A murit un mare professor și academician de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Constantin Toma, fost director al Grădinii Botanice “Anastasie Fătu”
Publicație: Bună Ziua Iași
Senatul TUIASI a decis cum vor fi reluate cursurile din toamnă: în primul semestru vin la Iași studenții din anii I și II de la licență, I de la master și VI de la Arhitectură
Senatul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a validat în unanimitate astăzi, miercuri, 9 septembrie, propunerea Consiliului de Administrație cu privire la felul în care se vor desfășura în acest an universitar cursurile la Politehnica ieșeană, în contextul pandemiei COVID-19.
Astfel, în primul semestru al noului an universitar vor veni la Iași pentru a desfășura activități didactice onsite (în amfiteatrele și laboratoarele universității) studenții tuturor facultăților proaspăt înmatriculați în anul I licență, toți studenții din anul al II-lea și studenții din anul al VI-lea de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”. Aceștia vor continua activitatea didactică în același regim pentru toată durata anului universitar. Ceilalți vor desfășura activități didactice exclusiv online.
În semestrul al II-lea, studenții din anul al II-lea, de la licență, care au fost în primul semestru la Iași pentru a desfășura activități onsite, se vor muta cu activitatea în online. Totodată, la Iași vor veni și studenții din anii al III-lea și al IV-lea, cât și cei din anul al V-lea de la Facultatea de Arhitectură. Aceștia se vor alătura studenților din anul I și celor din anul al VI-lea de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” până la finalul anului universitar.
În ceea ce privește studiile de master, se va începe și aici în etape: în semestrul I vor învăța la Iași, onsite, în amfiteatrele și laboratoarele celor 11 facultăți, doar studenții înmatriculați în primul an al studiilor de masterat, în timp ce studenții din anul al II-lea vor studia în același regim din semestrul al II-lea. În primul semestru, studenții din anul al II-lea de master vor desfășura activități doar în sistem online.
Cum doctoratul prevede un registru special de activitate și nu presupune participarea în număr mare în spații închise a mai multor persoane, doctoranzii își vor desfășura activitatea la sediul facultăților, fizic, pe toată durata anului universitar.
„Indiferent dacă studenții vor fi sau nu prezenți fizic în campusul didactic, cursurile, seminariile și proiectele se vor desfășura online, doar aplicațiile de laborator fiind prevăzute onsite pentru studenții prezenți. Aș fi dorit să pun educația pe primul loc și să nu conteze nimic altceva, însă acum vorbim despre viață, la modul cel mai strict și concret, și nu cred că vreunul dintre noi se poate juca cu viața lui și a celor din jur”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI.
Acesta a explicat că au fost luate în calcul opt scenarii pentru începerea noului an universitar, inclusiv cel integral online și cel privind întoarcerea la activitatea de dinainte de pandemie, dar că varianta asupra căreia s-a convenit permite cel mai mult reluarea activității cât mai aproape de normalitate, minimizând pe cât posibil riscurile. Rectorul explică și faptul că au existat solicitări inclusiv din partea studenților ca activitățile să nu se mai desfășoare exclusiv online și să se reia cursurile, într-o formă sau alta, cu prezența lor la Iași.
„Suntem perfect conștienți de riscuri și încercăm să le ținem cât mai departe de noi, de tot ceea ce înseamnă universitatea noastră. Din păcate, acel dom din cărțile lui Stephen King, care poate izola o comunitate de lumea exterioară și de timp, nu este decât o iluzie. Chiar și în aceste condiții, nu putem suspenda rolul universității în formarea profesională a studenților noștri. Este esențial ca studenții să cunoască universitatea în mod real, nu virtual (cei din anii I licență și master), pentru ca apoi să capete încredere în universitate în ceilalți ani de studiu. Este esențial ca studenții noștri să simtă că suntem responsabili atunci când luăm o decizie și că dintre toate variantele posibile nu am ales-o pe cea mai comodă pentru noi, ci pe cea care respectă cât poate de mult acum viața și educația deopotrivă”, a completat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.
Tot astăzi s-a decis și felul în care vor fi cazați studenții în noul an universitar. Prin respectarea restricțiilor sanitare impuse de OUG 141 și OM 5487, în Campusul „Tudor Vladimirescu” se pot caza cel mult 5.400 de studenți. Statistic, numărul anual al solicitărilor este de 6.500-6.600, doar de la studenții politehniști. De aceea, anul acesta TUIASI nu va mai putea primi în căminele din campus studenți de la celelalte universități din Iași, așa cum a făcut în anii anteriori.
Capacitatea scăzută de cazare e cauzată și de faptul că un cămin – T16 – este rezervat pentru cazuri de izolare sau carantinare a studenților în eventualitatea în care situația epidemiologică o impune, în timp ce hotelul T20 este rezervat pentru solicitări similare, de izolare sau carantinare, a angajaților universității care au situații deosebite în familie.
Publicație: Ziarul de Iași și Evenimentul și Bună Ziua Iași
Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR: Capacitatea de cazare în cămine va fi mult diminuată
Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, prof.dr. Sorin Cîmpeanu, a atras atenţia asupra diminuării drastice a locurilor în cămine din pricina pandemiei. Multe universităţi din România tind să organizeze excluisv cursuri online, cel puţin în primul semestru.
“În învăţământul universitar există o serie de particularităţi care diferenţiază acest nivel de învăţământ de învăţământul preuniversitar. Prima ar fi aceea a existenţei autonomiei universitare. Cea de-a doua ar fi faptul că în învăţământul superior avem ore de curs şi de aplicaţii. În învăţământul preuniversitar există ore. Cele mai multe universităţi, din această perspectivă, au luat decizia – la momentul la care vorbim, o să vedem ce se întâmplă până la deschiderea anului universitar -, de a derula exclusiv online partea de cursuri, de a derula în cea mai mare parte online partea de seminarii, iar aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte să se deruleze cu prezenţă fizică. Există şi alte universităţi, nu multe, care au luat deja decizia de a derula toată activitatea online. Este vorba mai ales de universităţile care nu au în planurile de învăţământ ore de laborator, lucrări practice sau proiect. Deci, este vorba despre universităţi care şcolarizează îndeosebi în programele de studiu încadrate în domeniul socio-uman”, a declarat prof.dr. Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR, citat de agerpres.ro.
A treia diferenţă, a adăugat şeful rectorilor, este aceea că, în universităţile româneşti, au fost cazaţi anul trecut, aproape 100.000 de studenţi.”În momentul de faţă, problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem, extrem de acută. În primul rând, va trebui să cazăm mai puţini studenţi, pentru a asigura regulile de distanţare. În al doilea rând, unele universităţi, precum este cea pe care o conduc – USAMV Bucureşti, au decis deja că vor caza doar studenţi care vin cu un test COVID negativ. Vor fi primiţi în campus, vor fi cazaţi doar în măsura în care testul COVID va fi negativ. Discutăm de acoperirea costurilor de testare pentru studenţii USAMV Bucureşti care vor fi cazaţi. Gândiţi-vă că este vorba despre sume foarte mari pentru o singură testare.
Cazarea se face în zilele de 28 şi 29 şi 30 septembrie. Deci, pe parcursul a trei zile, vor fi testaţi toţi studenţii care au cereri de cazare. Dacă ai 10.000 de studenţi, la un cost de circa 100 de euro pe test, înseamnă deja 1 milion de euro – o singură testare. Dacă se va solicita testarea la intervale mai mult sau mai puţin distanţate, mă tem că nu vor exista resurse pentru acoperirea acestor costuri nici din partea universităţii, nici din partea studenţilor în mod evident. Aceasta este o altă particularitate”, a mai spus rectorul.
Acesta a mai spus la Digi24 că universitatea pe care o conduce are 11 cămine şi 5.000 de locuri de cazare în mod obişnuit, dar că, din pricina pandemiei, în anul universitar care începe în toamnă nu vor fi cazaţi decât 4.000 de studenţi.
În zilele de 18 şi 19 septembrie va avea loc la Braşov o întâlnire a rectorilor, la care vor fi invitaţi toţi cei implicaţi în procesul de educaţie.
Cea mai mare parte a universităţilor vor deschide anul universitar în ziua de 26 septembrie şi în ziua de 1 octombrie, însă există şi universităţi care vor deschide anul universitar pe 14 septembrie, odată cu învăţământul preuniversitar, precum cele din Târgu Mureş, Iaşi şi din Constanţa.
Publicație: Adevărul
‘Covid is a social crisis’: the university staff and students filling welfare gaps
Universities are facing more demands on their community work than ever – but its future is threatened by a funding crisis
As far as work experience goes, Pryanka Shergill’s CV punches above the rest: a second-year law student, she recently trained as a legal companion and already has a handful of cases under her belt. “It’s been an emotional journey,” she says.
Shergill is one of several undergraduate students to volunteer their time with a pioneering programme launched by Keele University law school in response to government legal aid cuts in 2012. Clock (Community Legal Outreach Collaboration Keele) provides free legal admin assistance to marginalised and vulnerable members of Stoke-on-Trent, which is one of the most socially deprived areas of the country (more than 60% of adults have a reading age of 11 years or under).
At the beginning of this year, Clock’s services were already in high demand. Then came the coronavirus pandemic, forcing courts to close and physical meetings between clients and legal companions to come to an abrupt halt. As a consequence of lockdown, demand for legal support has increased by 25%, says Jane Krishnadas, director of legal outreach at Keele and convener of Clock. “That’s just the tip of the iceberg,” she says. “People see Covid as a health crisis, but it’s also a social crisis in terms of the increasing personal debt, mental health problems and domestic and sexual violence taking place.”
Shergill fears for the safety of her clients even more. “Many people can’t access the internet during lockdown, which makes it harder for especially vulnerable individuals,” she says.
Like many university outreach programmes, Clock was set up to plug a gap in state welfare. “The situation was already so desperate, but now because of Covid it’s reached a whole new level,” says Krishnadas. But she adds: “It shouldn’t become a default for the government to say, ‘Oh well, we don’t need to do this, because [Keele] is stepping in.’ The sad thing is that if we weren’t here, then people would just be struggling silently and and worse.”
Many universities are facing similar, unexpected pressures. Since the start of lockdown, Glasgow Caledonian University’s [GCU] social outreach programme, the Caledonian Club, has extended its support to vulnerable members of the community. But five existing food banks funded by the club have reported that the number of families requiring the service has doubled since the start of lockdown, and coordinators worry their outreach can only extend so far.
Anne O’Grady, a retired nursery school headteacher in Glasgow, has been involved with the club for around 20 years, and describes its positive effecton the local community as “incredible”. But she fears the economic impact of the pandemic could undo some of this good work.
“People are pulling together from the GCU community to plug the gaps, and that keeps some of these vulnerable people quite buoyant who would otherwise have been very isolated,” she says. “There’s an increased awareness within the community about how vulnerable people are now, which is positive. But the thought of the plug being pulled on that funding would be quite catastrophic, and I don’t use that word lightly.”
Imperial College London has also found new opportunities to form connections with the local community in White City over lockdown. What the Tech, a drop-in service run by the university to help older residents with their electronic gadgets, now provides wider support for vulnerable residents.
“There’s been a lot of need for support getting people familiar with Zoom, or on the government website to access forms,” says community engagement manager Priya Pallan. “Some residents want no tech support, just the phone call which is also fine. We’ve found a few who weren’t getting food packages or couldn’t pick up their prescriptions, or they couldn’t understand the news and the changing government policy. So we’ve put a safeguarding system in place to connect them to the partners in the community that could meet their needs.”
A second project set up directly in response to lockdown provides children from recognised vulnerable families with “science backpacks” full of learning materials and activities that don’t rely on access to the internet. “Creating them has given us an opportunity to connect with parts of the community that even we haven’t been able to reach before,” says Maggie Dallman, associate provost for academic partnerships.
Imperial has long-term philanthropic donations that keep such outreach projects going, but Dallman says she still loses sleep over the prospect of that funding ending. While some donors have given reassurances of increased support during the pandemic, others have had to curb their donations due to their own financial pressures, she explains.
This type of community work is threatened by the fact that universities also face unprecedented economic challenges. Analysis by the Institute for Fiscal Studies warned that UK institutions could lose as much as a quarter of their total income this year. While more recent projections have indicated lesser losses thanks to higher than expected student demand, budgets will still have to be tightened due to the uncertainty.
Dallmanbelieves that regardless of the financial challenges, it is universities’ duty to work with their local communities, especially during times like these. “It’s our responsibility not to be in an ivory tower – connecting with the public should be the fourth pillar of what we do,” she says. “We are also largely funded by the government, so they do indirectly support us and that should go back to helping the community.”
At the same time, greater financial support for universitieswould allow outreach programmes to be better protected. “We have had a long period of underfunding in research, which has a knock-on effect on teaching, outreach and so on – so a bit of what is funded at the moment by charities, perhaps the government might like to support further,” she says. “Ultimately the finances are going to be a big part of determining what can and can’t be done. We’ve shown that universities can do incredible things in the local community and that should continue and expand.”
Publicație: The Guardian