Rectorul UAIC Iași a discutat despre Admiterea 2021, proiectele și investițiile aflate în derulare, fondarea unui liceu, vizibilitatea internațională, dar și despre faptul că cea mai veche instituție modernă a urcat în clasamentele academice naționale și internaționale, în Studioul BZI LIVE

Miercuri, 12 mai 2921, la ora 15.00 în Studioului BZI LIVE a fost programată o ediție exclusivă, de maxima actualitate și impact! Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a fost invitat la un dialog special. Temele principale ale emisiunii au fost: Admiterea 2021, proiectele și investițiile aflate în derulare (reabilitare Corp E, D, O, Casa Universitarilor, Staţiunii de Cercetare, Cercetare şi resursa umană), fondarea unui liceu, dezvoltarea filialelor UAIC în ţară şi a extensiunilor în afara României.

Despre toate acestea dar și alte subiecte interesante, detalii importante din viaţa celei mai vechi instituţii de învățământ moderne a României, noi proiecte, dezvoltare instituţională, vizibilitate internaţională, faptul că cea mai veche instituţie modernă a României, „Cuza” a urcat în clasamentele academice naţionale şi internaţionale s-a mai abordat alături de rectorul – prof. univ. dr. Tudorel Toader. Despre toate acestea dar şi cele mai noi veşti, idei, strategii şi proiecţii de viitor ce ţin de UAIC au fost reliefate de prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Universitatea „Cuza” a aniversat, în 2020, 160 ani de la fondare

„… chiar de la întemeierea ei, Universitatea din Iaşi a simţit nevoia de a se încadra în istorie, de a-şi însuşi spiritul istoriei pentru a-şi aprofunda specificul şi a răspunde mai eficient funcţiilor sale, enunţa acad. prof. univ. dr. Gheorghe Platon.
O istorie a Universităţii din Iaşi ne poartă prin lecţiile manualului de istorie a românilor, încă din secolul al XVI-lea. Dacă, în general, existenţa unei universităţi este legată de contextul istoric, în România Universitatea din Iaşi a avut de multe ori rolul de creatoare de istorie.

În secolul al XVII-lea, de exemplu, universitatea a fost un adăpost al culturii bizantine; mai târziu a fost unul dintre cei mai importanţi factori ai răspândirii limbii române şi ai culturii autohtone; după înfiinţarea sa ca prima instituţie de învăţământ superior modern a României, universitatea a furnizat statului cei mai importanţi gânditori şi actori în viaţa publică pentru ca, în perioada comunismului, să menţină viu spiritul umanist.

Înainte de 1860

1563 – Domnitorul Moldovei, Despot-Vodă, înfiinţează la Cotnari, lângă Iaşi, un Colegiu (Schola Latina), cu un program şcolar conceput pe 5 ani. Se studia, în principal, limba latină, apoi retorica şi dialectica.
1640 – Vasile Lupu fondează Colegiul de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în care cursurile se predau în limba latină; Colegiul de la Iaşi a devenit unul dintre principalele focare de cultură într-o arie dominată de Islam, în perfect sincronism profesional şi pedagogic cu academiile similare din Germania sau Italia. În această perioadă, la Iaşi se tipăreşte prima carte în limba română.

1714 – Se înfiinţează Academia Domnească din Iaşi; în perioada economică dificilă a domniilor fanariote, ştiinţele şi învăţăturile înalte continuă să progreseze în Moldova, limba română începând să fie din ce în ce mai folosită. Academia din Iaşi serveşte la definirea şi afirmarea identităţii româneşti, întreţinând forţa de rezistenţă împotriva opresiunii otomane.
1835 – La Iaşi se înfiinţează Academia Mihăileană (după numele domnitorului Mihail Sturză).

Erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură. Întemeierea şi funcţionarea Academiei Mihăilene, înfiinţarea primelor facultăţi – de Drept şi Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859), au pregătit fondarea Universităţii din Iaşi.
După 1860
În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de cultură românească: Alexandru Ioan Cuza.

Actul de înființare al Universității

De la înfiinţarea ei şi până în prezent, structura Universităţii din Iaşi a fost într-o continuă schimbare, în armonie cu evoluţia societăţii şi culturii române. Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie. Ca urmare a legii învăţământului din 1864, Universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi: Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, Facultatea de Drept şi Facultatea de Medicină, inaugurată abia în 1879. După numai câţiva ani de funcţionare, Facultatea de Teologie a fost desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o nouă lege în 1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească numărul de secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice.
În acea perioadă s-a remarcat o dezvoltare spectaculoasă a Facultăţii de Ştiinţe: în 1892 au luat fiinţă Catedrele de Chimie Organică şi Chimie Anorganică cărora li s-a alăturat, în 1906, Chimia Agricolă. În cadrul aceleiaşi Facultăţi un mare succes a fost crearea Şcolii de Electricitate, în 1910. După începuturile ei modeste din 1879, Facultatea de Medicină a dobândit, în 1889, o organizare şi un profil care să permită formarea specialiştilor cu o înaltă calificare profesională capabilă să răspundă exigenţelor sociale ale acelor timpuri.

Perioada imediat următoare Unirii Naţionale din 1918 s-a caracterizat prin evoluţia remarcabilă a Universităţii, în concordanţă cu cerinţele societăţii româneşti şi ale progresului european din acea vreme
Legile Învăţământului din 1932, 1937 şi 1938 au favorizat atât evoluţia ştiinţelor cât şi dezvoltarea departamentelor Universităţii: Medicină şi Farmacie, Ştiinţe, Drept, Filosofie şi Litere, şi Agricultură. În anul 1933, subsecţia de învăţământ agricol, inclusă în secţia de ştiinţe aplicate, s-a transformat în Facultatea de Ştiinţe Agricole. Celelalte două ramuri ale secţiei (Şcoala Electrotehnică şi Secţia de Chimie Tehnologică) s-au reorganizat în 1937, dând naştere Institutului Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi, căruia i s-a alăturat şi Facultatea de Ştiinţe Agricole un an mai târziu.
În perioada interbelică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se putea mândri că ajunsese la nivelul instituţiilor europene de acelaşi rang, atât din punct de vedere al administrării şi organizării, cât şi al programelor didactice

După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul de democraţie populară a obligat universităţile să promoveze o educaţie în spirit comunist. Reforma învăţământului din 1948 a impus primii paşi pentru îndeplinirea acestei sarcini, urmată de reformele din 1968 şi 1978. Ideologia comunistă a adus schimbări radicale în Universitatea din Iaşi, ca, de altfel, în întreg învăţământul superior din ţară. Multe discipline au fost cenzurate sau eliminate, numeroase programe didactice au fost supuse unei rigidităţi extreme, libertatea academică a fost restricţionată, în timp ce toate activităţile au fost ghidate sau verificate de organisme ale singurului partid politic existent.

Tot în această perioadă, datorită unei cereri din ce în ce mai mari de specialişti în economie, s-a resimţit nevoia înfiinţării Facultăţii de Ştiinţe Economice (1962), după ani îndelungaţi în care cursuri de Economie Politică, Doctrine Economice şi Finanţe Publice au fost predate în cadrul Facultăţii de Drept. Astfel, în anul academic 1968-1969, existau deja opt facultăţi (Matematică-Mecanică, Fizică, Chimie, Biologie-Geografie, Drept, Filologie, Istorie-Filosofie, Economie), în timp ce în 1974 erau doar şapte, datorită transferului Facultăţii de Chimie la Institutul Politehnic.
Căderea regimului totalitar în 1989 a deschis noi perspective asupra învăţământului şi educaţiei în România. Formele organizatorice şi curriculare ce fuseseră impuse au fost imediat abandonate. Reconstrucţia universităţii a fost spontană şi radicală şi a cuprins toate domeniile: stuctura organizatorică, programa de studii, sistemul de comunicare, resursele umane. Autonomia universitară şi libertatea decizională au condus Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” spre ceea ce este astăzi: una din cele mai performante universităţi în Romania, standard pentru excelenţă în cercetare şi flexibilitate didactică.

Publicație: Bună Ziua Iași

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, partener în organizarea celei de-a patra ediții a Simpozionului Internațional pentru Studenți și Tineri Cercetători „InterCulturalia 2021”

Simpozionul Internațional pentru Studenți și Tineri Cercetători „InterCulturalia”, eveniment bilingv on-line, va avea loc în zilele de 14 și 15 mai 2021, la Universitatea „Cuza” din Iași. La eveniment sunt invitate mai multe catedre din orașele mari ale țării

Catedra de Limba și literatura engleză și Catedra de Limba și literatura franceză de la Facultatea de Litere, în parteneriat cu Facultatea de Geografie si Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, anunță a patra ediție a Simpozionului Internațional pentru Studenți și Tineri Cercetători „InterCulturalia”, eveniment bilingv on-line, care va avea loc în zilele de 14 și 15 mai 2021.

Simpozionul Internațional pentru Studenți și Tineri Cercetători „InterCulturalia”, eveniment bilingv on-line

Partenerii tradiționali ai evenimentului sunt: Centrul de Cercetare (Inter)culturală și (Inter)lingvistică „Linguaculture”, Centrul de reușită universitară (CRU), Fundația Alumni, toate ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, British Council, Ambasada Franței în România, Institutul Francez din România la Iași, Lectoratul Francez din Iași, Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală și Orientală (AUF en ECO), Asociația Română a Departamentelor Universitare Francofone (ARDUF), Centrul de Studii Canadiene din Iași (CSC), Asociația Studenților Francofoni din Iași (ASFI), Asociația Studenților Jurnaliști (ASJ), Asociația Medicală a Studenților Francofoni din Iași (AMSFI).

Participanții și invitații se vor bucura de un tur virtual al Iașului, al cărui ghid va fi lect. univ. dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultății de Geografie și Geologie

La această ediție a Simpozionului „InterCulturalia” s-au înscris 114 studenți la nivelele licență, masterat și doctorat din 25 de universități situate în 12 țări de pe 3 continente. Prelegerile în plen vor fi susținute de profesori din Bulgaria, Germania, Macedonia de Nord, România, Scoția, Turcia și de studentul doctorand Andrei Neguț de la Universitatea de Vest din Timișoara. Workshop-ul de pe data de 15 mai va fi coordonat de studenta doctorandă Cristina Chiusano din Uruguay.

Participanții și invitații se vor bucura de un tur virtual al Iașului, al cărui ghid va fi lect. univ. dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultății de Geografie și Geologie. „InterCulturalia” este un eveniment în care se intersectează nu doar diversitățile culturale, ci și unghiurile de abordare a interculturalității și transculturalității din perspectiva mai multor domenii. Tema ediției 2021, „Transculturalism and Cultural Confinements/Transculturalité et confinements culturels”, invită la reflecții asupra raporturilor dintre transculturalitate și izolare în contextul global al pandemiei.

Publicație: Bună Ziua Iași

O celebră clădire, amplasată în apropiere de centrul orașului Iași, va fi demolată! Aceasta este proprietate a Universității de Medicină și Farmacie din Iași

O importantă clădire, aflată în proprietatea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, va fi demolată! Aceasta este amplasată în apropiere de centrul orașului Iași. Concret, în data de 19 mai 2021, ora 9:00, are loc ședința Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5 în Sala Galbenă a Prefecturii județului Iași. Pe masa specialiștilor se va afla proiectul ce vizează demolarea construcției existente (Sala de sport „Bagdazar”) pe teren proprietate de pe strada Sărărie

Aflată în proprietatea Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași, Sala de sport „Bagdazar” de pe strada Sărărie va fi demolată. În acest sens, UMF Iași a depus o solicitare. Pe acest plan, în data de 19 mai 2021, ora 9:00, are loc ședința Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) nr. 5 în Sala Galbenă a Prefecturii județului Iași. Pe masa specialiștilor se va afla proiectul ce vizează demolarea construcției existente. Cu siguranță, în ultimele decenii, inclusiv persoane publice importante au intrat și s-au relaxat în acest imobil amplasat în cunoscuta zonă a Iașului! Aceasta se află într-o zonă istorică protejată și este într-o avansată stare de degradare. Deocamdată, UMF Iași nu a decis ce se va construi pe teren.

Totul se află în faza de Documentație Tehnică pentru obținerea Autorizației de Demolare și a Documentației Tehnice pentru Organizarea Execuției

Totul se află în faza de Documentație Tehnică pentru obținerea Autorizației de Demolare (DTAD) și a Documentației Tehnice pentru Organizarea Execuției (DTOE). Elaborator și proiectant este arh. Sebastian Săvescu – S.C. Sam Ideas S.R.L., expertiza tehnică: Ing. Szalontay Coloman Andrei – S.C. EXproSOV S.R.L., studiu istorico-arhitectural Casa Bașotă: arh. Adina Grigorovschi- SC. Arhistil S.R.L, beneficiar fiind Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Regimul de protecție este: IS-II-m-B-04023 – Casa Anastasie Bașotă, Municipiul Iași, strada Sărărie, numărul 14, IS-I-s-A-03504 – Centru istoric și Curte Domnească.

Universitatea „Cuza” din Iași pregătește reabilitarea și extinderea Sălii de Sport din strada Titu Maiorescu, nr.15

Pe de altă parte, Universitatea „Cuza” din Iași pregătește reabilitarea și extinderea Sălii de Sport din strada Titu Maiorescu, nr.15, peste drum de Corpul D al instituției. În luna noiembrie 2020 a fost programată licitația pentru achiziția serviciilor de proiectare și asistență tehnică, etapă premergătoare lucrărilor de execuție. Pentru serviciile menționate, autoritatea contractantă a stabilit o prevedere bugetară de 271.761 lei, fără TVA, aproximativ 56.000 de euro.

„Construcția este compusă din două corpuri de clădire: corpul principal, format din Sala de Sport, și corpul anexă cu utilități (vestiare, grupuri sanitare, circulații). Sala de Sport este o construcție semiîngropată, fără subsol, de formă dreptunghiulară și este racordată la instalațiile de alimentare cu agent termic, apă și canalizare. Acoperișul este format dintr-o terasă necirculabilă cu termoizolație și un start de mortar peste care este așezată o hidroizolație de tip clasic. Intrarea se face printr-o clădire anexă cu ultimul nivel suprateran, celelalte două niveluri sunt subterane”, se arată în caietul de sarcini.

Suprafața utilă a clădirii este de 469,82 metri pătrați. Sala de Sport va fi multifuncțională, iar în cadrul acesteia vor fi abordate mai multe discipline.

Publicație: Bună Ziua Iași

 Prima decizie nepopulară în campania de vaccinare

Răspuns ferm la protestul unor studenți mediciniști: se intră la examen cu adeverinţă de vaccin sau test

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi este prima instituţie de învăţământ superior din Iaşi care condiţionează prezenţa studenţilor şi a profesorilor supraveghetori în sesiunea de examene care începe de pe 31 mai de vaccinarea sau testarea anti COVID-19.

 În cursul zilei de ieri au trecut două hotărâri prin Consiliul de Administraţie care stabilesc că profesorii coordonatori, personalul auxiliar şi studenţii care vor să participe la sesiune ce urmează să înceapă trebuie să îndeplinească o condiţie dintr-un set validat. Aceştia au de ales: să prezinte certificatul de vaccinare anti-COVID, chiar dacă pe acesta figurează doar prima doză, să prezinte un test RT-PCR cu rezultat negativ, nu mai vechi de 72 de ore, să prezinte rezultatul negativ al unui test antigen rapid, nu mai vechi de 24 de ore, efectuat de personal medical calificat, sau să aducă o adeverinţă care arată că se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterior confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Sunt 4.000 de studenţi încă nevaccinaţi

Rectorul UMF spune că aceasta este direcţia spre care trebuie mers pentru revenirea la normal în universităţi, iar UMF-urile trebuie să dea semnalul. Rectorul a explicat că rezultatele testelor trebuie prezentate înaintea fiecărui examen, doar certificatul de vaccinare şi adeverinţa de trecere prin boală fiind valabile pentru sesiune în întregime.

„Am fost asaltaţi de toată lumea pentru o decizie pe care abia astăzi am luat-o, dar este o decizie pe care o susţin. Nu pot fi toţi studenţii antivaccinişti – eşti student la Medicină, dacă – Doamne fereşte! – mâine începe un război şi studenţii trebuie să meargă cu medici pe front, ce faci, le spui că nu vrei să mergi? Odată ce ai ales să fii medic, nu poţi să îţi condiţionezi activitatea de ceva. Cu excepţia cazurilor medicale, unde vaccinarea nu e recomandată, trebuie să fim vaccinaţi toţi, fără discuţie“, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.

Acesta a explicat că a luat în calcul susţinerea din fondurile proprii a universităţii testarea studenţilor, dar din informaţiile raportate din facultăţi circa 4.000 de studenţi din 9.000 nu s-au vaccinat încă, iar costurile ar fi ajuns la peste 1 milion de euro pe sesiune

Rectorul a precizat că studenţii care se plâng de costurile ridicate ale testării RT-PCR au la dispoziţie testele antigen, care sunt mai ieftine, sau vaccinul, care este gratuit. Acesta a răspuns astfel la o scri­soa­re deschisă primită din partea mai multor studenţi prin care spuneau că accesul la examen făcut în urma testării ar fi discriminatoriu pentru cei care nu se pot vaccina din motive medicale. Prof.dr. Viorel Scripcariu a lăsat de înţeles că cei care invocă astfel de probleme medicale pot participa la sesiune după prezentarea documentelor medicale.

„Poate pentru celelalte universităţi decizia asta e opţională, dar noi intrăm în contact cu bolnavul, studenţii merg în spitale, nu se poate să fie altfel. Când un bolnav intră în spital este condiţionat de testare, unii oameni merg şi îşi fac testele la privat, dar studenţii de la UMF să intre cu mâinile în buzunar, fără să fie testaţi sau vaccinaţi? Nu se poate astfel“, a completat prof.dr. Viorel Scripcariu.

Publicație: Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași și Adevărul

 „Moştenirea lui Asachi”: Conferință susţinută de profesorul Ilie Bădescu

 Conferinţa „Contextualizarea socio-demografică şi geopolitică a României. Procese, probleme, situaţii sociale”, susţinută de profesorul Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române şi director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, se va desfăşura vinerea aceasta, pe 14 mai, de la ora 12.00, în mediul online.

Evenimentul este organizat de către Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în colaborare cu acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, fiind parte din seria de conferinţe ştiinţifice intitulată „Moştenirea lui Asachi”.

„Seria conferinţelor «Moştenirea lui Asachi» – ce şi-a propus, după cum ştiţi, să dezvăluie publicului ieşean, şi nu numai, personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti – continuă cu prelegerea profesorului Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române şi director al Institutului de Sociologie din Bucureşti. Domnul profesor ne va vorbi despre un subiect interesant şi mereu actual. Îi invit pe toţi cei interesaţi să participe la această întâlnire în urma căreia, sunt sigur, vom fi mai bogaţi”, a menţionat acad. Bogdan Simionescu.

Potrivit reprezentanţilor Politehnicii ieşene, conferinţa urmăreşte contextualizarea socio-demografică şi geopolitică a României, profesorul Ilie Bădescu urmând să vorbească şi despre teoria contextualizării şi faptul că un concept în sine nu se schimbă, fie că e vorba de ceva metaforic sau concret, fizic, însă se schimbă contextul în care acesta există.

„Societatea europeană sau românească sunt aceleaşi, ieri, azi, mâine, prin fundamentul lor iudeo-creştin şi greco-roman, contextualizarea lor istorică, economică, biologică, geopolitică etc., s-a modificat şi se modifică mereu. Fără o permanentă repunere în context, actul de cunoaştere se blochează. Re-contextualizarea unei realităţi este uneori efectul unei reacţii colective, chestiune lămurită de sociologul american W.J. Thomas prin cunoscuta sa teoremă: «când oamenii consideră o situaţie ca reală ea devine reală prin consecinţele ei»”, a explicat Ilie Bădescu.

Publicație: Ziarul de Iași

Campus free speech law in England ‘likely to have opposite effect’

 Campaigners attack the proposals, saying they will further limit what is deemed acceptable speech

A controversial bill forcing universities in England to promote free speech has been attacked by freedom of expression campaigners, who say the legislation is more likely to have the opposite effect.

A letter to the education secretary, Gavin Williamson, from the leaders of Index on Censorship, English PEN and Article 19 says the government’s plans – including a free speech enforcer with powers to fine universities – “may have the inverse effect of further limiting what is deemed ‘acceptable’ speech on campus and introducing a chilling effect both on the content of what is taught and the scope of academic research exploration”.

The three organisations told Williamson they had significant concerns about the scope of the proposals, which would allow speakers to claim compensation if their free speech was curtailed by universities or student unions, and would appoint a “free speech champion” to the Office for Students (OfS), the higher education regulator in England.

Universities will also have to satisfy new conditions on freedom of speech to maintain their registration with the OfS, which allows their students access to public funding and government-backed loans.

“Universities are already bound by government legislation and have a legally binding duty to support and actively encourage freedom of expression on campus, including the right to protest. Blunt statutory tools may fail to recognise the various rights at play in any given situation, for example the rights of the speaker and the rights of students to protest against that speaker,” the letter states.

“This is a delicate balancing act that universities are best placed to navigate, not state regulators or courts of law. On university campuses, freedom of expression issues are best dealt with by existing legislation and by the universities and student unions themselves.”

The group said the extent of “no platforming” on campus needed to be further investigated, noting that the OfS’s own research found it was rare. Of the 62,000 requests by students for external speaker events at English universities in 2017-18, only 53 were rejected by a student union or university, less than 0.1% of the total.

“None of the signatory organisations have been meaningfully consulted in the development of the legislation thus far. We would welcome the opportunity for genuine engagement in the issue of academic freedom,” the letter said.

“Further research is needed on the main threats to speech on campus, while the scope of inquiry into academic freedom should be widened to encompass government interference.

Universities say they already comply with a complex set of legal obligations protecting free speech for staff and students, as well as Prevent anti-extremism regulations requiring them to monitor events and speakers.

The published bill will require student unions to register with the OfS, which will have new powers to fine them for failing to comply with free speech provisions. The bill also allows students, staff, applicants for academic jobs and visiting speakers to complain to the OfS, although they must first use internal complaints procedures.

The bill has also created conflict between the Department for Education and the Office of the Independent Adjudicator, which hears complaints from students about their experience and education, over a regulatory overlap.

The OIA said in a statement: “We remain concerned that it may be difficult for students to make a fully informed decision about which route is best for their individual circumstances and that the complexity of arrangements is still likely to create confusion for students.”

The former universities minister Jo Johnson gave support to the new bill as a means of stopping universities’ “self-censorship” towards China, because of fear of retribution against students and staff. “That to me is a genuine and real threat to freedom of speech and I think if the bill can perhaps help address that issue, too, it will serve a very useful purpose,” he told a conference on UK-China research links.

Publicație: The Guardian

Dans les pays nordiques, les étudiants sont moins sujets à la crise

Si la pandémie de Covid-19 et la fermeture des universités ont affecté le moral des étudiants du nord de l’Europe, leur situation économique est restée relativement stable, grâce au dispositif universel d’aide aux études, combinant allocations et emprunts.

Ce n’est pas vraiment ainsi qu’elle avait imaginé son année universitaire, mais Puk Willemoes fait bonne figure : « Nous sommes quinze dans le couloir de ma cité universitaire et nous avons pu nous confiner ensemble. C’est devenu ma seconde famille. Et puis ma chambre ne fait que neuf mètres carrés, alors j’ai un petit loyer. » Longs cheveux châtains et sourire facile, la jeune femme de 26 ans étudie l’anthropologie à l’université d’Aarhus, dans la province danoise du Jutland.

Depuis la mi-mars 2020, elle n’a quasiment pas mis les pieds à l’université en raison de la crise sanitaire. Son emploi, dans un grand magasin, a disparu. Financièrement, pourtant, elle ne s’en sort pas trop mal : « Je paie 2 700 couronnes [environ 360 euros] de loyer par mois. J’ai un peu d’argent de côté et je reçois 5 300 couronnes net d’allocations d’étude. Pour le moment, je n’ai pas eu besoin de prendre l’emprunt garanti par l’Etat. » Fixé à 3 200 couronnes par mois, son montant a été doublé au printemps 2020, pour venir en aide aux étudiants en difficulté.

71 % des élèves inscrits en collèges universitaires en Suède jugeaient que leur situation économique en 2020 était bonne

Au Danemark, le Statens Uddannelsesstotte (SU), le système de « soutien à l’éducation par l’Etat », établi en 1970, est une institution. Il fonctionne sous la forme de 72 « bons mensuels », à utiliser tout au long de la vie, sous la forme d’une allocation (environ deux tiers du montant) et d’un emprunt, qu’environ un tiers choisit de souscrire, à un taux de 4 % pendant les études, puis de 1 % ensuite, remboursable dans un délai de sept à quinze ans. « Les études sont considérées comme une forme d’emploi et donnent donc lieu à une rémunération », résume Eva Lykkegard, professeure associée à l’université d’Odense (Sud).

Outre la gratuité de l’enseignement supérieur, ce dispositif existe dans tous les pays nordiques depuis une cinquantaine d’années. Malgré des différences, ces systèmes ont un point commun : l’accès aux aides ne dépend pas du revenu des parents. Car, à la fin du lycée, « les jeunes sont considérés comme des adultes et quittent en général le domicile familial », précise Mathias Tolstrup Wester, consultant auprès de l’Institut d’évaluation du Danemark.

Isolement et cours à distance

Depuis l’irruption de la pandémie de Covid-19, ces systèmes d’aide financière ont permis aux étudiants des pays du nord de l’Europe d’éviter le pire. S’ils ont souffert de l’isolement et des cours à distance, l’impact sur leurs finances a été limité. Et ce n’est qu’à la marge que les gouvernements ont dû procéder à des ajustements pour compenser, par exemple, la perte de revenus de ceux qui avaient un emploi à côté de leurs études.

Publicație: Le Monde

Journalisme: le CFJ ouvre un campus à Lyon

Le Centre de formation des journalistes (CFJ) ouvre une formation en alternance dans le quartier de Confluences à Lyon.

«Lyon était la seule grande ville où il n’y avait pas d’école de journalisme reconnue, alors que de nombreux médias sont présents», explique Cédric Molle-Laurençon, directeur adjoint des études du CFJ. À la rentrée 2021, le Centre de formation des journalistes, école reconnue par la profession, crée un nouveau parcours «newsroom médias locaux et internationaux» qui accueillera une vingtaine d’étudiants dans le quartier de Confluences à Lyon.

Ce nouveau cursus lyonnais se déroulera exclusivement en apprentissage. Les apprentis partageront leur temps entre leur média d’accueil et le CFJ. Le rythme sera de 2-3 semaines à l’école et de 4 à 6 semaines en entreprise. En tant qu’apprenti, la scolarité sera gratuite et le jeune sera rémunéré par le média. Les techniques et savoir-faire enseignés seront ceux d’une «newsroom»: journalisme écrit print et web, videoweb, photographie, data-journalisme, podcast, investigation en ligne, fact-checking, maîtrise des réseaux sociaux… Sans oublier l’éthique, le droit de la presse, l’économie des médias.

Excellent accueil des médias lyonnais

Ce nouveau cursus est ouvert à tout étudiant de moins de 30 ans titulaire d’un diplôme de niveau bac+3 dont la candidature doit être présentée par un média. La difficulté est bien sûr de trouver le rédacteur en chef prêt à embaucher le jeune. Les candidats peuvent s’inscrire à l’Apprentis dating lyonnais de lundi 17 mai, à 17 heures. Au cours de cet événement, plusieurs médias locaux et internationaux présenteront leurs offres d’apprentissage pour la rentrée prochaine. «Nous bénéficions d’un excellent accueil des médias lyonnais, le Progrès, la Tribune de Lyon, Lyon Capitale et BFM régions notamment seront présents *», poursuit Cédric Molle-Laurençon, qui dirigera le campus lyonnais. Les admissions sont ouvertes dès maintenant et jusqu’à la fin du mois d’août pour une rentrée en septembre.

* Et aussi: Euronews, 20 minutes, TV5Monde et Outre-mer la 1 ère.

Publicație: Le Figaro