referendumul nu este validat, adică nu se prezintă jumătate plus unu dintre cei de pe liste, la două săptămâni se va organiza un nou referendum unde numărul de participanţi nu mai este un criteriu de validare
Publicație: Ziarul de Iași
Cîmpeanu: Este datoria noastră să asigurăm instituţiilor de învăţământ superior o finanţare adecvată
Creşterea calităţii şi relevanţei învăţământului superior, majorarea ratei de inserţie profesională a absolvenţilor şi asigurarea unei finanţări adecvate universităţilor sunt câteva dintre obiectivele ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, prezentate la Conferinţa Ministerială a Procesului Bologna.
"Creşterea calităţii şi relevanţei învăţământului superior, majorarea ratei de inserţie profesională a absolvenţilor, dar şi celelalte obiective care fac parte din viziunea noastră, nu sunt misiuni uşoare. Este de datoria noastră să transformăm această viziune în realitate şi totodată să asigurăm instituţiilor de învăţământ superior o finanţare adecvată care sa fie utilizată printr-un management instituţional performant. Acestea trebuie să fie priorităţi permanente atât pentru guverne, cât şi pentru conducerile universităţilor. În acelaşi timp trebuie să avem deschidere şi spre alte părţi ale lumii prin promovarea mobilităţilor studenţeşti, de cercetare şi de personal. Avem convingerea fermă că aceste obiective pot fi atinse prin eforturile noastre comune", a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu la Conferinţa Ministerială a Procesului Bologna, organizată la Erevan, Armenia.
Evenimentele găzduite de capitala Armeniei au fost organizate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Armenia, ţară care asigură Secretariatul Procesului Bologna pentru perioada 1 iulie 2012 - 1 iulie 2015.
Cu acest prilej, a fost adoptat Comunicatul Conferinţei Ministeriale de la Erevan alături de o serie de documente care materializează politicile educaţionale pentru învăţământul superior, elaborate în perioada 2012 - 2015. Au fost adoptate, de asemenea, angajamente privind elaborarea şi implemenarea politicilor publice în domeniul învăţământului superior, considerate prioritare pentru perioada" 2015 - 2018.
În cadrul mai multor intervenţii, delegaţia României a subliniat importanţa Procesului Bologna în modernizarea învăţământului superior european, amintind că ţara noastră a fost printre primele semnatare ale Declaraţiei de la Bologna (1999), document care a pus bazele Spaţiului European al Învăţământului Superior (European Higher Education Area - EHEA) şi al cooperării pe baza unor valori, angajamente şi obiective comune.
Alături de ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, din delegaţia prezentă la Erevan au mai făcut parte reprezentanţii federaţiilor naţionale studenţeşti (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din Români, Uniunea Studenţilor din România şi Uniunea Naţională a Studenţilor din România), Consiliului Naţional al Rectorilor şi Grupului de lucru pentru urmărirea implementării Procesului Bologna (BFUG).
România a aderat la Procesul Bologna în 1999
România a devenit membru al Procesului Bologna în 1999, prin semnarea Declaraţiei de la Bologna, angajându-se astfel să includă în priorităţile învăţământului superior românesc obiectivele stabilite la nivel european.
Procesul Bologna a condus la crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, criteriul principal de acceptare a unei noi candidaturi fiind aderarea la Convenţia Culturală Europeană a Consiliului Europei. Începând din 1999, au avut loc opt conferinţe ministeriale: Bologna (1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007), Leuven/Louvain-la-Neuve (2009), Budapesta-Viena (2010) şi Bucureşti (2012). Din Procesul Bologna fac parte 48 de ţări, la Erevan fiind acceptată candidatura Belarusului.
Publicație: Adevărul
|
