Vasile Astărăstoae: „Ies din această luptă nu învins, ci învingător”
„Marele penal” schimbă Rectoratul cu Senatul
Rectorul UMF Iaşi, Vasile Astărăstoae, a anunţat ieri că renunţă la funcţie, după 7 ani de mandat şi aproximativ şase luni de la decizia de incompatibilitate stabilită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acesta şi-a motivat decizia spunând că Universitatea trebuie să-şi poată desfăşura activitatea în mod corect. Demisia vine într-un moment în care UMF Iaşi e angrenată într-un amplu scandal de corupţie. Pe de altă parte, anunţul vine la doar o zi după zvonurile privind începerea urmăririi penale din partea DNA, tocmai pentru că nu fusese demis din funcţia de rector. Vasile Astărăstoae nu părăseşte însă conducerea Universităţii, rămânând membru în Senatul instituţiei.
După şapte ani de rectorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa” Iaşi, Vasile Astărăstoae renunţă la funcţia de conducere a instituţiei de învăţământ superior. Motivul invocat a fost noul statut de membru al Senatului Universităţii, unde a fost ales cu 79,5% voturi „pentru” - funcţie incompatibilă cu cea de rector. Aceasta se adaugă decizie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din iulie 2014 şi recomandările Ministerului Educaţiei de a fi demis din funcţia de rector.
„Această decizie de fi membru în Senat şi de a renunţa la funcţia de rector am luat-o pe data de 1 august, când am împlinit 65 de ani, fiind şi după decizia Înaltei Curţi. Când mi-am început acest mandat, vă aduceţi aminte ce mi-au făcut domnii procurori şi ANI (a fost cercetat în mai multe dosare civile şi penale – n.r.), eu am demonstrat că pot să-l duc indiferent ce au făcut ei. Deci, eu ies din această luptă nu învins, ci învingător!”, a explicat Vasile Astărăstoae, amintind că nu a făcut asta până acum „dintr-un motiv strict pragmatic”. „Pentru ca Universitatea să-şi poată desfăşura activitatea în mod corect, am pregătit această strategie şi am făcut de asemenea manieră ca alegerile să fie cele normale, fără a fi nevoie de cele interimare, deoarece cu opt luni de zile înainte de a începe noul ciclu electoral nu se pot organiza alte alegeri şi se dă interimatul”, a continuat noul membru al Senatului UMF, Vasile Astărăstoae. Pe de altă parte, cel de-al doilea mandat ca rector al UMF se apropia de final, iar în articolul 81, alineatul 2 din Carta Universităţii se precizează că „nici o persoană nu va putea fi rector al Universităţii mai mult de două mandate, adică mai mult de 8 ani”.
Regrete minime, satisfacţie maximă
Fostul rector UMF susţine că nu se desparte greu de funcţia pe care a deţinut-o în cadrul UMF, datorită lucrurilor pe care le lasă în urmă, chiar dacă din cauza unora dintre ele a fost transformat în „marele penal”. „Am construit un Institut de Medicină Legală cum nu mai există altul în ţară, am făcut pentru Iaşi un lucru deosebit - mi-am pus pielea la bătaie, că atunci am început să devin dintr-un om cinstit marele penal - am salvat Institutul de Oncologie. Să nu uitaţi acest lucru! Chiar dacă unii se laudă că ei l-au făcut, eu i-am pus bazele şi eu l-am salvat în momentul în care era apărută Hotărârea de Guvern prin negociere între domnul vicepremier Oprea, domnul prim-ministru Boc şi domnul preşedinte Băsescu ca să facă acolo un hibrid - jumătate spital de urgenţe, jumătate institut de oncologie”, a precizat Vasile Astărăstoae.
O altă satisfacţie este stadiul pe care l-a atins UMF „în ultimii şapte ani” şi drumul ascendent pe care îl parcurge prin proiectele care au fost demarate. „Dacă nu voi mai fi eu, care nu vreau să mă plec în faţa altora, nu înseamnă că Universitatea se va apleca”, este convingerea lui Vasile Astărăstoae.
Ce se va întâmpla în continuare
Chiar dacă nu va mai fi rectorul UMF, Vasile Astărăstoae este hotărât să-şi continue proiectele. „Dacă cineva îşi închipuie măcar un minut că mă voi retrage într-un turn de fildeş, că îmi voi linge rănile, că mă voi apuca să spun Uite ce societate nerecunoscătoare, se înşeală! Voi rămâne în continuare, am suficiente proiecte. Nu m-aţi văzut niciodată reacţionând din cauză cu un rector nu poate coborî. Acum, voi reacţiona! Îmi voi face datoria şi voi milita în continuare pentru proiectele Iaşului, chiar dacă unii nu vor!”, a subliniat Astărăstoae, precizând totodată că va rămâne preşedintele Colegiului Medicilor din România.
După actul oficial al Ministerului Educaţiei privind transferul din funcţia de rector a lui Vasile Astărăstoae, responsabilităţile vor fi preluate de prorectorul pentru strategii instituţionale, Dragoş Pieptu. Specializat în Chirurgie Plastică şi Reconstructivă, Dragoş Pieptu a obţinut titlul de conferenţiar pe 25 februarie 2008, iar pe 1 aprilie a fost numit prorector UMF pentru doctorate, cercetare ştiinţifică relaţii internaţionale şi parteneriate academice. El preia atribuţiile lui Astărăstoae până la numirea noului rector, campania electorală debutând în luna mai.
* * *
Anunţul lui Vasile Astărăstoae vine la doar o zi de la zvonurile privind începerea urmăririi penale, dispuse de DNA împotriva sa din cauza refuzului de a demisiona din funcţia de rector al UMF Iaşi, în conformitate cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din iulie 2014 şi cu recomandările Ministerului Educaţiei – dispoziţie ce nu a fost confirmată însă de autorităţi. „Nu a fost începută urmărirea penală împotriva domnului Vasile Astărăstoae. Acesta nu are calitatea de suspect în dosar şi nu i s-a adus la cunoştinţă nicio acuzaţie”, a precizat Lidia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA - structura centrală. Scandalul conflictului de interese a pornit de la semnarea de către Astărăstoae a 10 contracte de muncă şi de prestări servicii, în valoare totală de 204.759 lei, cu UMF şi Institutul de Medicină Legală, pentru sine şi fiica sa, la implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Sub această acuzaţie, mai-marele universităţii a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. În alt dosar, DNA a vorbit despre nereguli la proiectul privind platforma de e-learning de la UMF, care ar fi primit ilegal fonduri de 5,2 milioane de lei.
* * *
„Va vedea lumea că sunt redactor-şef, pentru că am fondat o revistă care este pe locul nouă în lume -, şi că am scris nişte cărţi, că am mai făcut şi cercetare, că am introdus direcţii noi în România, care sunt recunoscute în străinătate. Dacă este Bioetică în România ca disciplină, fundament şi şcoală, este şi datorită lui Astărăstoae!” - Vasile Astărăstoae.
Publicație: Evenimentul
Ordin de evacuare pentru cea mai mare universitate privată din Moldova
Războiul dintre Universităţile ieşene „P. Andrei” şi „Gr. T. Popa” a ajuns la final. Fostul sediu cu 13 etaje din Centrul Civic al Universităţii „P. Andrei” (UPA) Iaşi rămâne în posesia Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF), după ce a fost achiziţionat prin licitaţie publică pentru suma de 15.465.500 lei (fără TVA). „Sediul rămâne proprietatea noastră. Ne vom începe activitatea acolo de luna aceasta, pentru că am primit ordinul de evacuare”, a declarat Vasile Astărăstoae, fostul rector UMF.
Pe de altă parte, rectorul UPA, Doru Tompea, aminteşte că există o a doua acţiune în instanţă, pe fond, prin care a contestat executarea silită şi pentru care a avut termen pe 5 februarie. „Chiar dacă vom câştiga în această acţiune, pe fond, oricum ne relocăm pe spaţii pe care le deţinem de zece ani, pentru că sediul acela este supradimensionat pentru numărul de studenţi pe care îl avem acum. În plus, dacă vom primi înapoi clădirea, suntem hotărâţi să o vindem, dar, de data aceasta, la valoarea sa reală, nu cum a făcut Fiscul, acţiunea acestuia rămânând samavolnică şi împotriva statului”, este de părere Doru Tompea, rectorul UPA.
De asemenea, din strategia pe termen mediu a UPA face parte achiziţionarea - alături de doi parteneri financiari - la debutul noului an academic a unui nou sediu, de aproximativ 2.000 mp, capacitate ce ar corespunde cu numărul din ce în ce mai mic de studenţi, care a scăzut în ultimii ani de la 6.000 la aproximativ 1.500
Publicație: Evenimentul
Toţi oamenii rectorului. Lista profesorilor suspecţi de corupţie la UMF Iaşi în 7 ani de mandat ai lui Astărăstoae
Vasile Astărăstoae a ocupat timp de şapte ani funcţia de rector a UMF Iaşi, perioadă în care alţi zece colegi de-ai săi, dar şi el însuşi, au avut grave probleme cu legea fiind implicaţi în dosare de corupţie. În paralel, studenţii s-au văzut în situaţia de a da mită pentru a promova examenele în timp ce fiii sau fiicele unor medici de renume au ajuns peste noapte cadre didactice la UMF.
În conferinţa de presă în care şi-a anunţat demisia din funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) “Gr. T. Popa” din Iaşi, Vasile Astărăstoae a spus că iese “învingător” în lupta pe care a avut-o cu procurorii şi cu inspectorii de integritate. “Dacă mă uit în urmă, nu îmi pare rău”, a spus acesta. Mandatul lui Astărăstoae la şefia universităţii ieşene a fost unul măcinat de scandaluri cu iz penal, cel mai recent fiind cel al încătuşării a trei cadre universitare acuzate de corupţie. “Lupta” la care face referire Vasile Astărăstoae a început la finele anului 2011, atunci când la UMF a izbucnit cel mai mare scandal de corupţie al ultimilor ani.
Astărăstoae, dar şi prorectorul Dragoş Pieptu, directorul administrativ Daniela Druguş şi directorul de comunicaţii Adrian Ciureanu erau acuzaţi de procurorii DNA că ar fi trucat un proiect european, e-learning, favorizând o firmă din Bucureşti la licitaţie. “Lotul UMF”, cum a fost denumit acesta de presă, a fost trimis în judecată în acelaşi an însă din cauza unor bâlbâieli legislative dosarul a stagnat o bună perioadă de timp, acesta aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului Suceava. În aceeaşi perioadă, rectorul Astărăstoae era implicat şi într-o luptă cu inspectorii de la Agenţia Naţională de Integritate. Prin două comunicate succesive, rectorul Astărăstoae era declarat în incompatibilitate şi în conflict de interese. O dată pentru că ar fi cumulat nu mai puţin de cinci funcţii de conducere simultan, iar în al doilea rând pentru că şi-ar fi angajat fiica, dar şi pe sine, în proiecte europene derulate de Institutul de Medicină Legală Iaşi în perioada în care a condus şi această instituţie. Acuzaţiile ANI aveau să se materializaze într-un nou dosar penal în care Astărăstoae a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. În prezent, dosarul este în curs de soluţionare pe rolul Judecătoriei Iaşi.
Clădirea Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi FOTO Adevărul Probleme cu legea în timpul mandatului lui Astărăstoae au avut şi alte persoane cu funcţie de conducere din UMF Iaşi. Decanul celei mai importante facultăţi de la universitatea ieşeană, cea de Medicină Generală, a fost şi el pus sub învinuire de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat de luare de mită. Doina Azoicăi este cercetată în prezent în stare de libertate după ce ar fi primit o tavă şi un ceainic de argint pentru a înlesni, ilegal, înscrierea la UMF a unul student din Maroc. Un alt profesor important de la univesitatea ieşean, ortopedul Paul Botez, a fost luat în cătuşe de procurorii ieşeni, în 2013, după ce ar fi cerut o mită de 5.000 de lei de la un pacient care avea nevoie de o intervenţie chirurgicală la şold. În biroul său, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi aveau să descopere o mică avere, de peste 60.000 de lei şi 40.000 de euro. S-au găsit chiar şi ruble ruseşti în biroul profesorului de la Spitalul de Recuperare din Iaşi.
Maşina profesorului-interlop Dumitru Păduraru, cercetată de criminalişti după ce o bombă a explodat sub ea în 2010 FOTO Adevărul Adrian Covic şi Carmen Volovăţ, alte două cadre didactice de la UMF Iaşi sunt puşi sub urmărire penală de procurorii DNA într-un dosar în care sunt acuzaţi că ar fi dat contracte publice unor firme apropiate. La rândul său, Adrian Covic mai este acuzat şi de faptul că ar avea o avere de peste 400.000 de euro pe care nu o poate justifica. O verificare în acest sens este derulată în prezent de Curtea de Apel Iaşi. Lista cercetaţilor sau judecaţilor de la UMF este completată de soţii Carmen şi Gheorghe Dorobăţ, aflaţi în prezent în arest după ce au fost puşi sub acuzare de DNA pentru luare de mită. Cei doi soţi luau câte 100 de euro de la studenţi pentru a-i promova la examene. La rândul său, conferenţiarul Dumitru Păduraru, membru al Senatului universităţii este şi el în arest după ce a cerut favoruri sexuale unei studente pentru a o promova la disciplina de Anatomie. Nepotismul de la UMF Pe lângă dosarele penale, zeci de membri ai Senatului universităţii conduse de Astărăstoae au fost amendaţi recent, de ANI, după ce au refuzat să pună în aplicare sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României prin care Vasile Astărăstoae a fost declarat vinovat de conflict de interese şi i s-a interzis să mai aibă funcţii publice de conducere. Pe lângă multitudinea dosarelor penale de la UMF, în mandatului lui Astărăstoae s-a perpetuat la universitate şi nepotismul. Mulţi dintre copiii unor cadre didactice de la UMF au ajuns la vârste fragede cadre universitare. Exemple în acest sens sunt fiii sau fiicele medicilor Mircea Onofriescu, Norina Forna, Dragoş Pieptu sau Marin Burlea.
Astărăstoae s-a remarcat în ultimii ani printr-o prietenie strânsă cu primarul PSD-ist de Iaşi, Gheorghe Nichita, care l-a făcut cetăţean de onoare al oraşului Iaşi În ceea ce priveşte realizările, Astărăstoae a derulat mai multe proiecte europene ultimul dintre acestea, anunţat recent, fiind “Piaţa Naţiunilor”, care presupune modernizarea spaţiului din proximitatea universităţii. Referitor la realizări, Astărăstoae a mai menţionat în cadrul conferinţei de presă prin care şi-a dat demisia şi de Institutul de Oncologie. “Dacă ne uităm la această universitate pe care toţi s-au repezit ca şacalii să o blameze, vă rog să vedeţi ce era acum şapte zile şi ce este acum. Iar această universitate este una puternică indiferent de furtunile care se abat sau de ceea ce fac unii sau alţii ea va merge înainte. Spun că mă despart uşor pentru că am alături oamenii din această universitate, că această universitate nu mai poate fi întoarsă înapoi. Planurile strategice au fost îndeplinite. Proiectele care au fost demarate se vor duce până la capăt şi aceste proiecte vor face ca această universitate să meargă până la capăt”, a spus Astărăstoae.
Publicație: Adevărul
Cum funcţionează Cooperativa ŞPAGA
Mărturii în premieră din lanţul mitei de la Universitatea de Medicină EXCLUSIV
Mai mulţi actuali şi foşti studenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi au vorbit în exclusivitate pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei” despre cum ajunge mita la profesori * astfel, „tarifele“ sunt diferite pentru studenţii români şi cei străini * dacă cei români dau între 50 şi 600 de euro, cei din afară au de cotizat cu mult mai mult * mita se oferă printr-un intermediar sau direct, în carnete sau coşuri de gunoi * deşi la început erau revoltaţi, pe parcurs, studenţii medicinişti s-au obişnuit
Scandalul recent de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iaşi scoate la iveală un adevărat sistem, foarte bine pus la punct, de oferire a mitei. Acesta stârneşte reacţii diverse în rândul studenţilor şi absolvenţilor care, sub protecţia anonimatului, au dezvăluit pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei” detalii privind motivele şi modalităţile prin care şpaga ajunge în buzunarele profesorilor.
Aceştia susţin că profesorii lor cer sau acceptă mită nu neapărat pentru că ar avea salarii mici, ci pentru că aşa au fost obişnuiţi de studenţii străini. „Ei au început să ofere bani în schimbul unor note mai bune la examen. În străinătate este foarte greu şi scump să termini o facultate de Medicină şi de aceea au început să vină tot mai mulţi studenţi străini la noi în ţară. Dacă nu ştiau că aşa e sistemul aici, nu mai veneau. Au venit pregătiţi pentru că au aflat din generaţie în generaţie. În UMF, cel puţin de zece ani se practică astfel de lucruri. Şi pe vremea când sora mea era studentă, se proceda la fel”, a precizat unul dintre studenţii cu care am stat de vorbă. Conform statisticilor, la UMF Iaşi ar fi înscrişi cei mai mulţi studenţi străini din ţară. Practic, Iaşul depăşeşte chiar şi Bucureştiul. Aproape 2.360 de tineri de peste hotare sunt înscrişi la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, în timp ce în Capitală sunt aproape 2.340, iar la Cluj în jur de 2.160.
Tarife diferenţiate pentru români şi străini
Studenţii de la UMF insistă asupra faptului că nu ar trebui făcută o generalizare şi că nu toţi profesorii procedează la fel. Unii ar cere din start bani pentru a promova mai uşor examenele, alţii ar primi propuneri direct de la studenţi pe care le şi acceptă, în timp ce alţii refuză din start ideea. „Când un profesor aşteaptă să primească bani, subiectele de la examene sunt făcute în aşa fel încât să nu poată fi rezolvate. Pur şi simplu nu se găsesc în cărţile de studiu”, a adăugat un alt student. Cu toate astea, în UMF se ştie că profesorii universitari care aleg să primească şpagă fac diferenţieri între studenţii români şi cei străini. Astfel, tarifele diferă, fiind stabilite şi în funcţie de specializări. Pentru studenţii români, sumele pornesc de la 50 de euro şi ajung până la 600 de euro. Străinii beneficiază de alte tarife, acestea depăşind, uneori, 1.000 de euro pentru un singur examen.
Potrivit mărturiilor, cele mai ridicate şpăgi sunt cele de la Medicină Generală, în topul preferinţelor profesorilor de la UMF fiind moneda euro. „Toţi studenţii ştiau că Dorobăţ lua bani de fiecare dată, pentru orice fel de examen. Odată, ea a trecut la un examen doar 50 de persoane din 250, iar apoi o parte dintre cei picaţi au ştiut că pentru a putea trece cu uşurinţă materia trebuie să-i ofere bani. Au fost câţiva care au ales să încerce cu greu să susţină din nou examenul”, povesteşte unul din tineri. Astfel, la un simplu calcul, s-ar putea constata că, dacă 150 de studenţi ar oferi un minim de 100 de euro şpagă pentru a putea trece examenul, câştigul unui profesor ar ajunge la 15.000 de euro pentru un singur examen, la o singură materie, într-un semestru!
Publicație: Evenimentul
RAPORT Universităţi falimentare. Numărul studenţilor din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani
Doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar care s-a încheiat, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani, la debutul crizei economice, potrivit unui raport al INS. Lipsa locurilor de muncă şi generaţiile de şomeri cu diplomă care au ieşit pe porţile universităţilor în ultimii ani i-a determinat pe elevi să se reorienteze către şcolile postliceale, care permit calificări rapide şi bine primite de angajatori.
Scaderea numărului de studenţi este, bineînţeles, o consecinţă a evoluţiei natalităţii din ultimii 20 de ani, dar statisticile INS demonstrează şi o diminuare a interesului tinerilor din România pentru invăţământul universitar. În anul şcolar 2012/2013, doar 55% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 23 de ani mai urmau o facultate, în timp ce în anul şcolar 2008/2009, gradul de cuprindere al tinerilor din această grupă de vârstă se ridica la 78%. Aşa subliniază raportul „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de viaţă”, document care apare din doi în doi ani.
Numărul elevilor din şcolile postliceale s-a dublat
În schimb, statisticile arată o creştere a interesului tinerilor pentru şcoli postliceale, în concordanţă cu cerinţele actuale ale pieţei muncii. Mai exact, 93.000 de elevi au ales în anul şcolar 2012-2013 o formă de învăţământ postliceal, în schimbul facultăţii, faţă de 55.000 de elevi, în urmă cu patru ani.
Nici liceele teoretice nu mai sunt aşa de populare ca în anii trecuţi. Doar 41% dintre elevi au ales o astfel de formă de învăţământ în anul şcolar care s-a încheiat, în timp ce 53% au ales licee din filiera tehnologică şi 6% din filiera vocaţională. În cadrul liceelor din filiera tehnologică, 53% dintre elevi au optat pentru profil tehnic, iar 32% pentru servicii.
Băieţii preferă liceele militare
Băieţii preferă, în special, liceele militare (81,4%), liceele de educaţie fizică (76,6%) şi liceele tehnice (72,3%), în timp ce ponderea elevelor a fost mai mare în învăţământul postliceal şi de maiştri (68,6%), comparativ cu cea din învăţământul profesional (24,1%).
Cât despre învăţământul universitar, în anul şcolar 2012/2013 au absolvit 111.000 de studenţi, majoritatea provenind din învăţământul tehnic, economic şi universitar, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. De exemplu, ponderea studenţilor din învăţământul tehnic, preferat de băieţi, a crescut cu 10 procente în ultimii patru ani, la 30%. Studentele, în schimb, au fost majoritare mai ales în învăţământul medico-farmaceutic, universitar economic, artistic şi juridic.
În ciuda scaderii interesului tinerilor pentru studiile universitare, românii sunt din ce în ce mai educaţi: 75% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani au absolvit măcar studii medii, cu un procent peste nivelul din 2008, arată studiul citat.
Publicație: Adevărul
Spaima noilor acorduri comerciale UE-SUA. Universitățile de stat, pe punctul de a deveni private
Trei acorduri comerciale transnaționale de liberalizare a serviciilor între UE și America au pus pe jar facultățile de stat.
Nu suntem pregătiți pentru liberalizarea pieței în educație și, de altfel, educația nu ar trebui să fie considerată o marfă, ci un drept fundamental al întregii comunități, susțin, la unison, reprezentanți ai sindicatelor din învățământul superior de stat, adunați vineri în jurul unei mese rotunde pe această temă.
Panica printre universitarii din România pornește de la trei acorduri comerciale mai puțin cunoscute la noi în țară, care au fost negociate între UE și America (începând din 2009 și, respectiv, 2013) făcute publice abia anul trecut, care prevăd liberalizarea serviciilor, inclusiv cele din domeniul Sănătății și al Educației. Este vorba despre CETA (Comprehensive Economic an Trade Agreement), TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) și TiSA (Trade in Services Agreement). Adoptarea acestor acorduri la nivelul UE ar trebui să se producă în 2015. Dacă vor trece în actuala formă dată publicității, cele trei acorduri ar putea duce la desființarea învățământului de stat din România, susțin reprezentanții universităților.
Luptă pentru șanse egale
Sindicaliștii acuză în primul rând lipsa totală de transparență în care s-a făcut negocierea acestor acorduri. Dacă aceste acorduri ar deveni de mâine fapt real universitățile ar trebui fie să se privatizeze, fie să se desființeze, spun sindicaliștii. O eventuală pătrundere a universităților străine pe piața europeană liberalizată, deci și pe cea românească, ar putea pune în inferioritate universitățile autohtone. Acestea și-ar putea pierde finanțarea de la stat, bani pe care ar trebui, eventual, să-i împartă cu filialele universităților private din afară. Or, multe din universitățile de stat de la noi nu corespund criteriilor occidentale de ierarhizare. Universitățile din UE Și SUA pleacă în această cursă de pe poziții net avantajoase, având parte și de o finanțare mult mai consistentă, ceea ce răpește egalitatea de șanse a universităților românești, spun sindicaliștii Federației Alma Mater.
Cele mai comentate:
Banii, adevărata miză
„Nu refuzăm competiția, nu refuzăm calitatea. Ne supunem acestor standarde, problema este că tocmai cei care vor să ne conducă către acest drum de comercializare sunt pe cale să exceadă niște standarde naționale care există pe plan local. Aici e un mare pericol pentru că universitățile private vor încerca să nu se mai supună standardelor de evaluare, cum e ARACIS-ul la noi, și să meargă pe alte tipuri de evaluări”, a semnalat prof. univ. dr. Marian Borzan, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Speriați că vor fi nevoiți să pună lacătul pe poarta universităților de stat, sindicaliștii au cerut oamenilor politici și Guvernului să facă demersuri pentru excluderea Educației și a Sănătății din aceste acorduri comerciale internaționale. Argumentul lor: „aplicarea legilor comerciale în Educație înseamnă o limitare a autorităților din domeniu pentru a asigura un acces larg la educație de calitate”. Adevărata miză a acestei bătălii sunt banii din servicii de educație care generează procente importante din PIB în țările occidentale și care era la nivelul anilor 2010 de 2.500 de miliarde de dolari.
Facultățile private, companiile, neinvitate
Din ecuația discuțiilor au fost excluși însă doi actori importanți: firmele și universitățile particulare. Acestea din urmă (circa 20 acreditate în toată țara) trăiesc de pe urma taxelor studenților și, de multe ori, sunt acuzate că sunt fabrici de diplome, deși nici universitățile de stat nu se pot lăuda că livrează doar învățământ de calitate. Liberalizarea serviciilor în educație sperie și sectorul privat al universitarilor care opinează că trebuie avute în vedere niște limite. „Este nevoie de o verificare a competențelor, pentru că nu oricine trebuie să presteze servicii în educație”, este de părere Ion Spânulescu, rectorul Universității Hyperion. El a adăugat că universitățile de stat trebuie subvenționate în continuare pentru anumite specializări, cum ar fi fizica și muzica. Potrivit lui Spânulescu, ceea ce lipsește în universitățile de stat este eficiența cheltuirii fondurilor. „Sunt multe locuri de muncă și probabil nu toate sunt absolut necesare”, explică Spânulescu, precizând că universitățile de stat ar trebui să ofere o calitate a educației, pe măsura dublei finanțări.
„Nu vrem să pierdem dreptul de a fi susținuți de stat!”
Retragerea subvențiilor de la stat va limita și mai mult numărul tinerilor care acced la universitate. Deja după primul an de facultate, jumătate din studenți renunță din cauza sărăciei. „Am făcut un calcul la noi, la Politehnică, și vă pot spune că 80% din studenții noștri nu ar putea urma cursurile dacă nu ar fi gratuite”, a declarat fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, profesor universitar.
Fonduri de studii, reale și nu doar pe hârtie
„Nu vrem să pierdem dreptul de a fi susținuți de stat”, a declarat Cristi Popescu, președintele Aso ciației Naționale a Organizațiilor Studențești din România(ANOSR). Liderul ANOSR a admis însă că tinerii au dreptul de a-și alege furnizorul de educație, în funcție de situația lor materială.
Președintele ANOSR nu vrea ca studenții să piardă subvenția de la stat, dar recunoaște că ei au dreptul să-și aleagă furnizorul de educație FOTO: ANOSR
Studenții au cerut reformarea întregului sistem superior de educație în așa fel încât și tinerii din România să poată accesa fonduri de studii pe care să le și poată returna, după absolvire, muncind pe o piață în care este nevoie de ei, așa cum se întâmplă în străinătate. Tinerii au mai spus că este nevoie ca la aceste discuții să participe și companiile private, care sunt principalele beneficiare ale educației.
Publicație: Evenimentul Zilei
|
