Descoperire importantă pentru oraşul nostrum. Hărţi vechi ale Iaşului în arhivele Moscovei
Un grup de istorici ieşeni a descoperit în arhivele de la Moscova patru noi planuri ale Iaşului, hărţi cu nivel variabil de detaliu, a căror existenţă era doar presupusă, dar nu a putut fi dovedită până de curând. Dintre cele patru, două planuri sunt foarte detaliate, iar despre cel care datează din 1828, istoricii spun că este executat într-o tehnică nouă la vremea respectivă şi „surprinde excepţional oraşul şi împrejurimile, la un nivel de detaliu care nu mai e prezent pe niciun plan anterior“
Descoperirile au fost realizate, contextualizate şi prezentate de prof.dr. Laurenţiu Radvan şi de doctorandul Mihai Ciobanu, ambii de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Cercetătorii explică faptul că toate cele patru planuri au o relevanţă ridicată pentru Iaşi, dar că două dintre ele sunt foarte importante: planul din 1789 are o serie de detalii precise despre curtea domnească şi bisericile din oraş, în timp ce planul din 1828 devine primul plan foarte detaliat al oraşului şi împrejurimilor, depăşindu-l pe cel realizat de Bayardi în 1819 şi care era considerat cel mai detaliat până în prezent. Până la această descoperire, se ştia de existenţa a şapte planuri ale oraşului Iaşi, datând din anii 1769, 1789, 1790, 1819, 1844, 1855 şi 1857.
Planul I - prin confirmare cartografică a unui apeduct către Baia Turcească
În ordine cronologică, primul dintre planuri datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cel mai probabil undeva în jurul anului 1770, se numeşte „Plan al oraşului Iaşi“ şi prezintă inclusiv dispunerea trupelor ruseşti, care ocupaseră o zonă din centrul oraşului, delimitată la una dintre părţi de Mănăstirea Golia. Printre cele mai relevante puncte ale acestui plan este faptul că se arată zone în oraş unde se află cişmele, semn că lucrările de aprovizionare cu apă ale oraşului realizate de Grigore Ghica erau avansate. Peste râul Bahlui apare podul vechi domnesc, iar peste Nicolina şi Cacaina, celelalte două râuri, sunt câte trei poduri. „În schimb, prin acest plan avem în sfârşit confirmarea ipotezei enunţată de noi cu privire la un alt apeduct, de peste Râpa Peveţoaiei, care ducea apă la baia turcească. Dacă despre acesta se păstraseră câteva menţiuni târzii, despre celălalt apeduct bănuit de noi a fi peste Râpa Mare sau a Muntenimii avem acum prima confirmare cartografică“, se specifică într-o lucrare a celor doi cercetători.
Planul al II-lea, Iaşul cu 42 de biserici şi 132 de cârciumi
Planul din 1789, al doilea în ordine cronologică din cele descoperite, este color, realizat în detaliu foarte amănunţit şi primul de acest fel care ilustrează Iaşul ce respectă proporţii geometrice şi geografice. Cele mai importante clădiri sunt inventariate şi rezultă de aici că erau 15 biserici greceşti, ortodoxe, de piatră, 14 de lemn, 10 mănăstiri ortodoxe (incluzând Mitropolia), o biserică catolică şi două armeneşti, 48 de case din piatră, istoricii presupun că este vorba de cele ale boierilor, 2.325 de case de lemn, 938 de dughene de lemn şi piatră şi 132 de cârciumi. În marea mahala a Tătăraşilor se afla desenată Casa Poştei, istoricii remarcă absenţa casei apelor de la Golia, şi fac o referire importantă legată de poduri. „În afara apeductelor, singurul pod de piatră din Iaşi era Podul lui Ştefan Vodă, de peste Cacaina, din zona numită mai apoi Bucşinescu, toate celelalte fiind figurate din lemn. Topografii au surprins şi poziţiile deţinute de armata rusă în oraş, Cartierul general se afla la casa hatmanului Costache Ghica, unde câteva decenii mai târziu, în 1860, îşi va deschide porţile prima Universitate modernă din România“, se precizează în aceeaşi lucrare citată.
Planul al III-lea, apar două hanuri pe Ştefan cel Mare - turcesc şi unguresc
Acest plan, datând din 1828, în anii ocupaţiei ruseşti, i-a entuziasmat pe cercetători prin faptul că este cu totul nou faţă de orice altceva fusese descoperit până în prezent. Pe plan figurează 56 de puncte, majoritatea fiind biserici şi mănăstiri, alături de o sinagogă, bisericile armeneşti, câteva construcţii de interes, case boiereşti şi amenajări edilitare. Planul figurează pentru prima dată Hanul Turcesc şi Hanul Unguresc, pe Uliţa Mare, actualul bulevard Ştefan cel Mare, dar şi existenţa unui ansamblu format din trei construcţii care se află pe hartă dincolo de mănăstirea Galata şi unde legenda acesteia precizează „casa cneazului Ipsilanti“. „Este vorba de conacul amenajat în 1799-1800 la câteva sute de metri de Galata de Constantin Ipsilanti, cel care a construit şi un nou pod peste Bahlui, menit să înlesnească calea dinspre oraş spre acest loc de recreere“, au constatat istoricii.
Planul al IV-lea, Nisipăria de la Ciric, Crucea lui Ferenţ şi o reţea hidrografică bine delimitată
Planul acesta, datând şi el din jurul anului 1828, este unul dintre cele mai detaliate ale perioadei, remarcându-se faptul că, la nivelul întregului oraş, Iaşul avea 5.509 case, dar că au crescut în mod semnificativ cele marcate ca fiind din materiale durabile, din piatră, consecinţă, spun istoricii, a incendiului din 1827. „Peste Bahlui sunt figurate podul Ipsilanti, Podu Roş, o punte pe locul viitorului pod Trancu , podul Bularga şi cel de peste gârla Şerpoaica. Podul Verde era singurul pod făcut peste un şanţ amenajat artificial, dincolo de acesta fiind instalată staţia de poştă“, se precizează în lucrarea celor doi istorici. Planul arată faptul că în jurul Iaşului existau şase cărămidării, întinse în mai multe zone, dar este şi foarte bine detaliat la nivel hidrografic, arătând urme ale vechiului heleşteu domnesc mai sus de Podu Roş, care existase cu secole mai demult faţă de anul 1828, dar şi mai multe iazuri şi diguri, diverse construcţii pentru a stăvili apa. Tot pe această hartă se găseşte şi punctul de unde se făceau observaţii astronomice, în drumul spre moara de vânt, dar şi repere topografice locale precum Nisipăria dinspre Ciric, unde mergeau femeile să albească rufele, Crucea lui Ferenţ şi punctul de belvedere de lângă drumul ce duce spre cruce. „Aceste patru planuri sunt de o importanţă semnificativă pentru istoria Iaşilor, nu numai pentru că oferă noi perspective cartografice asupra urbei şi împrejurimilor, dar şi pentru că permit cercetătorilor lămurirea mai multor aspecte ce ţin de evoluţia oraşului: poziţia anumitor clădiri, evoluţia unor monumente (palatul domnesc, biserici şi mănăstiri, case boiereşti etc.). Totodată ne oferă o imaginea a unui Iaşi în parte pierdut, a oraşului vechi, transformat radical în cele două secole care au urmat, un oraş care, pentru cât a mai păstrat din ceea ce a fost, merită conservat şi pus în valoare“, a subliniat prof.dr. Laurenţiu Rădvan.
Apariţia planurilor a fost semnalată pentru prima dată în cadrul Laboratorului de Istorie Urbană, în luna decembrie a anului trecut, o iniţiativă menită să creeze o platformă de cercetare a specialiştilor în istoria urbană, în istoria Iaşului, care va avea şedinţe periodice şi va stabili teme de cercetare. Iniţiativa a fost a profesorului Laurenţiu Rădvan şi a dr. Marius Chelcu, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“.
Publicație : Ziarul de Iași
Profesori de la Politehnică premiaţi de Academia Română
Trei profesori de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI) au fost premiaţi de către Academia Română în cadrul galei anuale în care sunt recompensate cele mai bune lucrări din domeniul ştiinţific şi cultural, lucrări care s-au evidenţiat în urmă cu doi ani, adică în anul 2016.
Astfel, şef lucrări dr. ing. Lucian Trifina, de la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, şi prof. univ. dr. ing. Daniela Tărniceriu, decan al acestei facultăţi, au primit premiul „Gheorghe Cartianu“ de la categoria Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei pentru „Grupul de lucrări: Pachet de 3 lucrări în domeniul Coduri corectoare-turbo“. Alături de aceştia, prof. univ. dr. Rodica Luca Tudorache, de la Departamentul de Matematică, a câştigat Premiul „Spiru Haret“ pentru lucrarea „Boundary Value Problems for Systems of Differential, Difference and Fractional Equations - Positive Solutions“, lucrare semnată împreună cu Johnny Henderson.
„Cele mai multe rezultate ale activităţii de cercetare ale autorilor au condus la contribuţii semnificative în domeniul codurilor turbo şi, în particular, în domeniul «interleaverelor» de tip polinom de permutare pentru coduri turbo. Aceste rezultate au fost recunoscute şi validate prin publicarea în reviste şi volume ale conferinţelor indexate ISI. Dintre acestea, 17 lucrări sunt în reviste cotate ISI, trei în zona roşie, iar nouă la conferinţe cotate ISI. Împreună cu domnul şef de lucrări Lucrian Trifina am creat un colectiv de cercetare în care am implicat doctoranzi, fiecare dintre ei finalizându-şi teza în domeniul codurilor turbo. De asemenea, am modernizat conţinutul cursurilor predate cu rezultate recente din acest domeniu de mare actualitate“, a precizat prof. univ. dr. ing. Daniela Tărniceriu.
Academia Română a acordat, începând cu acest an, un număr de 81 de premii, purtând, fiecare, numele unei personalităţi din domeniul cultural sau ştiinţific reprezentat în cele 14 secţii ale Academiei Române: filologie şi literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, ştiinţe tehnice, agronomie şi silvicultură, medicină, economie, ştiinţe juridice şi sociologie, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, arte, arhitectură şi audiovizual, ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
Publicație: Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Ambasadorul Belgiei a vizitat UMF. Ce s-a discutat?
Ambasadorul Regatului Belgiei în România, excelenţa Sa Thomas Baekelandt, aflat în vizită de lucru la Iaşi, a vizitat Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“, în contextul în care mai mulţi studenţi din regiunea respectivă urmează studiile de profil în România şi mai exact la Iaşi. Acesta s-a întâlnit luni, 14 ianuarie, cu prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi, dar şi cu mai mulţi prorectori şi decani ai instituţiei de învăţământ superior medical.
„Suntem onoraţi de vizita Excelenţei Sale. Relaţiile de cooperare româno-belgiene sunt excelente în toate domeniile, inclusiv în cel al medicinei. Este cunoscut faptul că mulţi absolvenţi ai UMF Iaşi, atât români, cât şi străini, practică medicina cu succes în Belgia. În cadrul întâlnirii am discutat, în special, despre organizarea la Iaşi, în perioada 1-4 aprilie, a unui eveniment special. Este vorba de «Săptămîna belgiană», aflată la a şasea ediţie, care se va desfăşura în acest an pentru prima dată la Iaşi. Tematica va fi Sănătatea – Healthcare, astfel că universitatea va avea un rol important în organizarea acestei manifestări“, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu. În prezent, la UMF studiază 25 de studenţi din Belgia, 10 la Medicină Dentară şi 15 la Medicină Generală.
Publicație: Ziarul de Iași
Lect. univ. dr. Ionut Topala si drd. Ioana Gerber, cercetatori de valoare ai Romaniei, invitati de exceptie la BZI LIVE. Au fost implicati intr-un proiect stiintific in premiera mondiala
Joi, 17 ianuarie 2019 in lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE este programata o noua editie speciala, proaspata, interactiva si de impact pe plan stiintific, nu doar in Romania ci pe plan mondial! De aceasta data, invitati vor fi lect. univ. dr. Ionut Topala si drd, Ioana Cristina Gerber - Facultatea de Fizica a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi! Alaturi de cei doi tineri valorosi, implicati in proiecte de cercetare ce tin Fizica plasmei, in laboratoare ultra-moderne si cu resursa umana de excelenta pregatire si perspectiva academica de anvergura! Dialogul se va axa pe ceea ce insemna sa faci cercetare, rolul acesteia pentru o natiune, in ce alte activitati sunt implicati! De reamintit ca, saptamana aceasta echipa coordonata de universitarul Ionut Topala au avut o reusita deosebita a creat in laborator un praf din carbon care, analizat, pare aproape identic cu materia organica aflata la zeci de mii de ani lumina, in spatiul indepartat. Totul imbina doua premiere la nivel mondial - metoda de producere a prafului, precum si faptul ca firele de praf sunt pufoase si dezordonate, asa cum e de asteptat sa fie in spatiu. Rezultatul echipei de la Universitatea "Cuza" a fost publicat in numarul din decembrie 2018 al uneia dintre cele mai prestigioase reviste de astrofizica de la nivel mondial - "Monthly Notices of the Royal Astronomical Society", editata de catre Oxford University Press. Desi in lume au mai fost obtinute produse de carbon asemanatoare prafului stelar, cele cateva laboratoare din lume care au reusit performanta au folosit fie temperaturi foarte inalte, fie presiuni foarte scazute. In plus, substanta creata de acestia, observata la microscop, arata ordonat, asemenea unui film subtire.
In laboratorul din Iasi, echipa de cercetatori si studenti in Fizica plasmei a obtinut, la temperatura si presiune obisnuita, "fulgi" de praf, haotici si impredictibili ca organizare tridimensionala. Desi nu exista dovezi directe, acestia sunt cu siguranta mai apropiati de particulele care s-ar gasi in spatiul indepartat, in regiuni dominate de haos, unde nu actioneaza gravitatia. Pe viitor, produsul din laboratoarele UAIC ar putea fi de folos in planificarea misiunilor spatiale. Majoritatea expeditiilor in Sistemul Solar din ultimii ani au avut ca obiectiv si studiul prafului - interplanetar sau de pe comete. Cel mai recent exemplu este misiunea europeana "BepiColombo", plecata in luna octombrie, anul trecut, catre Mercur. Pentru ca instrumentele care analizeaza praful sa functioneze corect in spatiu, ele trebuie mai intai testate la sol, cu substante cat mai asemanatoare cu ceea ce vor gasi in spatiu. Echipa de cercetare din Iasi spera ca aici sa poata veni in sprijinul agentiilor spatiale - punandu-le la dispozitie praful interstelar produs pe Pamant. Rezultatul a fost obtinut in proiectul "Sinteza analogilor de praf interstelar"(2017-2018), finantat de catre Agentia Spatiala Romana (ROSA), prin Programul de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru Tehnologie Spatiala si Cercetare Avansata - STAR. Echipa a fost alcatuita din Ionut Topala, Silvia-Alina Chiper, Valentin Pohoata (cadre didactice la Facultatea de Fizica), Ilarion Mihaila (cercetator CERNESIM), Delia Ciubotaru, Bianca Cristiana Hodoroaba (masteranzi), Ioana Cristina Gerber (doctorand) si Toma Mihai (tehnician)!
Cititorii nostri pot adresa intrebari lect. univ. dr. Ionut Topala si drd. Ioana Cristina Gerber - Facultatea de Fizica a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi, in timpul emisiunii BZI LIVE, pe pagina de Facebook BZI, dar si la sectiunea de comentarii pe www.bzi.ro.
Publicație: Bună Ziua Iași
Colocviul "Centenarul Debutului Conferintei de Pace de la Paris", la Universitatea "Cuza" din Iasi
Vineri, 18 ianuarie 2019, începând cu ora 9:00, în Sala "Ferdinand" (Rectorat) a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iasi, Primaria Municipiului Iasi în parteneriat cu Centrul de Istorie a Secolului 20 din cadrul Facultatii de Istorie a Universitatii "Cuza" organizeaza colocviul intitulat "Centenarul Debutului Conferintei de Pace de la Paris".
"Alocutiunile lui Mihai Chirica, primarul Municipiului Iasi, a prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decanul Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi, si a prof. univ. dr. Daniel Sandru, coordonatorul Programului Centenar al municipalitatii iesene pentru perioada 2017-2020, vor fi urmate de conferinta prof. univ dr. Lucian Leustean, în calitate de keynote speaker, despre reuniunea de pace de la Paris si România (1919-1920), precum si de comunicarile academice ale unor recunoscuti istorici de la Facultatea de Istorie a Universitatii «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi, de la Institutul «A.D. Xenopol» al Academiei Române si de la Arhivele Nationale ale României, Directia Judeteana Iasi", au transmis organizatorii.
Publicație: Bună Ziua Iași
Românul şef de promoţie la Oxford care se întoarce acasă pentru a produce o schimbare: „Sistemul îi lasă în urmă pe majoritatea“
Andrei-Cătălin Ilie, tânărul care a terminat anul trecut facultatea de Computer Science la Oxford, ca şef de promoţie, vrea să se întoarcă acasă. Misiunea pe care şi-a propus-o: schimbarea ţării în bine prin propria implicare în spaţiul politic.
Un băiat ce pare timid la prima vedere, îmbrăcat la cămaşa cu dungi şi pantaloni negri, se urcă pe scenă să primească diploma care atestă că este unul dintre cei mai buni studenţi români din lume. Andrei-Cătălin Ilie îl cheamă pe tânărul premiat de Liga Studenţilor Români din Străinătate. Are 22 de ani, iar cu pasiunea pentru ştiinţele exacte s-a molipsit de la părinţi, amândoi fiind ingineri.
Pe lângă faptul că a terminat licenţa ca şef de promoţie la Oxford, în cadrul specializării Computer Science, Andrei e tipul de om care se apleacă să-ţi înapoieze pixul ce tocmai ţi-a căzut din mână. E unul dintre simplele gesturi prin care arată că în ciuda rezultatelor remarcabile, tânărul cu păr creţ din Ploieşti a rămas cu picioarele pe pământ.
Noi avem o struţo-cămilă a politicii la putere în acest moment, care nu reprezintă nicio ideologie, ci doar interese obscure ale unor indivizi.
De fapt, este într-atât de conectat cu oamenii şi problemele lor încât vrea să se implice şi în politică. Mai cu seamă, plănuieşte să facă ce l-a învăţat unul dintre mentorii săi, atât în Matematică, cât şi în alte aspecte ale vieţii, profesorul Radu Gologan: „Pleacă, învaţă, întoarce-te, schimbă“.
Adevărul: Cum ajunge un băiat din Ploieşti la Oxford?
Andrei Cătălin Ilie: Un coleg mai mare, tot din Ploieşti, pe care l-am cunoscut în timpul olimpiadelor, este la rândul său student la Oxford. El este cel care mi-a explicat ce presupune o astfel de experienţă şi m-a convins să aplic. Am susţinut un examen de admitere bazat pe Matematică. Problemele erau construite astfel încât să-ţi testeze capacitatea de adaptare la conceptele pe care profesorii urmează să ţi le preda. Apoi, a trebuit să scriu un „personal statement“. Este ca o scrisoare prin care încerci să-i convingi că tu eşti ceea ce caută. Acolo îţi poţi expune rezultatele pe care le-ai obţinut până în acel moment, ce voluntariate ai făcut sau alte activităţi educaţionale în care te-ai implicat, interesele generale, pasiunile. Aşadar, nu trimiţi tipicul CV şi un dosar plin cu diplome.
Ca să mergi în etapa următoare, adică a interviurilor unu la unu cu trei profesori, în general trebuie să obţii peste 70 de puncte la primele două probe. Eu am obţinut 99 de puncte. Cât despre interviuri, la fel, profesorii testează capacitatea de gândire şi de a efectua operaţii logice. Toate acestea au avut loc în perioada noiembrie-decembrie 2014, iar în ianuarie am primit scrisoarea de acceptare. Era un vis pentru mine. Auzisem prima dată de Oxford în clasele mici când aveam o trusă de geometrie cu un echer, creion şi o gumă pe care scria Oxford. Cred că mai am şi acum acasă acea cutie.
Care este lecţia cea mai importantă pe care ai învăţat-o la Oxford? Faptul că munca este răsplătită într-un sistem corect. Simţeam că eforturile mele şi tot studiul sunt recunoscute de profesori şi de restul comunităţii academice.
Mi se părea că trăiesc într-un univers utopic, raportându-mă la ce-mi povesteau prietenii din ţară despre unele practici nu tocmai etice în universităţile din România: profesori hotărâţi să-i pice pe studenţi dacă nu au făcut o temă de laborator sau dacă nu au avut un anumit număr de prezenţe la cursuri. Or, aici nu există conceptul de prezenţă obligatorie. Ce-i interesează pe profesori este să vadă că ai înţeles conceptele pe care ţi le-au predat.
MITUL OLIMPICILOR LA MATEMATICĂ
În ce măsură sunt relevanţi românii pentru domeniul matematicii la nivel internaţional? Asta apropo de mitul românilor olimpici la matematică.
Avem români matematicieni foarte tari în lume. De exemplu, Ciprian Manolescu, care a fost unul dintre posibilii câştigători ai Medaliei FIELDS pentru Matematică. Cât despre ştirile despre olimpici, cred că ascund în spate un dezechilibru. După clasa a X-a, sistemul începe să bage pe gât elevilor concepte tot mai avansate şi abstracte, pe care nici măcar nu le vor folosi la BAC sau când se vor angaja (cu excepţia celor care merg în cercetare). Cu un astfel de sistem într-adevăr construieşti nişte vârfuri care să te reprezinte la olimpiade sau la universităţile din afară. Pe de altă parte, îi laşi în urmă pe majoritatea.
De ce vrei să te întorci în ţară?
Simt că sunt român. Îmi place să fiu acasă, alături de cei dragi. Să fiu în locul unde am crescut şi m-am dezvoltat. Reiterez vorbele domnului profesor Radu Gologan de la Lotul Naţional de Matematică, care ne spunea mie şi colegilor: „Pleacă, învaţă, întoarce-te, schimbă“. Avea mereu ideea asta că trebuie să pleci în afară, să înveţi cât mai multe acolo, de la concepte matematice până la tot ce e legat de interacţiunea interumană şi socială, să te întorci în ţară şi să schimbi. La fel cum făcea şi Generaţia Paşoptistă.
De ce consideri că trebuie să te implici în politică?
Cred şi sper că experienţa mea va contribui la schimbarea României. Dacă vrei să faci o schimbare, trebuie să fii chiar tu cel care să se implice în mod direct, asumat. Eu cred că fiecare om poate să contribuie într-o oarecare măsură la viitorul pe care ni-l dorim. Mi-ar plăcea să fac parte dintr-o astfel de clasă de oameni.
Ce părere ai despre actuala clasă politică? Ideile mele politice sunt mai de stânga, dar în Parlamentul din România nu avem partid serios care să reprezinte această ideologie. Noi avem o struţo-cămilă a politicii la putere în acest moment, care nu reprezintă nicio ideologie, ci doar interese obscure ale unor indivizi. Cred că, în acest moment, România nu este condusă de o clasă politică performantă, corectă, curată. Nimic… Îmi este foarte greu să găsesc un adjectiv cu o valenţă pozitivă pentru actuala majoritate. Cred, totuşi, că avem speranţă de în noile partide care apar din iniţiative cetăţeneşti, cum ar fi USR, partidul lui Cioloş (PLUS – nr.r.), DEMOS. Sunt partide tinere care încearcă să schimbe ceva şi să ducă România către zona occidentală a valorilor.
Care crezi că ar trebui să fie principala prioritate a guvernanţilor?
Cred că totul îşi are rădăcina în Educaţie. În cadrul acesteia ne formăm inclusiv viitoarea clasă politică care poate să aducă schimbări în România. De exemplu, în Anglia există un curs special care pregăteşte viitorii prim-miniştri şi alţi lideri politici. Peste jumătate dintre premierii acestei ţări au absolvit respectivul curs, inclusiv parlamentari. Este oarecum o dovadă că educaţia stă la baza viitoarei clase politice.
Schimbarea pe care ţi-ai dori să o vezi în cetăţeni este…
Să mergem cu toţii la vot. Să ne exercităm dreptul pentru care oameni au murit la Revoluţie.
Publicație : Adevărul
Suma ridicolă investită de stat în tinerii din România. Mesajul a 40 de asociaţii din Iaşi: „Guvernul României alocă anual un covrig pe fiecare tânăr”
Numărul tinerilor din Iaşi a scăzut în ultimii cinci ani cu aproape 9.000, deşi oraşul este centru regional şi universitar. Un grup de lucru format din membri a 40 de asociaţii atrag atenţia că lipsa investiţiei statului în activităţile tinerilor poate fi una dintre cauzele scăderii numărului de tineri.
Grupul de Lucru „Iaşi - Capitala Tineretului din România 2019 - 2020” alături de Consiliul Tineretului din România (CTR), structura care reprezintă tinerii şi organizaţiile de tineret din România la nivel naţional şi în structurile de reprezentare internaţionale de profil, atrag atenţia că în 2018 statul a investit pentru activităţile destinate tinerilor echivalentul a un covrig / tânăr / an, respectiv 1,49 lei.
Potrivit unui comunicat de presă, cele două entităţi susţin că investiţia totală în componenta de tineret a Ministerului Tineretului şi Sportului, incluzând atât activităţile pentru tineret cât şi cheltuielile cu salarii, centre de tineret şi de agrement şi realizarea unor cercetări, ajunge abia la 20 de lei / tânăr / an.
„În condiţiile în care în judeţul Iaşi în ultimii cinci ani, numărul de tineri a scăzut cu 8861, de la 250169 , la 241308, scăderea procentuală fiind de -3,54%, structurile menţionate au transmis adrese către prefect şi către parlamentarii din judeţul Iaşi pentru a le solicita sprijinul pentru a convinge Guvernul României să acorde mai multă atenţie nevoilor tinerilor, inclusiv celor din judeţul Iaşi”, se arată în comunicatul menţionat.
Pentru 2019, Grupul de Lucru „Iaşi - Capitala Tineretului din România 2019-2020” şi Consiliul Tineretului din România solicită ca Guvernul României să găsească resursele financiare necesare pentru a aloca măcar suma de 10 euro (46,4 lei) pentru fiecare tânăr din ţara noastră în anul 2019.
În documentul citat se mai arată că acest lucru ar conduce la o creştere de 129,7% a bugetului alocat pentru acest sector, de la 102,6 milioane lei, la 235,79 milioane lei. Desigur, şi acest buget ar fi neadecvat în raport cu nevoile tinerilor, dar ar reprezenta un prim pas în îndreptarea situaţiei actuale şi ar fi un semnal pozitiv dat de guvern în Anul Centenar referitor la nivelul de prioritate acordat acestui sector. "Doar 1,97% din tinerii din România au acces la un centru de tineret finanţat de MTS"
„Situaţia este mai mult decât alarmantă, iar asocierea simbolică a finanţării de care beneficiază un tânăr în România cu un covrig ne arată care este adevăratul nivel de implicare a autorităţilor centrale şi a clasei politice în sprijinirea celor pe care obişnuim să-i numim „viitorul ţării”. Mai mult decât atât, o bună parte din autorităţile locale, printre care şi cele din Iaşi, conştientizează tot mai mult importanţa investiţiei în tineri. Ori, în acest context, autorităţile centrale nu doar că nu au iniţiativa firească a unor măsuri pe termen mediu şi lung, ci abandonează în mod flagrant efortul de stimulare a tinerilor să rămână în România să investească în ţara lor şi, în final, să-şi construiască viitorul acasă.” – Mircea Meriacri, Coordonatorul Grupului de Lucru „Iaşi – Capitala Tineretului din România 2019-2020”
Tabloul subfinanţării cronice este întregit de faptul că doar 1,97% din tinerii din România au acces la un centru de tineret finanţat de MTS, fiind alocaţi, în medie, 8 lei pentru fiecare dintre aceştia. În lipsa unei investiţii adecvate, aceste centre nu vor putea oferi o varietate de servicii necesare tinerilor, rămânând în continuare prea puţin relevante pentru tineri.
Publicație : Adevărul
|
