Absolvenții sunt încurajați să rămână în mediul universitar ieșean

Universitățile din Iași fac demersuri importante pentru a-i încuraja pe absolvenți să rămână în mediul universitar. Sunt anumite domenii în care tinerii nu sunt atrași de catedră pentru că un job în companiile private le aduc mai multe satisfacții materiale și personale. Informatica sau medicina sunt doar câteva dintre ele.

Dacă absolvenții de profile umaniste „se bat” pe posturile scoase la concurs de universități, sunt anumite domenii unde deficitul de cadre didactice este foarte mare. „Sunt specializări în care tinerii nu par atrași de învățământ. Tânărul găsește un job bine plătit și nu mai e atras de catedră. Sunt specializări la care a fi și la catedră dă bine, pe deoparte, completează pregătirea, pe de altă parte. Dau exemplul Dreptului, în care este un plus de valoare să fii și la catedră și se completează partea teoretică cu partea practică. E bună pentru cel care profesează, dar e bună și pentru student. Una este să te duci să îi vorbești de pe carte, frumos, necesar, dar alta este să îi dai și exemplul concret, să vadă că tu ai curajul, disponibilitatea să pui roba pe tine să intri într-o confruntare între specialiști”, a declarat prof.univ.dr.Tudorel Toader, rectorul Universității „Al.I.Cuza” din Iași.

Majoritatea cadrelor didactice care lucrează în Universitățile de Medicină și Farmacie românești desfășoară activitate integrată de jumătate de normă la nivelul spitalului. Beneficiind de această integrare cu jumătate din salariul de medic (corespunzător unei jumătăți de normă), salariul de asistent, de șef de lucrări este mai mic decât jumătate de salariu de medic. Astfel, tinerii nu mai erau încurajați să rămână în zona academică medicală, pentru că ei preferau să iasă din mediul universitar și să aibă normă întreagă la spital. La sfârșitul lunii aprilie, a intrat în vigoare Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății. Prin modificarea adusă de lege, cei care sunt integrați clinic cu jumătate de normă beneficiază de o indemnizație lunară care este egală cu jumătate din salariul aferent nivelului lor de pregătire. „Asociația Universităților de Medicină și Farmacie G6 UMF a militat mult pentru acest act normativ, deoarece legea vine să încurajeze tinerii asistenți universitari să rămână în zona academică medicală. Pentru un asistent, șef de lucrări și chiar conferențiar, este o creștere a venitului, de fapt, o recunoaștere a activității pe care ei o desfășoară. Pentru că, în afară de activitatea de a trata bolnavi, mai au și activitatea de a se ocupa de educația medicală a studenților”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.

Publicație : Evenimentul

407 cadre didactice de la UMF vor primi încă 50% din salariul unui medic

 Începând cu luna iulie, cadrele didactice care lucrează la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi şi la alte instituţii de învăţământ superior de profil din ţară vor putea fi plătiţi integral, atât ca medici, cât şi ca profesori. 

Conform unei legi care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8./2018, se modifică legislaţia ce prevedea că profesorii cu normă întreagă la UMF-uri erau încadraţi cu jumătate de normă ca medici. Aceştia urmează să încheie acelaşi contract individual de muncă cu o jumătate de normă cu spitalele, dar pe lângă el vor primi şi o indemnizaţia lunară egală cu 50% din salariul de bază al funcţiei de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă şi gradului profesional deţinut. Practic, vor avea acelaşi salariu precum colegii lor care sunt încadraţi pe posturi în cadrul unităţilor medicale şi nu au şi funcţie didactică la UMF.

Conform reprezentanţilor universităţii ieşene de medicină, majoritatea cadrelor didactice care lucrează în UMF desfăşoară activitate integrată de jumătate de normă la nivelul spitalului, iar jumătate din salariu primit ca medic era oricum mai mare decât salariul integral de asistent sau şef de lucrări. Astfel, cei de la UMF spun că tinerii nu mai erau încurajaţi să rămână în zona academică medicală, pentru că ei preferau să iasă din mediul universitar şi să aibă normă întreagă la spital, unde erau plătiţi aproape dublu dacă primeau norma întreagă.

„Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie G6 UMF a militat mult pentru acest act normativ, deoarece legea vine să încurajeze tinerii asistenţi universitari să rămână în zona academică medicală. Pentru un asistent, şef de lucrări şi chiar conferenţiar este o creştere a venitului, de fapt, o recunoaştere a activităţii pe care ei o desfăşoară. Pentru că, în afară de activitatea de a trata bolnavi, mai au şi activitatea de a se ocupa de educaţia medicală a studenţilor”, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi şi preşedintele Asociaţiei G6 UMF. Conform reprezentanţilor universităţii, beneficiari ai acestei legi, la nivelul ţării, sunt 2.685 de cadre universitare medicale active, dintre care 2.265 de medici primari. Cei mai mulţi sunt de la UMF Bucureşti (842 de cadre universitare), urmaţi de centrele din Iaşi (407) şi Cluj (357).

 Publicație : Ziarul de Iași

Legea învăţământului superior „România educată“. Sinteza proiectului de act normativ care va fi pus în dezbatere publică

Ministerul Educaţiei a publicat sinteza proiectului noii legi a învăţământului superior. Proiectul ar urma să intre în dezbatere publică astăzi, timp de 35 de zile, până pe 17 august.

Universităţile vor avea posibilitatea a prelua institute de cercetare, vor putea organiza învăţământ cu dublă specializare fără a mai cere acreditare suplimentară, iar doctoratul va putea fi prelungit cu un an, se menţionează în document.

Redăm mai jos sumarul acestui proiect

PROIECT

LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR  ROMÂNIA EDUCATĂ

ELEMENTE DE REFORMĂ

I. Potrivit prezentului proiect de lege, valorile pe care se edifică educaţia din România, la nivel de sistem, de individ şi de conţinuturi sunt următoarele:

a) Echitatea – asigurarea şanselor la educaţie, în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau alţi factori de risc;

b) Excelenţa – susţinerea şi motivarea excelenţei în cadrul procesului de învăţământ;

c) Integritatea – asigurarea de repere valorice şi promovarea eticii în educaţie;

d) Starea de bine – susţinerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere şi orientare profesională, precum şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;

e) Profesionalismul – menţinerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice şi, implicit, în pregătirea oferită studenţilor;

f) Respectul – însuşirea respectului pentru alte persoane, instituţii, mediu şi societate, ca parte a formării;

g) Flexibilitatea – asigurarea unui parcurs dinamic de învăţare în vederea dobândirii de competenţe;

h) Diversitatea – garantarea respectului pentru varietate şi a unui mediu tolerant în procesul de formare;

i) Transparenţa – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare şi menţinerea unei comunicări deschise şi oneste în procesul de formare;

j) Colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privaţi, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare;

k) Consultarea – implicarea actorilor interesaţi în proiectarea şi aplicarea legislaţiei, strategiilor şi politicilor în domeniul învăţământului superior;

l) Incluziunea – garantarea în procesul de educaţie a respectării statutului şi drepturilor tuturor astfel încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalţi;

m) Dezvoltarea durabilă şi tranziţia la verde – urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

II. Consolidarea reglementărilor cu privire la acreditarea programelor de studii integrate/joint degree, având în vedere dezideratul unei mai eficiente guvernanţe universitare în contextul globalizării şi internaţionalizării educaţiei, urmărindu-se schimbarea abordărilor procesului educational, precum şi creşterea calităţii universitare. Eliberarea de diplome comune, duble şi multiple între instituţiile de învăţământ superior situate în ţări diferite, în conformitate cu obiectivele procesului Bologna, asigură o valoare adăugată sistemului naţional de învăţământ superior.

III. Introducerea de reglementări prin care se oferă instituţiilor de învăţământ superior  posibilitatea preluării, prin absorbţie, a institutelor de cercetare, asigurând astfel creşterea potenţialului universităţilor de dezvoltare a infrastructurii şi facilitarea transferului rezultatelor cercetării.

IV. Principiul autonomiei universitare este reglementat din perspectiva prevederilor constitutionale şi raportat la principiul asumării răspunderii publice. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar şi avizată de Ministerul Educaţiei, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare. În strânsă corelare cu principiul autonomiei universitare se defineşte libertatea academică. Aceasta implică dreptul tuturor membrilor comunităţii universitare de a se exprima liber, atât în mediul universitar cât şi în afara acestuia, în raport cu activitatea didactică, de cercetare sau de creaţie intelectuală, precum şi cu orice alte activităţi în raport cu instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia activează, conform legii.  În aceeaşi măsură, libertatea academică  înseamnă libertatea de a învăţa, preda şi cerceta, fiecare dintre acestea presupunând libertatea de a gândi, de a pune sub semnul întrebării şi de a împărtăşi idei, în interiorul şi în afara instituţiei de învăţământ superior.

V. Reglementarea conform căreia planurile de învăţământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, să conţină cursuri de etică şi integritate academică, asigură  premisele dezvoltării la nivelul fiecărei universităţi a unor mecanisme administrative eficiente de prevenire a abaterilor de la normele de integritate, cu rol important în exercitarea activităţii de cercetare şi didactice,  conform valorilor  statuate în prezenta lege şi asumate de comunitatea universitară. Cursurile de etică şi integritate academică vor avea ca efect şi  crearea unor repere de conduită pentru toţi membrii comunităţii universitare.

VI.Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată, ca formă distinctă de organizare a învăţământului superior, contribuie la diversificarea calificărilor de nivel ISCED 5, în contextul solicitărilor din piaţa muncii. Studiile de scurtă durată sunt definite din perspectiva modului de organizare, acreditării, duratei, numărului de credite, implicării instituţiilor de învăţământ superior (inclusiv în asigurarea minimului de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituţiilor de învăţământ superior) şi obţinerii unor calificări. De asemenea sunt prezentate reperele privind admiterea la acest tip de studii, inclusiv oportunităţile privind continuarea studiilor de către absolvenţi în cadrul ciclului I – studii universitare de licenţă, pentru a se obţine diploma de licenţă.

VII. Responsabilizarea universităţilor cu privire la efectuarea stagiilor de practică. Astfel, prin proiectul de lege, se prevede obligaţia universităţilor de  a asigura un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara universităţilor, în contextul în care absolvenţii trebuie să fie pregătiţi să răspundă cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă, în baza unor competenţe dezvoltate în stagiile de practică. Această reglementare asigură şi o reducere a decalajului dintre conţinutul programelor de studii şi cerinţele actuale ale pieţei muncii, generează formarea formarea cunoştinţelor teoretice complexe  şi abilităţi practice care să permită absolventului integrarea imediată pe piaţa forţei de muncă.

VIII. Înfiinţarea şi organizarea programelor de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în capacitatea de şcolarizare aprobată pentru cele două specializări acreditate (în cadrul instituţiilor  de învăţământ superior acreditate, pentru specializări acreditate), în contextul în care dubla specializare este unul dintre cei trei piloni de formare iniţială a cadrelor didactice, conform măsurilor de reformă din Raportul  ,, România Educată” şi proiectului legii învăţământului preuniversitar.

1. În ceea ce priveşte studiile universitare de doctorat, se reglementează:

– creşterea duratei de studii universitare de doctorat de la 3 la 4 ani precum şi posibilitatea de  a urma comasat 2 ani de studii, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea senatului universitar.

– plata activităţilor didactice desfăşurate de către studentul-doctorand, în limita normei de asistent universitar;

– numărul de studenţi doctoranzi care pot fi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat;

– modalitatea de acordare a titlului de doctor de către universităţi  precum şi cea de obţinere a atestatului de abilitare, la propunerea instituţiei de învăţământ superior;

 

1. Se statuează cu privire la obligativitatea concordanţei dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare, ca element în procesul de evaluare a asigurării calităţii şi se reglementează obligativitatea existenţei cursurilor de etică şi integritate academică în planurile de învăţământ pentru programele de studii universitare licenţă şi masterat şi programele de pregătire individuală din ciclul de studii universitare de doctorat;

 

1. Reglementări privind dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenţii învăţământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor, stabilirea  atribuţiilor Ministerului Educaţiei cu privire la organizarea rezidenţiatului astfel încât legislaţia din domeniul educaţiei să asigure premisele unei pregătiri mai riguroase a rezidenţilor prin activităţi teoretice şi practice monitorizate şi evaluate periodic.

 

XII. Introducerea învăţământului dual ca formă de învăţământ în care responsabilităţile cu privire la desfăşurarea activităţilor de învăţare, predare şi evaluare sunt partajate între instituţia de învăţământ superior acreditată şi operatori economici. Instituţiile de învăţământ superior vor organiza şi desfăşura activităţi de învăţare, predare şi evaluare iar operatorii economici  vor organiza activităţi de învăţare prin muncă şi vor participa la evaluare. Instituţiile de învăţământ superior vor încheia cu operatorii economici contracte de parteneriat  prin care se vor stabili condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. La organizarea formei de învăţământ superior dual vor putea contribui şi autorităţile locale, structurile asociative interesate, respectiv camerele de comerţ, asociaţiile patronale de ramură precum şi alţi parteneri relevanţi la nivel naţional sau  internaţionali. Studentul/studentul doctorand vor încheia cu instituţiile de învăţământ superior şi operatorii economici contracte individuale de studii şi pregătire practică prin care se  vor stabili  drepturile şi obligaţiile părţilor. Curriculumul pentru învăţământul superior dual va conţine activităţi de învăţare, predare şi de învăţare prin muncă, precum şi de evaluare. Volumul de muncă specific activităţilor de învăţare, predare, respectiv de învăţare prin muncă, va fi partajat în mod egal şi va fi estimat în concordanţă cu ECTS/SECT, exprimându-se în termenii creditelor de studii.

Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ superior dual vor beneficia de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate, fără plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj. Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi desfăşurarea formei de învăţământ superior dual, beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale.

 

XIII.  În vederea promovării calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare pot:

1. a) să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii;
2. b) să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
3. c) să se constituie în consorţii de învăţământ dual, potrivit legii.

 

XIV. În vederea creşterii retenţiei studenţilor în mediul universitar  prin prezentul proiect de lege se va înfiinţa  Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU).

PNRAU este organizat şi finanţat de Ministerul Educaţiei  în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern având ca obiective adaptate specificului fiecărei instituţii de învăţământ superior:

1. a) Sprijinirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior la învăţământul universitar;
2. b) Susţinerea şi finanţarea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră;
3. c) Susţinerea schimbului de bune practici între instituţiile de învăţământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenţilor inclusiv prin implicarea asociaţiilor reprezentative ale studenţilor;
4. d) Identificarea măsurilor de sprijin printr-un  feed-back timpuriu  optimizat  şi personalizat cu privire la progresul educational şi riscurile aferente;
5. e) Implicarea cadrelor didactice în programe şi activităţi pentru reducerea abandonului universitar;
6. f) Dezvoltarea unor politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor,  de tip ,, A doua şansă”, la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior;
7. g) Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităţilor de consultaţii cu studenţii şi activităţi remediale;
8. h) Dezvoltarea la nivelul studenţilor a implicării şi a sentimentului de apartenenţă la propria instituţie de învăţământ superior/ facultate.

 

1. Se reglementează, înfiinţarea Programului Naţional pentru Internaţionalizare Universitară “Study in Romania”  (PNIU) în vederea consolidării procesului de internaţionalizare a institutiilor romanesti de învăţământ superior.

PNIU este organizat şi finanţat de Ministerul Educaţiei în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern şi are  ca obiective:

1. a) Identificarea şi amplificarea potenţialului de promovare a instituţiilor de învăţământ superior româneşti;
2. b) Dezvoltarea unor politici şi practici cu privire la modul în care instituţiile de învăţământ superior îşi promovează oferta educaţională şi adoptarea de documente suport pentru fundamentarea deciziilor în domeniul internaţionalizării;
3. c) Susţinerea şi dezvoltarea funcţionalităţilor platformei de promovare studyinromania.gov.ro
4. d) Identificarea măsurilor de sprijin specifice pentru promovarea învăţământului superior românesc;
5. e) Susţinerea procesului de consultare cu actorii implicaţi în procesul de internaţionalizare a învăţământului superior;
6. f) Susţinerea instituţiilor de învăţământ superior româneşti în participarea în cadrul proiectelor dedicate dezvoltării şi consolidării de reţele universitare europene;
7. g) Creşterea numărului de mobilităţi efectuate de către studenţi, studenţi – doctoranzi şi cadre didactice şi de cercetare;
8. h) Dezvoltarea parteneriatelor cu instituţii de învăţământ superior din mediul internaţional şi implicarea studenţilor şi cadrelor didactice în programe şi activităţi didactice şi de cercetare;
9. i) Susţinerea cooperării cu alte instituţii relevante, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), pentru eficientizarea şi flexibilizarea procedurilor şi mecanismelor de atragere a studenţilor internaţionali şi cadrelor didactice şi de cercetare, în scopul valorizării expertizei existente în instituţiile de învăţământ superior româneşti.
10. j) Sustinerea instituţiilor de învăţământ superior în procesul de dezvoltare a capacităţii şi competenţelor de transfer tehnologic, prin organizarea si participarea in parteneriate internationale.

 

XVI.  Potrivit prezentului proiect de lege se înfiinţează Registrului Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii  (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educaţiei prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS se înfiinţează pentru gestiunea integrată a diplomelor eliberate de unităţile de învăţământ /instituţiile de învăţământ superior, a registrelor matricole de la nivelul unităţilor de învăţământ /instituţiilor de învăţământ superior/Academiei Române şi va cuprinde datele şi informaţiile existente în Registrul Matricol Unic al Instituţiilor de Învăţământ Superior din România (RMUR) şi toate actele de studii obţinute de elevi/studenti/studenţi – doctoranzi şi cursanţi începând cu finalizarea învăţământului liceal.

 

XVII. Se va asigura interoperabilitatea  RMUR/RUNIDAS. Astfel, datele şi informaţiile din formularele înregistrate în RMUR/RUNIDAS sunt disponibile, pentru  Ministerul Educaţiei. RMUR/RUNIDAS poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cât şi ale instituţiilor publice centrale, în beneficiul studentilor şi cursanţilor prin digitalizarea proceselor, fiind în acelaşi timp şi un instrument de prevenţie al fraudelor. Interoperabilitatea se realizează în baza unor proceduri specifice pentru instituţiile din sistemul de învăţământ superior, respectiv a unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional.

De asemenea, este reglementat faptul că până la operaţionalizarea RUNIDAS funcţionează RMUR, ca bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din instituţiile de învăţământ superior de stat,  particulare şi confesionale acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii – doctoranzi din Academia Română. Registrele matricole ale instituţiilor de învăţământ superior şi al Academiei Române sunt parte a RMUR / RUNIDAS, asigurându-se un control riguros al diplomelor. Datele colectate în RMUR/ RUNIDAS se prelucrează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.

 

XVIII. Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus de asociaţiile studenţeşti şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

Totodată, se reglementează faptul că instituţiile de învăţământ superior de stat acordă, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin 10 locuri bugetate, tinerilor proveniţi din sistemul de protecţie socială şi cel puţin 10 locuri bugetate, persoanelor cu dizabilităţi, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat, în vederea  dobândirii  unor competenţe care să le asigure  creşterea şanselor de integrare în societate.

 

XIX. Conducerea instituţiilor de învăţământ superior  este reglementată prin definirea şi stabilirea structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior, al facultăţilor şi departamentelor. În acest context, sunt statuate atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale Comisiei de administraţie, ale decanului şi ale directorului de departament şi se legiferează cu privire la durata mandatului  de rector, a faptului că o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate, precum şi în ceea ce priveşte asumarea misiunii proprii fiecărei instituţii de învăţământ.

Astfel, durata mandatului de rector va fi de 5 ani. Această măsură va fi coroborată cu interdicţia de a ocupa  funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se stabileşte de fiecare instituţie de învăţământ superior. Totodată se introduce  funcţia de director de filială / extensie a instituţiei de învăţământ superior ca funcţie de conducere în domeniul didactic.

 

1. Se crează cadrul legal pentru consolidarea eticii universitare şi a deontologiei profesionale prin profesionalizarea comisiilor consultative ale Ministerului Educaţiei şi prin definirea într-un mod clar a atribuţiilor acestora. Pentru exercitarea atribuţiilor sale, în scopul eficientizării activităţii, Ministerul Educaţiei constituie, prin ordin al ministrului educaţiei, comisii naţionale susţinute în activitate de  registre corespondente de experţi. Comisiile naţionale de la nivelul Ministerului Educaţiei sunt:
2. a) Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS);
3. b) Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor şi Gradelor Universitare (CNSTGU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
4. c) Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
5. d) Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
6. e) Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS);
7. f) Comisia Naţională al Bibliotecilor Universitare (CNBU).

 

Membrii comisiilor naţionale au un mandat de 5 ani. Activitatea comisiilor naţionale este coordonată de către Direcţia Generală care gestionează învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.

CNSTGU propune  standardele  minimale naţionale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferenţiar şi profesor din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituţiile de învăţământ superior, a atestatului de abilitare, a titlului de doctor, inclusiv în ceea ce priveşte acordarea calificativelor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNSTGU, după consultarea cu CNR.

CNETU se pronunţă asupra contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Comisiilor de etică ce funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pentru soluţionarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică şi deontologie profesională în obţinerea titlurilor universitare. CNETU se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, membrii fiind selectaţi pe baza unor criterii de competenţă şi probitate profesională şi morală.

CNEMU se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii managementului universitar şi asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice. CNEMU se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, membrii fiind selectaţi pe baza unor criterii de competenţă şi probitate profesională şi morală.

CNFIS are următoarele atribuţii principale propunerea metodologiei de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi stabilirea costului mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învăţământul superior dual şi verificarea periodică a  realizării proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către instituţiile de învăţământ superior;

CNSPIS are ca atribuţii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii.

CNBU are în atribuţii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonare a sistemului de biblioteci din învăţământul superior.

XX Prezentul proiect de lege asigură un cadru legal complet pentru protejarea valorilor academice, a eticii şi integrităţii la nivelul comunităţii universitare prin definirea faptelor care aduc atingere acestora, precum şi procedurile de sancţionare în situaţia săvârşirii unor abateri de la normele de etică. Astfel,sunt definite:

1. Normele de etică universitară şi deontologie profesională;
2. Abaterile de la normele de etică universitară şi deontologie profesională;
3. Situaţiile de tip conflict de interese;
4. Procedurilede analiză a sesizărilor privind etica şi deontologia profesională.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară, potrivit prezentului proiect de lege, personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii academice.

XXI. În ceea ce priveşte componenta de finanţare, cheltuielile pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.Se prevede creşterea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor de la 201 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12 luni)/student la 300 lei/lună/pe toată durata anului universitar (12 luni)/student, la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii;

Finanţarea de bază se acordă pe cicluri de studii în baza unui plan strategic multianual de dezvoltare instituţională asumat de fiecare universitate şi agreat împreună cu Ministerul Educaţiei. În baza planului strategic multianual de dezvoltare instituţională, instituţia de învăţământ superior elaborează planurile operaţionale anuale, ţinând cont de: priorităţile statului în domeniul învăţământului superior, al cercetării – dezvoltării şi inovării, al educaţiei şi formării profesionale şi al ocupării forţei de muncă; domeniile prioritare de dezvoltare ale României; strategiile şi documentele adoptate la nivelul Uniunii Europene care vizează învăţământul superior; componenta internaţională; nevoile de investiţii ale instituţiilor  de învăţământ superior.

 

XXII.  Se creeză cadrul legal pentru flexibilizarea proceselor educaţionale prin programe de formare continuă cu volume reduse de învăţare, finalizate cu microcertificări care aparţin persoanei care le-a dobândit, putând fi partajate şi fiind portabile.

Programele de formare continuă pot avea volume reduse de învăţare, vizând rezultate ale învăţării corespunzătoare, care se finalizează cu o microcertificare. Rezultatele învăţării sunt evaluate în baza unor standarde transparente şi clar definite, vizează cunoştinţe, aptitudini şi competenţe specifice care răspund unor nevoi ale societăţii, personale, culturale sau ale pieţei muncii. Microcertificările aparţin persoanei care le-a dobândit, pot fi partajate şi sunt portabile. Microcertificările pot fi utilizate în mod individual sau pot fi cumulate în vederea obţinerii unui certificat corespunzător.

XXIII. În ceea ce priveşte reglementările privind Statutul personalului din învăţământul superior, se asigură cadrul legal pentru susţinerea actului managerial la nivel universitar prin posibilitatea de reducere a normei didactice de cel mult 50%, cu aprobarea senatului universitar, pentru personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educaţiei. Personalul didactic care beneficiază de reducere de normă nu poate susţine ore didactice în regim de cumul sau plata cu ora.

De asemenea, încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control, sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sănătăţii.

Un alt element de noutate este acela că, pentru ocuparea funcţiei didactice de “asistent universitar” se elimină obligativitatea deţinerii titlului de doctor. Pentru toate celelalte funcţii/grade didactice se menţine obligativitatea deţinerii titlului de doctor.

 

XXIV. În ceea ce priveşte vârsta de pensionare în proiect se reglementează faptul că personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. Prin excepţie, la solicitarea angajatului, acestuia poate sa îi fie menţinută calitatea de titular până la împlinirea vârstei de 70 ani.  În cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare în vederea desfăşurării exclusiv de activităţi de învăţare, predare, cercetare şi evaluare.

 

XXV. În ceea ce priveşte asigurarea calităţii, cadrul legal este adaptat nevoilor de adaptare a universităţilor politicilor europene în domeniu, prin introducerea unor mecanisme care să asigure eficienţa şi  flexibilizarea procesului de evaluare şi de asigurare a calităţii. De asemenea, în criteriile ARACIS a fost introdusă componenta privind etica şi deontologia universitare la nivelul strategiilor şi procedurilor pentru asigurarea calităţii, precum şi la nivelul structurilor de asigurare a calităţii educaţiei.

Este reglementat dreptul de a solicita un proces de evaluare instituţională simplificată pentru instituţiile de învăţământ superior care au parcurs două cicluri de evaluare periodică încheiate cu rapoarte care atestă menţinerea acreditării.

Publicație : Adevărul

Record numbers of disadvantaged UK students apply for university

 Ucas data also shows surge in applications from Nigeria, India and China but fall in nursing applications

Record numbers of disadvantaged students in the UK have applied to go to university this year, according to official figures that also show international recruitment has held up with a surge in applications from Nigeria, India and China.

According to data published by the Universities and Colleges Admissions Service (Ucas), overall applications for UK 18-year-olds have exceeded all previous records, raising concerns about competition for places on the most popular courses as some universities try to rein in numbers after over recruiting during the pandemic.

Universities will, however, be pleased to see continuing growth in international student numbers, which went up 3% overall with 135,000 applications. International students pay higher fees than their UK counterparts, which help offset the declining value of domestic fees that have been eroded by inflation.

The most striking increase in applications came from students in Nigeria, where there has been a 58% jump in the number seeking to study in the UK, though from a low base. Ucas said it had received 5,290 applications, up from 3,360 in 2021 and 1,670 in 2019. Elsewhere there has been a 20% increase in applications from India and a 10% increase from China with 31,400 applications this year.

Sarah Stevens, director of policy at the Russell Group of research intensive universities, said: “Today’s figures show that despite a highly competitive environment, the UK remains a world-class destination for international students.

“The strong growth in applications from India and Nigeria, prioritised in the UK’s International Education Strategy, demonstrate efforts to attract students from across the world are beginning to pay dividends.”

Figures published on Thursday for applications by Ucas’s 30 June deadline show the application rate from 18-year-olds living in the most disadvantaged areas in the UK stands at 28.8%, up from 27% in 2021 and over 10 percentage points higher than in 2013.

A total of 38,300 students from the most disadvantaged areas of the country have applied to university this year, and while these figures represent a narrowing of the gap the application rate for 18-year-olds from the least deprived areas remains the same at 59.5%.

Clare Marchant, the Ucas chief executive, said: ‘It’s really encouraging to see students from disadvantaged backgrounds apply in record numbers, despite the disruption the pandemic has caused to young people’s education.

“Ucas’s analysis shows that universities and colleges are continuing to support the progression of these students with targeted offer-making that we predict will see record numbers of disadvantaged students start university and college in the autumn.”

The overall application rate for UK 18-year-olds stands at 44.1%, but Ucas was at pains to reassure students concerned about competition. “Over the next few weeks, we’ll see a huge effort across the education sector to support more than 700,000 students begin the next chapter in their educational journey and we believe that record numbers of students will get their firm choice this year on results days,” said Marchant.

“Nearly 30,000 courses are now available in clearing across many courses and institutions. There will be plenty of choice available to students who are unplaced or use Clearing as an opportunity to rethink their plans.”

The Ucas data also showed that 490 people have become the first T-level students to apply to university this year. The qualification is a two-year vocational qualification intended to be broadly equivalent to three A-levels and includes an extended work placement.

It also showed a fall in the number of nursing applications, with an 8% drop across the UK from the previous year. Royal College of Nursing general secretary and chief executive, Pat Cullen, said this is “further evidence” things are “heading in the wrong direction” during a workforce crisis compromising patient care.

The newly appointed minister for further and higher education Andrea Jenkyns said: “It is fantastic to see a record number of 18 year-olds from the most disadvantaged areas applying for university.

“This year also marks a key milestone for T Levels and it is encouraging that so many students have applied for higher education.”

Publicație : The Guardian