Decanul şi prodecanul de la Medicină au fost trimişi în judecată
Doina Azoică şi Lăcrămioara Şerban au intrat în bucluc din cauza înscrierii la cursuri, direct în anul doi, a unui student marocan * au mai ajuns pe mâna judecătorilor un medic, tatăl tânărului şi alt arab
Procurorii DNA au finalizat cercetările în dosarul scandalului de la Universitatea de Medicină. Au fost trimise în judecată Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină, pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual, şi prodecanul Ionela Lăcrămioara Şerban, care şi-a trecut pe răboj ultimele două acuzaţii. Medicul Nicoleta Ligia Buhuş este acuzată de fals intelectual, iar arabii Haizoun El Houssine şi Romeen Agha, de dare de mită.
Tava şi ceainicul
Potrivit DNA, pe 22 noiembrie 2014, Azoicai a primit de la Haizoun, ajutat de Agha, o tavă din cupru, argintată, care costa minim 800 de lei, şi un ceainic argintat, din alamă, cupru şi zinc, de 100 de lei, pentru ca fiul marocanului să fie înscris la facultate în mod nelegal. „La 18 noiembrie 2014, în calitate de decan, respectiv prodecan şi membre ale Biroului Consiliu, inculpatele Azoicăi şi Şerban, prin semnarea procesului-verbal prin care a fost analizată solicitarea de înscriere la studii a fiului lui Haizoun, au atestat în fals că au verificat actele de studii în original prezentate de acesta”, au spus procurorii.
Doina Azoicai reia ofensiva impotriva DNA
Au fost menţionate ca în regulă scrisoarea de acceptare la studii, deşi tânărul nu avea decât pentru anul I, situaţia şcolară, cu toate că existau acte nesemnate de reprezentanţii unei universităţi belgiene, planul de învăţământ şi programa analitică neprevăzute în procedura de echivalare a studiilor de licenţă.
Adeverinţa falsă îl costă scump pe un medic
Pe 20 noiembrie 2014, în baza procesului-verbal, Azoicăi a aprobat înscrierea studentului direct în anul doi, şi nu în primul an, cum ar fi trebuit. „În acest fel, bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie a fost prejudiciat cu 5.000 euro, reprezentând taxă de şcolarizare pe care instituţia avea interesul legal să o încaseze pentru anul I, iar pe de altă parte, candidatul înscris direct în anul II a obţinut foloase necuvenite”, au adăugat anchetatorii.
Buhuş a emis o adeverinţă falsă cum că tânărul, care în acel moment nu se afla în România, este înscris în evidenţele cabinetului, că a fost consultat şi că este sănătos, depusă pentru obţinerea scrisorii de acceptare la cursuri de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Procurorii au cerut control judiciar pentru Azoicăi
Publicație: Evenimentul și Adevărul
Cine face legătura dintre cercetarea din universități și economia reală
Ani la rând, între universitățile din România și mediul de afaceri a existat o fractură care părea de nedepășit. Pe de o parte, firmele se plângeau de calitatea pregătirii absolvenților și considerau universitățile drept ”fabrici de șomeri”.
Pe de altă parte, universitarilor le era greu să găsească un limbaj comun cu noii îmbogățiți ai tranziției și considerau că ignorarea cercetării științifice realizate în cadrul facultăților reprezintă una dintre principalele slăbiciuni ale economiei românești. Însă lucrurile au început să se schimbe, după apariția unor asociații încurajate de Comisia Europeană, clusterele.
Este vorba de structuri care grupează universități, companii, autorități locale și așa-numitele ”organizații-catalizator”, de genul agențiilor de dezvoltare regională. În anii dinaintea crizei economice, clusterele au existat mai mult pe hârtie, însă criza economică i-a determinat pe mulți dintre manageri să reevalueze oportunitățile oferite de clustere. Cooperarea dintre companii și transferul tehnologic au trecut, astfel, din universul vorbelor în economia reală, iar rezultatele au început să se vadă. Liderii clusterelor din România s-au întrunit la Cluj, pentru a discuta modalitatea de a realiza o rețea de parteneriate care să dinamizeze și mai mult cooperarea dintre companii și universități.
Publicație: România liberă
|
