Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Învăţământ Terţiar 2015-2020
Concentrarea eforturilor pentru ca România să se alăture, până în anul 2030, statelor din Europa cu economii avansate, reprezintă obiectivul principal al viziunii pentru dezvoltarea învăţământului terţiar din România.
Potrivit strategiei publicate pe edu.ro, în anul 2020, învăţământul terţiar foarte performant va constitui motorul creşterii economice, va contribui la creşterea productivităţii şi va promova coeziunea socială, punând astfel bazele unei economii bazate pe cunoaştere.
Învăţământul superior va trebui să pregătească specialişti care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală, iar universităţile au rolul de a cataliza creativitatea şi inovarea în societate şi, în special, să susţină economia în dezvoltarea de produse şi servicii. Acestea sunt motivele pentru care România trebuie să dezvolte un sistem terţiar de învăţământ foarte bun, potrivit strategiei.
Însă, mai scrie în strategie, există bariere în calea realizării obiectivelor strategice:
1) După înmatricularea unui număr foarte mare de studenţi la începutul anilor 1990, acesta a scăzut începând cu 2007-2008, forţând universităţile să-şi reevalueze modalităţile de recrutare şi programele de studii oferite. 2) Mecanismele de finanţare nu sunt suficient de flexibile pentru a oferi stimulente pentru modernizare, eficienţă, inovare sau echitate. 3) Calitatea pe diferitele niveluri şi forme ale învăţământului terţiar este inegală, în special în învăţământul terţiar privat şi non-universitar. 4) Corelarea cu cerinţele pieţei muncii trebuie consolidată – în special în ceea ce priveşte competenţele transversale. 5) Participarea în învăţământul superior a tinerilor din mediul rural, a populaţiei sărace şi a minorităţilor este inferioară celei din rândul studenţilor proveniţi din mediul urban, care au în general venituri mai mari. 6) Mobilitatea internaţională şi schimburile de experienţă pentru studenţi şi personalul didactic sunt mult sub media UE.
Pentru a face din această viziune o realitate, strategia se axează pe patru domenii principale de acţiune:
1) consolidarea guvernanţei, finanţării, monitorizării şi evaluării învăţământului terţiar („condiţiile de sprijin”); 2) încurajarea şi susţinerea uneiparticipări mai largi în învăţământul terţiar, în special pentru grupurile sub- reprezentate; 3) îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei învăţământului terţiar; 4) dezvoltarea angajamentelor faţă de economie, în special legătura cu piaţa muncii şi inovarea/antreprenoriatul
Strategie Invatamant Tertiar 2015 2020
Publicație: Adevărul
Noua lege a Educației, supusă unui referendum
Secretarul de stat pentru Învățământul Preuniversitar, Vasile Șalaru, a declarat într-o conferință de presă că, de astăzi, se lucrează la proiectul unei noi legi în Educației care să o înlocuiască pe cea din 2011.
Secretarul de stat pentru Învățământul Preuniversitar, Vasile Șalaru, a declarat într-o conferință de presă că, de astăzi, se lucrează la proiectul unei noi legi în Educației care să o înlocuiască pe cea din 2011.
"Vom lucra în comisii mixte, atât pentru învăţământ preuniversitar cât şi pentru învăţământ universitar. Din punct de vedere al învăţământului preuniversitar o să încercăm să echilibrăm balanţa, să o aducem mai aproape de profilul tehnologic. E ştiut că după 1996 s-a dat o prea mare importanţă laturii umaniste", a spus Vasile Şalaru, citat de Agerpres.
Şalaru a mai spus că noua Lege a Educaţiei va pune accent pe reînfiinţarea şcolilor tehnice, a şcolilor profesionale şi a şcolilor postliceale cu profil tehnic.
Conform acestuia, în noua Lege a Educaţiei va fi stabilită şi o creştere anuală a alocării, cu 0,5% din PIB, a acestui sector, în aşa fel încât în anul 2020 învăţământul românesc să înregistreze o alocare de 6%.
Publicație: Evenimentul Zilei
|
