Admiterea la Politehnica ieşeană: 80% din locuri sunt fără taxă
Universitatea scoate în această vară la admitere peste 5.800 de locuri, din care 4.500 sunt la buget.
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI) are la dispoziţie pentru admiterea de anul acesta un total de 5.820 de locuri, dintre acestea 4.500 fiind la buget, iar 1.320 la taxă.
Cele 4.500 de locuri la buget sunt pentru toate cele trei cicluri de studii Bologna, licenţă, masterat şi doctorat, la acestea adăugându-se un număr de 380 de locuri, dintre care 65% cu bursă, pentru românii de pretutindeni.
Înscrierea candidaţilor la ciclul de licenţă la admiterea de anul acesta se va desfăşura în perioada 13 - 20 iulie la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, 15 - 18 iulie la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino“ şi 10 - 25 iulie la toate celelalte facultăţi.
De asemenea, la fel ca şi în anii trecuţi, cu un singur dosar şi plătind o singură taxă, candidaţii se vor putea înscrie, dacă vor dori, la toate specializările de la cele 11 facultăţi de la TUIASI.
Anul acesta însă au fost realizate o serie de modificări. Mai exact, admiterea la masterat va începe imediat după examenele de finalizare a studiilor de licenţă, admiterea la doctorat va avea o sesiune şi în vară, colocviul urmând să se desfăşoare în septembrie, iar după finalizarea admiterii de vară la studiile de licenţă, vor urma imediat câteva zile pentru aducerea actelor în original.
„Sunt sigur că, în acord cu strategia de dezvoltare a Uniunii Europene şi, implicit, cu domeniile prioritare asociate acestei strategii, precum şi în acord cu evoluţia atractivităţii şi al numărului de absolvenţi ai studiilor universitare tehnice, puteau fi alocate mai multe locuri universităţilor cu profil ingineresc. Mai mult, alocarea acestor locuri este în total dezacord cu «Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar Românesc 2015 - 2020», în care se precizează la art. 71 că, «datorită faptului că majoritatea sectoarelor performante din economia românească sunt asociate ştiinţelor inginereşti, este absolut necesară corelarea ofertei actuale a învăţământului terţiar cu nevoile pieţei muncii». Această opinie privind neconcordanţa între declaraţii şi alocarea cifrelor de şcolarizare este împărtăşită de toţi membrii Alianţei Române a Universităţilor Tehnice. Din discuţiile purtate cu reprezentanţii MEN, am obţinut promisiunea suplimentării locurilor bugetate, indiferent de ciclul de studii, dacă numărul de candidaţi va depăşi cifra de şcolarizare. Şi sunt convins că aşa va fi“, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul TUIASI.
În cadrul admiterii, candidaţii vor putea completa un formular online, care va putea fi accesat de acasă, viitorii studenţi putând bifa, în ordinea preferinţelor, toate facultăţile şi toate specializările la care vor să se înscrie, dar şi dacă doresc să candideze doar pentru locurile la buget sau şi pentru cele la taxă.
Sistemul de admitere a fost realizat de către o echipă din cadrul Politehnicii ieşene, acesta permiţând o distribuţie echitabilă a studenţilor pe locurile facultăţilor ţinând cont de preferinţele candidaţilor. Distribuţia se va face în timp real şi va putea fi urmărită pe site-ul universităţii pe toată perioada admiterii.
Publicație : Ziarul de Iași
Universităţile din Iaşi oferă peste 25.000 de locuri la admitere
Cele mai multe, 15.500, sunt la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” * înscrierile vor avea loc în perioada 13-20 iulie, în funcţie de cum a stabilit fiecare instituţie de învăţământ * locurile rămase neocupate vor fi scoase la concurs în sesiunea de toamnă
Peste doar o lună va începe admiterea la cele cinci universităţi ale Iaşului. Oferta este bogată atât pentru studiile de licenţă, cât şi pentru cele de master. Cele mai multe locuri sunt la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, unde cele 15 facultăţi aşteaptă 15.500 de boboci şi masteranzi. Universitatea scoate la concurs 3.500 de locuri la buget pentru studiile de licenţă şi 2.100 de locuri fără taxa pentru studiile universitare de master, pentru sesiunea de admitere din iulie.
Sunt disponibile şi 4.923 de locuri cu taxă, 3.317 pentru studii de licenţă şi 1.606 pentru studii de master. Candidaţii se vor putea înscrie în perioada 15-20 iulie, iar rezultatele se vor afişa în perioada 21-23 iulie. Locurile care nu se vor ocupa în sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 9-11 septembrie. În premieră, candidaţii au la dispoziţie o sesiune de preînscriere exclusiv online, în perioada 11 martie-14 iulie.
Oferta celor 15 facultăţi cuprinde 79 de specializări la studii de licenţă şi 117 pentru studii de master. La majoritatea facultăţilor, admiterea la licenţă se va face pe baza mediei examenului de bacalaureat şi a notelor obţinute la diverse probe în cadrul acestui examen. Printre facultăţile care vor avea o proba suplimentară la admiterea la licenţă, pe lângă dosar, se numără Facultatea de Drept, unde nota testului la Limba Română va reprezenta 50% din media de admitere, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, specializarea Educaţie Fizica şi Sportivă, unde proba sportivă la alegere va avea o pondere de 60%, iar la specializarea Kinetoterapie şi motricitate specială, candidaţii vor susţine o teză scrisă la Biologie, clasa a XI-a. La Facultatea de Informatică, 50% din media de admitere o va reprezenta nota de la testul scris la Matematică sau Informatică.
La Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar va exista o probă eliminatorie de aptitudini muzicale şi dicţie, la fel ca la Facultatea de Teologie Ortodoxă, unde la specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală, candidaţii vor susţine aceeaşi probă vocaţională de dicţie şi aptitudini muzicale, iar 50% din notă va fi rezultatul de la probă scrisă la Învăţătură de credinţă ortodoxă. Şi la Facultatea de Teologie Romano-Catolică, la specializarea Teologie Pastorală, 40% din media de admitere o va reprezenta nota de la proba orală la Teologie Dogmatică.
Admiterea la programele de master se va face pe baza mediei examenului de licenţă şi a notei obţinute la proba orală - interviu sau în urma analizei CV-ului şi a scrisorii de intenţie.
Oferta de admitere pentru 2019 cuprinde 20 de specializări şi programe în limbi străine (engleză sau franceză): cinci la licenţă şi 15 pentru master. Pentru aceste programe, candidaţii vor susţine şi un test de competenţă lingvistică.
La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, candidaţii vor concura pe 725 de locuri bugetate distribuite astfel: 300 la Medicină, 55 la Asistenţă Medicală Generală, 10 la Nutriţie şi Dietetică, 89 la Medicină Dentară, 34 la Tehnică Dentară, 99 la Farmacie, 74 la Balneofiziokinetoterapie şi recuperare şi 64 la Bioinginerie.
În plus, sunt puse la dispoziţia elevilor din mediul rural 19 locuri: Medicină Dentară (două), Tehnică Dentară (4), Farmacie (6), Asistenţă Medicală Generală (5) şi Nutriţie şi Dietetică (două), 6 locuri pentru romi (2 – Medicină, 1 – Asistenţă Medicală Generală, 1 – Medicină Dentară, 1 – Tehnică Dentară şi 1 – Farmacie) şi 34 locuri pentru români de pretutindeni.
Numărul de locuri cu taxă în lei este de 597, repartizate astfel: 178 la Medicină, 132 la Asistenţă Medicală Generală, 36 la Nutriţie şi Dietetică, 70 la Medicină Dentară, 39 la Tehnică Dentară, 85 la Farmacie, 39 la Balneofiziokinetoterapie şi recuperare şi 18 la Bioinginerie.
Studenţii internaţionali au la dispoziţie624 de locuri pe cont propriu valutar.
„Numărul de locuri pe care-l punem la dispoziţia candidaţilor la admitere în acest an este acelaşi cu cel de anul trecut, suntem la capacitatea maximă de şcolarizare. Nu sunt modificări nici în privinţa disciplinelor de concurs, iar ponderea Bacalaureatului la media de admitere rămâne 10%”, a declarat Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi.
Admiterea la studii superioare în Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi, pentru toate ciclurile universitare (atât pentru locurile finanţate de bugetul de stat cât şi pentru locurile cu taxă) se realizează numai prin concurs de admitere, în limita locurilor aprobate pentru anul respectiv.
Înscrierile la concursul de admitere la studii universitare de licenţă vor avea loc în perioada 15-20 iulie, iar concursul de admitere va avea loc pe 24 iulie, sub forma unui test grilă, cu durata de trei ore.
Aproape 6.000 de locuri pentru viitorii ingineri
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI) a primit anul acesta aproape 4.500 de locuri bugetate la cele trei cicluri de studii Bologna, la care se adaugă 1.320 de locuri cu taxă - un total de 5.820 de locuri pentru admitere. Pentru românii de pretutindeni, TUIASI a primit aproximativ 380 de locuri bugetate la cele trei cicluri, dintre care 65% cu bursă. Înscrierea candidaţilor la ciclul de licenţă la admiterea 2019 se va desfăşura în perioada 13 – 20 iulie la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, 15 – 18 iulie la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” şi 10 – 25 iulie la toate celelalte facultăţi, calendarul întreg al admiterii fiind disponibil pe site.
Admiterea se va desfăşura după modalitatea implementată în 2017, cu unele modificări: admiterea la masterat va începe imediat după examenele de finalizare a studiilor de licenţă; admiterea la doctorat va avea o sesiune şi în vară, colocviul urmând să se desfăşoare în septembrie; după finalizarea admiterii de vară la studiile de licenţă, vor urma imediat câteva zile pentru aducerea actelor în original.
„Sunt sigur că, în acord cu strategia de dezvoltare a Uniunii Europene şi, implicit, cu domeniile prioritare asociate acestei strategii, precum şi în acord cu evoluţia atractivităţii şi al numărului de absolvenţi ai studiilor universitare tehnice, puteau fi alocate mai multe locuri universităţilor cu profil ingineresc. Din discuţiile purtate cu reprezentanţii MEN, am obţinut promisiunea suplimentării locurilor bugetate, indiferent de ciclul de studii, dacă numărul de candidaţi va depăşi cifra de şcolarizare. Şi sunt convins că aşa va fi”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul TUIASI.
Conform sistemului de admitere implementat în 2017, candidaţii se vor putea înscrie la oricâte facultăţi şi specializări ale Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, plătind o singură taxă şi cu un singur dosar de admitere.
Peste 1.500 de locuri pentru admiterea la USAMV
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (UŞAMV) oferă peste 1.500 de locuri la admiterea din iulie, atât pentru studii de licenţă, cât şi pentru master.
Numărul total de locuri aprobat de către Ministerului Educaţiei Naţionale pentru absolvenţii de liceu este de 996, dintre care 691 locuri sunt de la buget (inclusiv pentru tinerii români de pretutindeni), iar 305 locuri sunt la taxă. Important de precizat este faptul că 25 de locuri de la buget sunt prevăzute pentru absolvenţii liceelor din mediul rural.
În ceea ce priveşte studiile de masterat, absolvenţii de facultate au la dispoziţie 554 de locuri, dintre care 430 sunt de la buget.
Noutatea admiterii din acest an este aceea că la Facultatea de Horticultură a USAMV Iaşi va fi introdusă o specializare nouă la studii de licenţă, respectiv Biotehnologii agricole, pentru care au fost aprobate 25 de locuri de la buget şi 10 locuri la taxă. Viitorii studenţi vor învăţa cum se realizează soiuri de plante mai rezistente care permit obţinerea de recolte ce se pot dezvolta pe soluri mai puţin prietenoase sau chiar aride.
Conform calendarului, în perioada 15-26 iulie, va avea loc înscrierea candidaţilor pentru admiterea din sesiunea iulie la domeniile Agronomie, Horticultură, Zootehnie, Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală, Ingineria produselor alimentare, Ingineria mediului, Biotehnologii şi Biologie.
Înscrierea candidaţilor la domeniul Medicină Veterinară va avea loc în perioada 15 – 25 iulie 2019, iar testul grilă se va desfăşura în data de 26 iulie 2019.
Admiterea candidaţilor la USAMV din Iaşi, se face pe baza notelor obţinute la probele de Bacalaureat (Nota de la proba scrisă de Limba şi literatura română - 50%, Nota de la o altă probă scrisă, la alegerea candidatului - 50%), cu excepţia domeniului Medicină veterinară. Admiterea candidaţilor la Facultatea de Medicină veterinară se face pe baza unui test grilă şi a mediei la examenul de Bacalaureat. La stabilirea mediei finale de admitere, rezultatul testului grilă va avea o pondere de 30 %, iar media de la Bacalaureat va avea o pondere de 70 %.
Viitorii actori care vor opta pentru Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” vor avea la dispoziţie 54 de locuri la studiile de licenţă pentru cetăţeni români şi alte 3 pentru românii de pretutindeni. Oferta vizează secţiile actorie, păpuşi şi marionete, regie, coregrafie şi teatrologie.
Publicație : Evenimentul
Admitere 2019: 4.500 de locuri bugetate la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi (TUIASI) a primit anul acesta aproape 4.500 de locuri bugetate la cele trei cicluri de studii Bologna, la care se adauga 1.320 de locuri cu taxa - un total de 5.820 de locuri pentru admitere. Pentru romanii de pretutindeni, TUIASI a primit aproximativ 380 de locuri bugetate la cele trei cicluri, dintre care 65% cu bursa. Inscrierea candidatilor la ciclul de licenta la admiterea 2019 se va desfasura in perioada 13 – 20 iulie la Facultatea de Automatica si Calculatoare, 15 – 18 iulie la Facultatea de Arhitectura „G.M. Cantacuzino” si 10 – 25 iulie la toate celelalte facultati, calendarul intreg al admiterii fiind disponibil pe site.
Admiterea se va desfasura dupa modalitatea implementata in 2017, cu unele modificari: admiterea la masterat va incepe imediat dupa examenele de finalizare a studiilor de licenta; admiterea la doctorat va avea o sesiune si in vara, colocviul urmand sa se desfasoare in septembrie; dupa finalizarea admiterii de vara la studiile de licenta, vor urma imediat cateva zile pentru aducerea actelor in original.
„Sunt sigur ca, in acord cu strategia de dezvoltare a Uniunii Europene si, implicit, cu domeniile prioritare asociate acestei strategii, precum si in acord cu evolutia atractivitatii si al numarului de absolventi ai studiilor universitare tehnice, puteau fi alocate mai multe locuri universitatilor cu profil ingineresc. Mai mult, alocarea acestor locuri este in total dezacord cu «Strategia Nationala pentru Invatamantul Tertiar Romanesc 2015 – 2020», in care se precizeaza la art.71 ca «datorita faptului ca majoritatea sectoarelor performante din economia romaneasca sunt asociate stiintelor ingineresti, este absolut necesara corelarea ofertei actuale a invatamantului tertiar cu nevoile pietei muncii». Aceasta opinie privind neconcordanta intre declaratii si alocarea cifrelor de scolarizare este impartasita de toti membrii Aliantei Romane a Universitatilor Tehnice. Din discutiile purtate cu reprezentantii MEN, am obtinut promisiunea suplimentarii locurilor bugetate, indiferent de ciclul de studii, daca numarul de candidati va depasi cifra de scolarizare. Si sunt convins ca asa va fi”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cascaval, rectorul TUIASI.
Conform sistemului de admitere implementat in 2017, candidatii se vor putea inscrie la oricate facultati si specializari ale Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iasi, platind o singura taxa si cu un singur dosar de admitere.
Cu ajutorul unui formular online, care va putea fi accesat de acasa, viitorii studenti pot bifa, in ordinea preferintelor, toate facultatile si toate specializarile la care vor sa se inscrie si pot alege daca vor sa intre in concurs si pentru locurile la taxa (in cazul in care nu prind un loc la buget) sau doar pentru locurile bugetate. Sistemul de admitere este unul complex, informatizat integral si realizat „in casa” de catre o echipa TUIASI. Acesta va repartiza candidatii in functie de medii si de ordinea preferintelor absolventilor de liceu si va asigura, de asemenea, si o mai echitabila distributie a studentilor pe locurile facultatilor, tinand bineinteles seama de ordinea optiunilor acestora. Distributia pe locuri se va face in timp real si va putea fi urmarita pe site-ul universitatii pe perioada admiterii.
Publicație : Bună Ziua Iași
White academics should not shy away from the debate on race
Disengaging from ‘whiteness’ is not alienating: it is an opportunity to reflect on why we are in academia in the first place, says William Barylo
Student activists at Goldsmiths, University of London have today reached their 100th day of occupying a prominent building on the university’s south-east London campus.
Their manifesto expresses a simple wish: the right to study without fearing abuse or unfair treatment. And far from being an isolated cause, the actions of Goldsmiths Anti-Racist Action echo the worldwide call to fight racism within institutions and to decolonise universities.
Following the 2015 events at the University of Cape Town, inscribed in the collective memory as “Rhodes Must Fall”, several universities and colleges in the UK undertook a review of their curricula. These include SOAS University of London and the universities of Leeds, Birmingham and Oxford. More recently, the University of Cambridge launched an inquiry to study how it profited from colonial slavery.
However, four years after the statue of Cecil Rhodes was removed from Cape Town’s campus, little seems to have changed. Students should not have to come to a point where occupying a campus is the only way to see their rights respected. Is it really so difficult for senior academics and staff to recognise the challenges and trauma that students of colour face in their daily lives?
These movements also force me to ask myself a more personal and uncomfortable question: as a white academic, how should I contribute to the debate on race? Willingly or not, being a white male puts me somewhere on the pyramid of white supremacy. Even though my parents are Polish working-class migrants, I was born into the privilege of not being immediately identifiable by the white social mainstream as “other”. And when I entered academia, I became an agent of a global institution with a tradition of othering, erasing cultures and history through the power of language. I feel the obligation to use the power I have for justice; the question is how.
My own observations and experience suggest to me that there is an urgent need for the actions and attitudes of university staff and scholars from all disciplines to be more closely informed by real-life experiences. There is a difference between reading scholarly accounts of racism and actually experiencing it. And research shows that privilege blinds people to oppression and dampens their ability to be empathetic. Empathy starts with reading situations through the lens of vulnerability, acknowledging that others experience trauma, and knowing how to respond.
At the same time, it is not the victims’ burden to educate on questions of race. Rather, it requires a critical act of self-reflection: how would we like someone to respond if we were grieving or if we had been abused?
Second, it is imperative for universities to produce research with non-white communities, instead of doing research on them. Communities need to be considered as stakeholders rather than curiosities to be put under the microscope. This also means reconceiving universities as facilitators of knowledge rather than producers. It is not enough to point out the limitations of Eurocentric theories and to include indigenous concepts, scholars and literature in research proposals or the curriculum. It is about building bridges.
The public has a right to ask academics for practical solutions to their problems, and to be consulted for feedback in a two-way process. Academia should feel indebted to the subjects it studies, and facilitate access to the knowledge, publications and books it produces out of them.
Moreover, since academics are generally more likely to be listened to in the public sphere than are the marginalised communities they study, it is a duty for scholars to use that power to challenge harmful narratives and restore the truth in spaces the general public cannot access, whether it is on an international or local level.
Ultimately, there is a need to collectively distance ourselves from whiteness as a system of exclusion. White people should not feel defensive when hearing the word “whiteness”; instead, they should understand that it is a deeply embedded structure that affects every part of the society. This means actively disengaging from certain discourses, taking marginal voices into account and standing up for those being unfairly treated. Speaking truth to power is costly, and it is understandable that most would baulk at the idea of risking jobs, money, time, energy and their well-being. However, remaining silent can be even more costly and can lead to disastrous consequences.
Some academics might feel that, although necessary, disengaging from whiteness is alienating. But I argue that it is an opportunity for reflecting on our intentions: why are we in academia in the first place? What is our job really about? Is it about following trends to secure ourselves a comfortable life? Or is it about using the resources and the access to students that we enjoy to actively foster a better world?
The need to create more inclusive universities follows a simple law of society: for institutions to flourish, it is necessary that all parties involved flourish. This can be achieved by asking a few key questions. Are our current decisions spreading harmony or chaos? And ultimately, what contribution do we want to leave behind?
Publicație : The Times
China ‘matching West’ on access and participation
East Asian giant now challenging more established rivals on Western-style benchmarks
China is now on a par with the West in its capacity to service the higher education needs of its own population, a review suggests.
The analysis, by researchers at Tsinghua University’s Institute of Education, shows that China has achieved participation and inclusivity rates to rival those of Europe and North America.
While the article cites eye-popping statistics – including a twofold rise in university numbers, a ninefold increase in enrolments and a 14-fold escalation of scientific papers over the past two decades – overseas observers have become accustomed to extraordinary growth in China’s burgeoning higher education system.
Arguably less familiar are figures suggesting that the country is now a leader on measures that Western university systems typically harness to gauge their own progress.
The paper reports an impressive gender balance, with women constituting 49 per cent of academics and 53 per cent of students in China – compared with 46 and 57 per cent, respectively, in the UK, on latest figures. Although just 31 per cent of China’s full professors were women in 2016, this figure was only marginally below the US’ 32 per cent.
The paper, published in the journal Change, says China’s 55 ethnic minority groups, which constitute 9 per cent of the country’s population, occupy 9 per cent of undergraduate positions. In Australia, by comparison, Indigenous people claim 1.7 per cent of domestic undergraduate places despite comprising 3.3 per cent of the population.
The paper also reports that 46 per cent of 18- to 22-year-olds were enrolled in tertiary education by 2017 – up from about 26 per cent in 2007, 8 per cent in 1997 and 2 per cent in 1978.
Australia is closing in on a recently abandoned target of 40 per cent higher education attainment, while recent figures put the UK and the US participation rates at 50 and 41 per cent, respectively, up from 43 and 39 per cent a decade ago.
The paper’s lead author, Zhou Zhong, said these figures were not necessarily comparable because each country used different age ranges and educational levels to calculate participation rates.
China uses levels 5 to 8 in the International Standard Classification of Education, covering everything from short pathway programmes to PhDs. Dr Zhong said the people included were mainly undergraduate, “but the trend is impressive”.
She said that far from tailing off, China’s participation was likely to accelerate in coming years because the traditional university-age population was shrinking – a legacy of the now-abandoned one-child policy. “Over the next 10 years, the participation rate will grow even if the total enrolment rate stays the same.”
While China’s higher education achievements might be emulating the West in desirable ways, Dr Zhong said, the sector had also borrowed an unwanted characteristic: a penchant for working “996” – 9am to 9pm, six days a week – to meet excessive workloads.
She said that while the term 996 was borrowed from China’s information technology sector, its academic manifestation was fuelled by rankings and “new management” targets for publications, citations and impact factors. “We sort of imported that from the West, and play harder.”
Publicație : The Times
Question mark over future of Danish foreign student policy
Experts divided over whether centre-left but anti-immigration Social Democratic Party will continue, scrap or enhance current policy restricting foreign student numbers
Victories for the centre-left in Denmark and Finland are set to pave the way for increased funding for universities, but it remains unclear whether Danish institutions will still be shackled by cuts to humanities and international student places.
Denmark’s Social Democratic Party, which took a left-wing stance on welfare but ran on an anti-immigration platform, received the highest share of votes in the national elections earlier this month and has been trying to form a coalition government.
Meanwhile, Antti Rinne, the leader of Finland’s Social Democratic Party, this month became the country’s first left-wing prime minister since 2003. The SDP is in a coalition with four smaller parties.
Danish universities have faced annual 2 per cent declines in funding since 2016, but the Social Democrats pledged to “stop the savings” in its election manifesto. Finland’s new government has also promised to boost budgets for universities and universities of applied sciences.
However, higher education problems in Denmark have gone beyond funding in recent years. Universities in the country have been forced to close degree programmes and switch the medium of instruction from English to Danish in response to a policy reducing international student places.
Since 2015, the number of places on humanities courses has also fallen in response to government policies aimed at improving the country’s employment rate.
Jesper Langergaard, director of Universities Denmark, said he expected the new government to “stop the reduction [in] international students” – despite the fact that the Social Democrats promised to “introduce a ceiling on how many new non-Western foreigners can come to Denmark in one year” – and to take a broader approach to enrolment in different disciplines at universities.
“We are very positive and looking forward to cooperating with a new minister. We have had four different ministers the past four years; now we hope for more stability,” he said.
However, others are unconvinced that the new government will make dramatic policy changes.
Jasper Steen Winkel, director of communications at the University of Copenhagen, said that the Social Democrats “would lean towards not altering” the current policy on international student places but might be pressed to shift this stance if they formed a coalition with the Danish Social Liberal Party, which has “a strong agenda around opening up the borders for people with knowledge”.
He added that the lack of funding for and perceived value of the humanities was more a “global challenge” rather than a Danish party political issue, so policies in this area were unlikely to change significantly under a new government.
Hanne Tange, associate professor in the department of culture and global studies at Aalborg University, said the Social Democrats believed that “too many [overseas students] study for free in Denmark and then return to [their] home countries upon graduation”, meaning that they might support a stricter immigration policy, together with the right-wing Danish People’s Party.
And while the Danish Social Liberal Party has pledged to invest in education and to increase internationalisation, including lifting the cap on the number of international student places, the party seeks to continue the policy of restricting admissions to universities in some disciplines, which has already led to the closure of a number of humanities programmes around the country, she said.
Publicație : The Times
BPP sale set to test appetite for for-profit investment
Preparations for sale by Apollo Education Group are under way, THE understands, two years after owner changed hands
The US owners of BPP University have begun moves to sell the institution, Times Higher Education understands, launching a process that will be seen as a litmus test for for-profit higher education in England.
Since 2010, BPP – which offers courses in fields including law, accountancy, financial services and nursing – has been owned by Apollo Education Group, the owner of major US for-profit the University of Phoenix.
In 2017, Apollo Education Group was bought by two US private equity firms, Vistria Group and Apollo Global Management, for $1.1 billion (£899 million at the time).
Under its new ownership, Apollo Education Group is preparing to sell BPP, sources told Times Higher Education. Morgan Stanley has been appointed to handle the process and is putting together the documentation required to go out to the market, they suggested.
The University of Phoenix was the key prize in the sale of Apollo Education Group, and selling off international assets such as BPP was always part of the plan for Apollo’s new owners, it is said.
Some suggest that preparations to sell BPP are a sign that it has recovered profitability. BPP is heavily involved in degree apprenticeships, and the lifting of uncertainty around income flows from the apprenticeship levy is seen as a factor in its brighter prospects.
Figures involved with the for-profit sector expect a number of potential buyers to come forward, with the capacity of BPP to expand into the continental European market seen as one potential attraction.
The Maersk family foundation, which controls the Maersk shipping giant, is said to be considering potential investments in education, including for-profit higher education. But there is no indication that it would be among the potential bidders for BPP.
Any change in BPP’s ownership could trigger a review by the English sector regulator. Under the regulatory framework enforced by the Office for Students, a change of ownership for a provider is a “reportable event”. If a provider with degree-awarding powers is sold, the OfS “will consider whether a review of DAPs is necessary” and “will determine whether the provider still meets the DAPs criteria”.
BPP successfully passed through such a review by the Department for Education when Apollo Education Group changed hands.
BPP was bought by Apollo in 2010 for £368 million.
Of England’s other for-profit universities, Arden University was bought by Global University Systems in 2016 for an undisclosed price. And the University of Law was bought by GUS in 2015, again for an undisclosed price.
The University of Law went for-profit in 2012, when it was bought by Montagu Private Equity for £200 million.
In 2017, THE reported that BPP was owned by Apollo Education Group in the Netherlands. Apollo said that it did not gain any tax advantage through Dutch ownership of the institution.
Publicație : The Times
La classifica mondiale delle Università: crescono le italiane guidate dal politecnico di Milano
E' nella top 150. Chi sale e chi scende: quattordici atenei migliorano, cinque peggiorano, quattro le new entry nel QS World university rankings nel quale il Mit di Boston domina per l’ottavo anno consecutivo: un record
Nella classifica mondiale delle università più consultata al mondo, il Qs World University Rankings, entrano 34 atenei italiani, quattro in più dello scorso anno. E chi guida la gara nel nostro Paese? Il Politecnico di Milano che si conferma per il quinto anno la prima università italiana entrando nella top 150 (dal 156esimo al 149esimo posto) e segnando il secondo risultato nazionale di tutte le edizioni. Mentre rispetto all'impatto della ricerca prodotta il Sant'Anna Pisa entra tra le Top 10.
Insomma le performance degli atenei di casa non sfigurano nel panorama mondiale sebbene la gara sia ad armi impari se si guarda agli investimenti in Italia nel sistema accademico: 14 migliorano rispetto allo scorso anno, 5 peggiorano, le altre mantengono la stessa posizione, mentre le new entry, tutte nella fascia 801-1000, sono Parma, Udine, Salerno e il Politecnico di Bari. Non a caso Ben Sowter, direttore della QS Intelligence Unit, commenta: "L'Italia possiede eccellenze universitarie straordinarie e ci auguriamo che la sua classe dirigente le sostenga con investimenti adeguati e politiche lungimiranti".
E così commenta il rettore del Politecnico di Milano Ferruccio Resta: "Un passo in avanti per la città di Milano e per il territorio lombardo, ma di cui non ci accontentiamo. Siamo consapevoli che i prossimi risultati dipenderanno dalla nostra capacità di attrarre docenti qualificati dall’estero e dalla volontà del Paese di mettere in atto politiche universitarie adeguate".
La classifica mondiale: il record del Mit di Boston
Il ranking, giunto alla sua sedicesima edizione e pubblicato oggi dagli analisti di QS Quacquarelli Symonds, incorona il Mit di Boston come la migliore università del mondo per l'ottavo anno consecutivo. Un vero e proprio record. Le prime tre università rimangono americane: il Massachusetts Institute of Technology è seguito dalla Stanford University (seconda) e dall'Università di Harvard (terza). La prima università del Regno Unito - e in Europa, è Oxford, che è salita al quarto posto. La sua concorrente connazionale, Cambridge, è scesa al settimo posto.
La migliore università dell'Europa continentale è l'Eth di Zurigo, che è salita al sesto posto. Le due migliori università asiatiche - undicesime - sono di nuovo entrambe di Singapore: la National University of Singapore e la Nanyang Technological University. La prima università dell'America Latina è l'Università di Buenos Aires, che, posizionandosi al 74esimo posto è leader continentale per il quinto anno consecutivo.
Chi sale e chi scende tra le italiane
Con 34 università classificate, l'Italia è il settimo paese più rappresentato al mondo in questa edizione e il terzo dell'Unione europea, dopo il Regno Unito (84) e la Germania (47) e prima di Francia (31) e Spagna (27). Al top tra le italiane, dunque, si conferma il politecnico di Milano che non rallenta la sua corsa e continua a migliorare in reputazione e credibilità. Cinque università peggiorano tra il 2019 e il 2020: Ferrara, Brescia, la scuola superiore Sant'Anna di Pisa (da 167 a 177), la Normale di Pisa (da 175 a 204) e la Cattolica.
Firenze registra la crescita più significativa, guadagnando oltre 53 posizioni e salendo dalla fascia 501 -510 al 448° posto. L’università di Napoli Federico IIrisale 48 posizioni rispetto alla edizione precedente e classificandosi al 424°. Trento e Pisa entrano tra le top 400 al mondo, classificandosi entrambe al 389° posto, balzando in avanti rispettivamente di 37 e 33 posti.
Migliorano anche Bologna, la Sapienza (che si avvicina alla top 200), Padova, il politecnico di Torino, la Statale di Milano, Milano Bicocca, Torino, Genova, Modena-Reggio Emilia.
Indicatori del ranking, ecco come si posizionano le italiane
Citations per Faculty. La Scuola Superiore Sant'Anna Pisa, come si è visto, è la decima università al mondo rispetto all'indicatore che misura l'impatto della ricerca prodotta rispetto al numero di ricercatori: un risultato eccezionale. L'Università di Trento segue al 142esimo posto, guadagnando novanta posizioni rispetto alla precedente edizione. Questo è l'indicatore in cui le Università italiane ottengono la performance migliore in questa edizione: la metà sale, Modena-Reggio Emilia registra la crescita più elevata, migliorando di 109 posizioni, seguita dal Politecnico di Torino, che sale di 100 punti. Diciassette tra le migliori 300 Università al mondo per Citations per Faculty sono italiane.
Reputazione accademica. L'università di Bologna è la più apprezzata dalla comunità accademica internazionale. "Anche se i ranking sono strumenti semplificati che non riescono a restituire a pieno la complessità di un ateneo, si tratta di un risultato che mi fa molto piacere - dichiara il rettore Francesco Ubertini - In particolare, voglio sottolineare il 74esimo posto a livello mondiale per la reputazione accademica: rispetto alle università presenti nelle prime posizioni del ranking, infatti, il nostro ateneo ha circa il doppio degli studenti e la metà dei docenti".
Employer Reputation. Il Politecnico di Milano è il più apprezzato dai recruiter internazionali, classificandosi 61esimo per Employer Reputation. L’Università Bocconi appare al 70esimo posto in questo importante indicatore, sebbene non compaia nella classifica globale essendo considerata una università specialistica.
Faculty/Student. La Scuola Normale Superiore di Pisa è sedicesima al mondo in questo indicatore che misura la proporzione tra docenti e studenti. La Scuola Superiore Sant'Anna Pisa è centesima. La misura penalizza fortemente le università Italiane che si classificano - ad eccezione delle due di Pisa - tutte oltre la settecentesima posizione.
L’unica Italiana a crescere nell’opinione dei datori di lavoro é Padova, che guadagna quindici punti sia in questo indicatore (245° posto), sia nella classifica globale (234° posto).
Come è fatta la classifica
La classifica si basa su una ricerca rigorosa che include le opinioni di 94.000 docenti, accademici e ricercatori e di 44.000 manager e direttori delle risorse umane. Comprende l'analisi di 11.8 millioni di pubblicazioni scientifiche, e di 100 millioni di citazioni. Inoltre, dati sulla distribuzione di 23 millioni di studenti e di circa 2 millioni di docenti e ricercatori sono stati analizzati per compilare la classifica.
Publicație : La Repubblica
|
